Scînteia, martie 1960 (Anul 29, nr. 4770-4796)
1960-03-01 / nr. 4770
Pag. 2 Ne adresăm întreprinderilor furnizoare Priveam deunăzi, împreună cu mai mulţi tovarăşi. Unele deficienţe interne din fabrica noastră au avut cum vinzătorii unui magazin de încălţăminte de-abia ca urmare o livrare neritmică a produselor de cauciuc pridideau servind cumpărătorii. Intr-un timp scurt sau către beneficiari. Ne dăm seama că am produs multe vindut multe perechi de pantofi bărbătești și de damă, necazuri colectivelor unor întreprinderi cu care colabo-Citeam pe chipul cumpărătorilor bucurie. Ne-am bucu- rat. Fără a scuza lipsurile noastre trebuie spus totuşi rar şi noi, fiindcă pantofii ce se vindeau, aveau tălpi că şi noi sintem împiedicaţi In realizarea ritmică a de cauciuc şi microporos produse de noi, planului de unele întreprinderi care nu respectă con-Ne bucuram şi ne gîndeam la rezultatele muncii diţiile şi termenele prevăzute in contractul încheiat cu noastre de anul trecut, cînd planul de producţie a combinatul nostru. Fabrica de ciment din Dej nu ne fost îndeplinit înainte de termen la toate sortimentele, livrează la timp diatomită măcinată, (diasil). Se dă preţul de cost a fost redus cu 13,36 la sută, și s-au rea- vina pe întreprinderea minieră Pătirlagele cu care cotizat peste plan economii de peste 5.500.000 lei elaborează. Intre timp, noi fie că râmînem în urmă Colectivul nostru se străduiește să dea produse cu planul, fie că înlocuim acest produs cu un altul al de cea mai bună călită cărui preț este de aproape. Ne mîndrim cu renu-TfIlfI0 tMlW11ITI ~ "..' pe Șapte ori mai mare. depinde de noi ca acest VOiUfltdrS derea „Brateș“ din Garenume să fie păstrat. mnTTDl|ll irUlfinidlUBITiiniflI M' care nu ne'au M* Luptăm pentru a crea in ni m r II JIlu I nU I I | | II vrat la timp in cursul fabrică o adevărată pililLu ILîlili 1“ li l\» 11 lulllilag=»=ay lunii ianuarie şaibele ce pinie publică împotriva ne sunt necesare la lucrului de proastă calitate. Am cercetat mai amănunţit producerea tocurilor ? Un calcul sumar arată că în calitatea produselor fabricate de noi şi am constatat timpul pe care l-am pierdut din lipsa acestor şarbe deficienţe. De multe ori tovarăşii care lucrează la am fi produs circa 40.000 perechi tocuri, controlul calităţii au lăsat să iasă pe poarta combi. Nu mai vorbim de greutăţile pe care le întîmpinâm natului unele produse de calitate nesatisfăcătoare, cum datorită cantităţilor insuficiente de metanex pe care ar fi tocuri cu dimensiuni necorespunzătoare, tălpi şi le primim. E cazul ca organele respective din Ministetocuri care prezintă variaţii de nuanţă a culorii, etc. rul Industriei Petrolului şi Chimiei să urgenteze re-Ne vom strădui ca asemenea lipsuri să nu se mai rezolvarea acestei probleme. pete. Insă nu depinde totul de noi. Avem nevoie de Combinatul nostru se aprovizionează cu pînză „moun sprijin tovărăşesc din partea întreprinderilor care lino“ de la o întreprindere textilă din Codlea (lingă ne furnizează o serie de materii prime şi materiale. Oraşul Stalin), în timp ce întreprinderea „Tehnica Tex, ”R SSS1, zintă uneori pete şi băşici, aceasta se datoreşte nu şi cu aprovizionarea cu cretă precipitată pe care noi buna măsură și întreprinderii miniere Harghita, din Ia. 0 primim la Turda, iar fabrica de spirt din Bucuienul Ciuc, care ne livrează caolina cu un procent reșit livrează acest produs fabricii de cauciuc din gramare de umiditate. Noi cerem colectivului intreprinsul Stalin. Nu se pot oare evita aceste încrucişări de derit Harghita să ne furnizeze caolina corespunzătoare, transporturi care încarcă preţul de cost al produselor , cum e de pildă caolina de la Aghireş. Pentru a remedia lipsurile pe care le-am arătat aici "-r,."**! *. STfAt-BSiSSi culori*. Cu tool, efortul.l. locul« de no* pentru eh- „postru de un efort și mai mare ca să dăm produse minarea acestor lipsuri nu putem ajunge la rezultate la timp de bună calitate și la un preț de cost cit bune atîta timp cit oxidul de fier livrat pînă acum mai redus, de întreprinderea „Dealul Spirei" din Bucureşti şi de DUMITRU CAPAŢÎNA, muncitor; întreprinderile industriei locale din Oraştie şi TimiCORNELIA CIOBANICA, inginer;şoara continuă să aibă asemenea variaţii. NICOLAE ZAMFIR, inginer; RADU Putem îmbunătăţi calitatea unor produse de larg TOMA, muncitor preşedintele cuconsum, dacă întreprinderile „Solex“ din Bucureşti şi mitetului sindical secţia II-a; ILIE întreprinderea minieră Hunedoara ne va livra oxidul PIŢIGOI, tehnician; PETRE GEOR-de zinc, respectiv talcul, fără arsen, iar întreprinderea GESCO, inginer. „Colorom“ din Codlea nu ne-ar trimite uneori Celofor cu multe impurităţi. Combinatul de cauciuc Jilava Combinatul de cauciuc Jilava 2 WZ Ir 1©ii 1JJ„decoresponceut! Din scrisorile sosite la redacţie FIECARE TÎNĂR MUNCITOR - UN BUN GOSPODAR IN PRODUCŢIE Aş vrea să vă povestesc ce s-a discutat mai zilele trecute îrrtr-o adunare generală deschisă a organizaţiei U.T.M. din sectorul turnătorie-forjă al uzinei „Unio“-Satu Mare unde lucrez. Tema adusă în discuţie în adunarea noastră (la care am invitat şi muncitori vîrstnici, cu experienţă în muncă, ingineri, tehnicieni şi maiştri) a fost : „Fiecare tînăr muncitor — un bun gospodar în producţie“. Mai întîi au fost subliniate realizările obţinute de tineri în cursul anului trecut şi în prima lună din acest an. Ei au realizat economii în valoare de peste 56.000 lei prin descoperirea unor rezerve interne în reducerea consumurilor specifice şi a consumului de materiale auxiliare. Astfel tinerii din echipele conduse de Mihai Zoica, Petre Toduţ, Iosif Cherecheş, Gheorghe Polgar şi Ştefan Pop au făcut mare economie la cuiele de nisip pentru forme şi miezuri. De asemenea, tinerii din sectorul nostru au colectat peste 10 tone fier vechi şi au efectuat 3.500 ore muncă patriotică. Sunt oare aceste rezultate pe măsura posibilităţilor tinerilor ? — s-au întrebat participanţii la adunare. Răspunsul a fost negativ. Mulţi dintre ei au arătat că acţiunea pentru realizarea de economii ar fi dus la obţinerea unor succese mult mai mari dacă aceasta nu ar fi fost lăsată să se desfăşoare de la sine. — Tinerii din sectorul nostru, a arătat tovarăşul Pop Emanoil, membru de partid, au realizări de laudă. Mie mi se pare însă că ei s-au oprit la jumătatea drumului. De ce spun asta ? Mulţi absolvenţi ai şcolii profesionale n-au fost ajutaţi să se califice mai repede De asemenea nici alţi tineri nu-şi pot realiza încă sarcinile de plan. N-au fost sprijiniţi suficient. După cum am socotit eu, dacă toţi tinerii din sector ar fi lucrat ca cei din brigada lui Rudolf Pauliner, de pildă, ar fi putut să realizeze economii în valoare de peste 80.000 lei. — Dar de educarea tinerilor în spiritul disciplinei socialiste faţă de muncă fie am ocupat îndeajuns ? — a spus utemistul Gheorghe Ion. Am să dau un exemplu. In echipa lui Petre Toduţ de la turnătorie lucrează utemistul Gavril Mureşan. El este de multe ori neatent, din care cauză dă rebuturi, mai toată ziua, în loc să asculte sfatul bun al altora, se ceartă cu tovarăşii săi de muncă. într-o zi cînd i s-a atras atenţia, s-a înfuriat şi a aruncat sculele. Eu cred că dacă mai există asemenea abateri o mare răspundere revine celorlalţi tineri din brigadă, îndeosebi utemiştilor. — De ce închidem uneori ochii asupra unor lipsuri mărunte în aparenţă ale tovarăşului lîngă care lucrăm ? — s-a ridicat şi a spus tovarăşul Aurel Marian, controlor tehnic. Am să dau şi eu un exemplu. Vasile Sălăjan este un muncitor bun, harnic, disciplinat. Alături de el însă se află utemiştii Ilie Văleanu şi Ion Stancu, care, din lipsă de experienţă şi de îndrumare, lucrează mediocru. Cum s-a ocupat tovarăşul Sălăjan de aceşti tineri, cum i-a ajutat el să-şi ridice calificarea, să lucreze tot aşa de bine ca şi el ? Realitatea e că a neglijat tocmai un lucru esenţial: ajutarea celui care lucrează cot la cot cu tine. Tot aşa stau lucrurile şi în brigada tovarăşului Iosif Balaj, unde tinerii Vasile Husti şi Vasile Hendre au rebutat cîteva piese pentru că n-au ştiut cum să le taie canalele. Oare alături de ei nu lucrează alţi tineri şi oameni vîrstnici care puteau să-i ajute în acest fel o serie de materiale n-ar fi luat calea rebutului, ci ar fi devenit piese bune. Alţi participanţi la această discuţie, printre care membrii de partid Petre Florea, Petre Diegas, au arătat că se puteau face economii mai mari de combustibil (motorină, păcură), de energie electrică și de unele materiale auxiliare. Totul este ca asemenea lucruri să stea la inima oricărui tânăr din sector, ca fiecare să fie un bun gospodar, să cunoască bine treburile pe care le are de făcut . — Vreau să spun aici, a recunoscut inginerul Gheorghe Ieremi — că nici noi, inginerii şi tehnicienii din sector, n-am dat tinerilor muncitori un ajutor suficient. Ne-am limitat numai să ţinem lecţii la cursul de minim tehnic, neglijînd ajutorul direct, individual la locul de muncă. Nu e bine. De acum încolo o să căutăm să ne recuperăm greşeala... Pe baza discuţiilor şi propunerilor făcute în această adunare, s-a adoptat un plan concret de măsuri prin aplicarea cărora fiecare atemist din sector va avea posibilitatea să realizeze economii în valoare de circa 800 de lei în acest an. In această adunare, membrii de partid ne-au ajutat să vedem şi să înţelegem multe lucruri. Cu sprijinul lor, noi, utemiştii vom putea pe viitor să ne îmbunătăţim munca, atrăgînd alături de noi pe toţi tinerii. GHEORGHE ION organizator de grupă U.T.M. ... uzina „Unio“-Satu Mare oro-Consfătuire privind activitatea G.A.C. Comitetul regional București al P.M.R. şi Sfatul popular al regiunii București au organizat o consfătuire în cadrul căreia a fost analizată activitatea gospodăriilor colective în vederea consolidării lor economicoorganizatorice. La consfătuire a reieşit faptul că în anul trecut sectorul cooperatist al agriculturii din regiunea Bucureşti a obţinut însemnate succese în sporirea producţiei agricole. Majoritatea gospodăriilor colective din raioanele Turnu-Măgurele, Domneşti, Drăgăneşti-Vlaşca, Urziceni şi Slobozia au obţinut 1.500—2.000 kg. grîu şi 2.500—4.500 kg. porumb la ha. Efectivele de animale, proprietate obştească, au crescut. Gospodăriile colective au realizat venituri cu 130 la sută mai mari ca în 1958, îndeosebi ca urmare a valorificării de produse pe bază de contracte cu statul. Participanţii la consfătuire au adresat o chemare pentru realizarea în acest an a unor producţii vegetale şi animale sporite. (Agerpres) Ciclu de conferinţe pentru deputaţi TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). — Pentru a ajuta deputaţilor să cunoască mai temeinic diferite aspecte ale muncii sfatului popular, Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc Tg. Mureş a organizat un ciclu de conferinţe şi expuneri. Prima expunere la care au asistat 120 deputaţi a fost consacrată lămuririi legii cu privire la organizarea şi funcţionarea sfaturilor populare. De asemenea, a fost ascultată cu interes viu conferinţa intitulată „Codul familiei şi problemele de stare civilă“. Deşi iarna n-a părăsit incă definitiv meleagurile Dobrogei, la Tehirghiol au început intense pregătiri pentru sezonul de vară. Cetăţenii oraşului, în frunte cu deputaţii, au ieşit la muncă patriotică pentru a amenaja trei baze sportive, grădiniţa „6 Martie", piaţa Statuii, pentru a peluza străzile 30 Decembrie, Puşkin, Ovidiu, Radovici etc. In curînd, în jurul cinematografului va începe amenajarea unui parc cu o suprafaţă de 5.000 m.p. Pe bulevardul ce leagă localitatea Tehirghiol de Eforie atemiştii din oraş vor planta fiori şi verdeaţă. La sanatoriul balnear pentru copii se vor amenaja un parc distractiv şi un cinematograf în aer liber. Pentru înfrumuseţarea oraşului Tehirghiol este prevăzută plantarea unui milion de flori, dublarea zonei verzi, un debarcader modern un pentru bărci, vaporaşe şi hidrobiciclete care vor fi puse la îndemîna vizitatorilor. Pînă la 1 iunie va fi terminată şi noua plajă de pe malul lacului. Şi la Agigea s-au luat unele măsuri pentru sezonul balnear. Se vor planta perdele de protecţie, spaţii verzi, se repară şoseaua pe o distanţă de 4 kilometri, se refac solarele etc. MOREA ANTON coresp. voluntar ;♦♦♦ : , 1 . -0*0- Veşti din Tekirghiol şi Agigea SCINTEIA Premiera filmului rominesc „Telegrame" Ieri seara a avut loc la cinema- prima mină, înmănunchind mintograful „Patria", premiera unei rolurile principale — actori dintre noi producţii a studioului- „Bucu- • -cei mai cunoscuţi ai teatrului şi ai veşii“ — filmulartistic in culori flmuluiromânesc, intre care: Gr. „Telegrame“, realizat după schiţa ■ Vasiliu Birlic, Costache Antonia, cu acelaşi titlu a lui I. L. Caragiale, Jules Cazaban, Remus Comăneanu, Cineaştii (scenariul — Mircea Al. Giugaru, Nicki Atanasiu, Marcel Ştefănescu; regia — Gh. Nagu şi Angelescu, Neamţu Ottonel, Şt. Ciu- Aurel Micheles; imaginea Ion Cos., botăraşu, Al. Ghiberlcon, Carmen ma şi Jean Pierre Iazar sau tălmă- Stănescu, I. Antonescu-Cărăbuş ş.a. cu in imagini pline de vervă viru- Muzica este semnată de compozitolenta satiră caragialească la adresa lui Mircea Chiriac, iar decorurile politicianismului burghez, creind o de arh. Liviu Popa, comedie cinematografică de succes, în clişeu . Gr. Vasiliu Birlic într-0 Filmul se bucură de o distribuţie de scenă din filmul „Telegrame". o*o-Mereu alături de oameni Cine nu-l cunoaşte în secţie pe omul acesta tînăr, care toată ziua iscodeşte umbletul uriaşelor motoare electrice şi a celorlalte agregate? Cine-i el ? Tov. Kézdi Petru. Pe statele secţiei acizi, de la uzina metalo-chimică „Gheorghe Gheorghiu- Dej“ din Baia Mare, în dreptul lui se poate citi : electrician. A venit de foarte tînăr aici, la această mare uzină. S-a calificat în meseria de electrician, a învăţat-o de la bătrînii uzinei. Şi acum, bătrîni sau tineri, cei ce muncesc alături de el, ascultă cu respect sfatul acestui om harnic, neobosit, săritor la nevoie, apropiat oamenilor. Nu degeaba a fost ales anul trecut organizatorul grupei sindicale de la întreţinere — secţia de acizi. Cînd a fost vorba ca cei de aici să răspundă iniţiativei topitorilor (e vorba de iniţiativa „Fiecare să facă cel puţin o propunere pentru Valorificarea rezervelor interne de la locul său de muncă") cei din grupa sindicală a lui Kezdi au fost primă. Organizatorul grupei sindicale s-a sfătuit cu fiecare în parte. Cu ajutorul organizaţiei de partid a fost convocată apoi o consfătuire de producţie şi toţi membrii grupei au făcut cel puţin cite o propunere. Tot el a fost, în secţia unde lucrează, iniţiatorul acţiunii de efectuare a reparaţiilor la utilaje în cel mai scurt timp. Şi au fost obţinute realizări frumoase. Numai la soba de contact nr. 2, reparaţia capitală a fost scurtată cu 8 zile, asta înseamnă producţie în plus de sute de mii de lei. Oamenii i se adresează cu încredere. „Măi Petrule, îi spune cîte unul, ce zici de inovaţia ce-mi trece prin gînd?“ Şi Kézdi nu-şi cruţă timpul ca să-l ajute. El însuşi e inovator. Anul trecut a realizat Un cuptor electric pentru determinarea conţinutului de sulf în prăjit necesar la laborator şi care e mai bun decit cel din import. Intr-o zi a auzit că vreo cîţiva tinerifi ai secţia lui,stau pe gînduri dacă să se înscrie cursul seral al şcolii medii. S-a dus şi a stat de vorbă pe îndelete cu Siderias Teodor, Sandu Gheorghe şi cu alţii, a găsit vorbe care le-au mers la inimă ; acum cu toţii au rezultate foarte bune la învăţătură, în secţia de acizi, pereţii sunt văruiţi, halele curate, utilajele lucesc. Şi cînd întrebi pe oameni al cui e meritul, ei îţi spun : „Kézdi al nostru a organizat treaba“. Iar cînd îl întrebi pe el îţi spune: „oamenii din secţie, muncesc aşa mai cu drag“. Nu e muncitor la secţia acizi şi în uzină care să nu-l preţuiască pe acest om care, prin întreaga sa activitate, le-a cîştigat încrederea. Nu degeaba a fost ales acum pentru, a doua oară organizator de grupă sindicală. ION PLEAVA coresp. „Scînteii“ Ce simt indicii de utilizare a maşinilor Una din sarcinile importante puse de partid oamenilor muncii din întreprinderi este sporirea continuă a indicilor de utilizare a maşinilor. Ce înseamnă aceşti indici ? Indicii de utilizare a maşinilor exprimă, pe de o parte, timpul de funcţionare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor în perioada planificată (lună, an), iar pe de altă parte producţia obţinută pe unitatea de timp adică productivitatea utilajului. Indicii de utilizare a maşinilor sunt astfel de două categorii : indicii extensivi, care exprimă durata de funcţionare a maşinilor şi agregatelor în perioada planificată şi indicii intensivi, care arată producţia ce se obţine într-o unitate de timp (oră, zi), pe unitatea caracteristică de utilaj (m.c. de volum util furnal, m.p. de suprafaţă vatră cuptor Martin etc.). Cum se calculează indicii de utilizare a maşinilor ? Indicii de utilizare extensivă se calculează ca un raport între timpul pe care trebuie să-l lucreze efectiv o maşină şi timpul calendaristic. Să presupunem că un strung lucrează într-un an 295 zile (ceea ce rămîne din 365 zile după ce s-au scăzut zilele de sărbătoare şi cele necesare pentru reparaţii). Dacă la acest strung se lucrează în trei schimburi, atunci timpul efectiv de funcţionare va fi de 7.080 ore / an. Raportînd 7.080 ore la 8760 ore (timp calendaristic), obţinem un indice de utilizare al acestui strung de 0,81. Se înţelege că dacă, dintr-un motiv sau altul - defecţiuni în funcţionare, neaprovizionarea ritmică a locului de muncă etc. - strungul nu va lucra un număr de ore indicele de utilizare a acestuia va fi mai mic. Calculul indicilor de utilizare intensivă se face împărţind producţia pe care trebuie s-o dea un utilaj sau agregat, la capacitatea lui de producţie înmulţită cu timpul de lucru. Să presupunem că un furnal cu o capacitate de 700 m.c. trebuie să dea într-o lună (30 de zile) o producţie de 19.000 tone fontă. Indicele de utilizare intensivă se calculează împărţind cele 19.000 tone la 700 (capacitatea) înmulţit cu 30 (numărul zilelor). Făcînd calculul, rezultă că în luna respectivă trebuie să se obţină un indice de utilizare intensivă a furnalului de 0,9 tone pe m.c. volum util “şi MIC DICŢIONAR ECONOMIC In toate întreprinderile există mari posibilităţi de a se îmbunătăţi indicii de utilizare a maşinilor, atît pe calea extensivă, cit şi pe cea intensivă. îmbunătăţirea indicilor pe cale extensivă, (cu alte cuvinte, prelungirea timpului de lucru al maşinilor) depinde de folosirea deplină a timpului de lucru şi de buna organizare a muncii în fiecare schimb, de lichidarea întreruperilor neplanificate în funcţionarea maşinilor, de îmbunătăţirea reparaţiilor şi a calităţii acestora. Mărirea timpului de funcţionare a maşinilor dă posibilitatea să se pună în valoare însemnate rezerve de sporire a producţiei şi productivităţii muncii. Totuşi această cale este limitată de timp, numărul orelor sau minutelor unei zile neputîndu-se, bineînţeles, mări. Obţinerea unor indici superiori de utilizare a maşinilor pe cale intensivă presupune aplicarea unor metode cît mai înaintate de muncă, introducerea unor procedee tehnologice cit mai avansate, incit să se obţină in aceeaşi unitate de timp o producţie mai mare. De exemplu, mărirea numărului turaţiilor războaielor de ţesut, creşterea vitezelor de aşchiere în secţiile de prelucrare mecanică ale întreprinderilor metalurgice, (desigur, ţinînd seama de posibilităţile tehnice ale maşinii) elaborarea de şarje rapide ş.a. — iată cîteva căi care duc la utilizarea mai intensivă a maşinilor şi agregatelor. Creşterea indicilor de utilizare a maşinilor şi agregatelor este una din rezervele importante pentru sporirea volumului producţiei, pentru realizarea unei producţii suplimentare fără noi investiţii. In oţelariile din ţara noastră s-a realizat in 1959 un indice de utilizare a cuptoarelor Martin de 5,5 tone oţel pe m.p. vatră şi zi calendaristică, faţă de 4 tone în 1958. Tocmai pe baza creşterii indicilor de utilizare a cuptoarelor s-a obţinut mai mult de jumătate din sporul producţiei de oţel (peste 470.000 tone) realizat în 1959 faţă de anul precedent. La fabrica textilă „Donca Simo" din Capitală, prin creşterea indicilor de utilizare a războaielor de ţesut, de la 8753 bătăi/război/oră la peste 10.000 bătăi/război/oră, s-a realizat in 1959 o producţie suplimentară de ţesături echivalentă cu producţia a circa 100 de războaie. Cu toate rezultatele obţinute in îmbunătăţirea indicilor de utilizare a maşinilor, trebuie arătat că nu în toate întreprinderile există suficientă preocupare în acest sens. La combinatul metalurgic din Reşiţa, indicele mediu de utilizare a cuptoarelor Martin, mai ridicat în trimestrul I al anului trecut, a scăzut în lunile următoare. Se înţelege că din această cauză ,nu s-a putut obţine o producţie de oţel corespunzătoare posibilităţilor tehnice existente. Indici scăzuţi la utilizarea maşinilor a avut anul trecut şi „întreprinderea textilă ardeleana“ din Satu Mare, din care cauză fabrica a rămas datoare însemnate cantităţi de ţesături. Folosirea din plin a fiecărei maşini, a fiecărui agregat, ridicarea continuă a indicilor de utilizare a acestora, constituie una din sarcinile principale în lupta pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru ridicarea nivelului de trai al poporului. M. ANGELESCU RECITALURILE RICHTER CULMI ALE ARTEI IINTERPRELATiVE Au trecut aproape doi ani de cînd Sviatoslav Richter, artist al poporului din R.S.F.S.R., a concertat pentru prima oară la Bucureşti. Doi ani în care, în lumea tot mai largă a iubitorilor de muzică din ţara noastră, numele lui Richter a revenit mereu, fie în evocarea — pentru a cita oară ? — a momentelor de intensă trăire artistică oferite de recitalurile şi concertele sale, fie în aşteptarea, cu nerăbdătoare speranţă, a unui nou prilej de a-l avea în mijlocul nostru. Şi iată că, la sfîrşitul săptămânii trecute, ne-am reîntlnit cu Richter. Cheltuindu-se cu generozitate, el a dat, în cele trei zile de şedere în ţară, trei recitaluri — fiecare dintre ele cu alt program. Tur de forţă cu atît mai remarcabil, cu cît el avea loc la două zile după o serie de concerte în Cehoslovacia şi la două zile înaintea unui lung turneu în U.R.S.S. Filtrate prin puternica lui personalitate,* lucrările lui Haydn, Beethoven, Chopin, Schumann, Schubert, Rachmaninov, interpretate da Richter, își dezvăluie întreaga lor comsi .profunzime ; mîna viguroasLjjL totuși atît de sensibilă a lui Richter, a revelat şi valorificat nu numai calităţile îndeobşte cunoscute ale acestor lucrări, ci şi tîlcuri uneori puţini remarcate dacă nu trecute cu totul cu vederea de către acei interpreţi care de dragul turului de virtuozitate nu pătrund în universul de idei şi sentimente al pieselor din repertoriu, sau i-1 simplifică. Electrizînd publicul, emoţionîndu-l — ca toţi marii artişti, — Richter Contribuie în mod hotărâtor la spulberarea unor legende despre „tragismul desnădăjduit“ al lui Beethoven, sau despre „lirismul efeminat“ al lui Chopin, în interpretarea lui trăieşte întreg Beethoven (inclusiv optimismul robust şi încrederea în oameni) şi întreg Chopin (inclusiv forţa tinerească şi elanul său revoluţionar) ! Intr-o discuţie avută într-un cerc de muzicieni, Sviatoslav Richter declara, cu modestie, că, după ce în tinereţe a visat să fie compozitor, a hotărît în cele din urmă să renunţe la ambiţii creatoare. Ca şi cum fiecare execuţie a sa nu ar fi o re-creare a lucrării respective, la care interpretul colaborează cu compozitorul, tălmăcindu-i gîndurile şi frămîntările cele mai intime. In treacăt fie spus, modestia lui Richter (atît de caracteristică artiştilor sovietici) este mai mult decî exemplară. Acolo unde toţi cei cari l-au ascultat găsesc că el a atins desăvîrşirea, Richter îşi descoperă deficienţe pe care le analizează lucit şi fără îngăduinţe. Această atitudine izvorăşte din veşnica nemulţumire de sine, din necontenita căutare a mai binelui. dintr-o exigenţi faţă de el însuşi pe care nici un succes nu este în stare să i-o scadă Sub impulsul acestei forţe motrice viaţa lui Richter este un giganţisi necurmat efort; el studiază în medie 12—14 ore pe zi, chiar în zilele cînd are concert, recital, sau imprimări. Aşa se explică identificarea sa cu sensul operelor pe cari le interpretează, tehnica excepţională pe care o stăpîneşte şi vastitatea repertoriului său. Rareori se realizează în privinţa unui artist o asemenea unanimităţi de apreciere ca în cazul lui Richter. Cei care au asistat la recitalurile sale au putut constata că acelaşi vall de entuziasm a luat ci sine pe cronicarii muzicali experimentaţi ca şi pe tinerii muncitor care abia încep să frecventeze Ateneul, pe soliştii Filarmonicii, şi pe studenţii anului I de Conservator. Arta lui Richter este irezistibilă : ea emoţionează, răscoleşte înalţă şi cucereşte. Artistul poporului George Georgescu, surb a cărui baghetă Sviatoslav Richter a concertat la Moscova spune despre pianistul sovietic „Despre Richter nu se poate vorb la modul obişnuit. El este de-a dreptul o forţă a naturii. E greu să formulezi păreri despre lumina soarelui, albastrul cerului, deslănţuirea uraganului sau căderea trăznetului Pe plan muzical. Sviatoslav Richter este toate acestea la un loc“. Asemenea sutelor de oarmeni cari l-au însoţit după fiecare recital pini la hotelul unde locuia, asemenea miilor de oameni care l-au aplauda la nesfîrşit în sala Ateneului, asemenea sutelor de mii de oameni cari l-au ascultat la radio, ne despărţin de marele artist, spunîndu-i : La revedere Sviatoslav Richter! Pe cî mai curînd, din nou în sălile noastrei de concert ! N. MINEI -000- (Urmare din pag. 1 a) Mijloacele folosite pentru îndreptarea lui Cristescu au fost diverse. Un foileton publicat în gazeta de uzină despre „Ghiţă-Scandal“ a fost citit şi la staţia de radioficare a oraşului. Pus in faţa opiniei publice, Gheorghe Cristescu şi-a dat seama că se află pe un drum greşit. In acelaşi timp, organizaţia U.T.M. a stăruit să i se încredinţeze conducerea unei echipe, ca să-l deprindă astfel să ţină seama şi de interesele celor din jurul său. Apoi i s-au încredinţat şi alte sarcini, ca responsabil de grupă sindicală şi redactor la postul U.T.M. de control. Toate acestea l-au ajutat să se dezbare de tendinţele lui individualiste. Acum, dacă cineva are nevoie urgentă de pămînt pentru formare, Cristescu îi dă dintr-al lui. Cu oricine ai discuta in secţie despre cazul acestui tînăr, îţi va spune cu mîndrie : „Cristescu ? Da, s-a îndreptat“. E bine că s-a specificat ca un obiectiv al întrecerii ridicarea nivelului cultural, şi că, în rezultatul întrecerii se ţine seamă de citirea de cărţi sau de obţinerea insignei la concursul „Iubiţi cartea“. Căci mai sunt unii, cu spirit practicist îngust, care îşi închipuie că lectura operelor beletristice nu au legătură cu producţia. E drept că îni tre citirea unei cărţi şi depăşirea formelor de producţie nu se poate stabili legătură mecanică, sub forma unu raport matematic. Dar rezultatele bune în muncă nu se obţin tocmai pe cale educării muncitorilor, lărgirii orizontului lor cultural, formării lor ca oamen înaintaţi ? Desfăşurarea întrecerii a spulbera părerea preconcepută că-n secţiil* care cer un mai mare volum de munci fizică, cum e turnătoria, muncitor, n-ar fi preocupaţi de lectură. Ion Birlează, conducătorul unei echipe de la formare, a citit în ultima vreme „David Copperfield“, „Spartacus“, cîteva romane de Balzac, iar ajutorul săi Constantin Vlad - „Povestiri de pe Don“, „Bruski“ şi crltele. E şi-n aceasta un rezultat pozitiv al întrecerii intrturnătorii de oţel. Noile obiective ale acestei întreceri- obiective care leagă buna îndeplinire a sarcinilor din producţie , educarea multilaterală a muncitorilo de ridicarea nivelului lor cultural, • trebuie îmbogăţite, extinse, astfel o întrecerea socialistă să devină o şcoală cit mai complexă, mai eficace, formării omului nou. Ce este mai important -0*0- MARTI, l MARTIE MIERCURI, 2 MARTIE • Emisiunea pentru sate : Sfatul agronomului : Să respectăm epoca optimă pentru îns^nîn-tari — orele 6.15 I • Emisiuni pentru copii : Salut .voios .de pionier — orele .45 - IT Radu- Mchindel - orele 11.45 — II ; Emisiune muzicală pentru copii corul de copii al Casei Prieteniei Romîno-Sovietice — orele 17.30 — II »Emisiunea „Limba noastră" — orele 19.53- I »„Anul Chopin“ Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră (Solist Samson Francois) — orele 18.25 — I • Sa ne cunoaştem patria : Ţara Moţilor — orele 16.45 — II • Muzică simfonică : Uvertura „Manfred" de Schumann, Simfonia ,,Bravilor" — orele 11.03 — I ; Cantata „Mierla lui Ilie Pintilie" de A. Vieru şi poemul eroic „Filimon Sîrbu" de D. Bughici — orele 13.05 — I • Vorbeşte Moscova — orele 16.15 — I. • Emisiunea „Vreau să ştiu“ cuprind„ Realizări ale ştiinţei şi tehnicii în patri noastră. Vreau să devin astronaut etc. - orele 9,30 — I. • Sfatul medicului; bucăţiria dietetică — orele 5,55 — I. • Muzică de opere — orele 10,20 — I • Vorbeşte Moldova — 16,15 — I. • Teatru la microfon „Năpasta" de I. L. Caragiale — orele 19,2 — II. • Simfonia a Il-a „A Republicii" de N Buicliu — orele 14,00 — I; Concertul pentru vioară şi orchestră de Mendelsohn-Bartholdy (solist David Oistrah — orei 20,30 — I; Chaconna de Purcell şi Concerul pentru pian şi orchestră în regine de Mozart (solist Edwin Fischer — orei 21,45 — II. • Emisiunea „Şcoala şi viaţa are ca temă: Ştiinţele naturii — 21,00 — (I, II indică programul I sau II). Nr. 4 szb CINEMA in) te£evimune Patria (8, 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15), Telegrame; Republica (8,15; 10,30; 12; 14,15; 17,15; 19,40; 22), București (10; 12,15; 14,45; 19,15; 21,30), Gh. Doja (10; 12; 15; 14,30; 16,30; 19; 21,30), Al. Sahia (9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Enrico Caruso; Maghdru (10; 12; 15; 17; 19; 21), Lumina (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), 1 Mai (14,30; 16,45; 19; 21,15}. Ea te iubeşte; V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19; 21), înfrăţirea între popoare (15; 17; 19, 21). La răscruce de drumuri; I. C. Frimu (9,30; 12; 15; 18; 21), Flacăra (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30), Olga Bancic (10,30; 13; 15,30; 18, 20,30). Ultima noapte pe „Titanic": Elena Pavel (10; 12; 14,15; 16,30; 10,45; 21), Tamango; Central (10; 12; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Mioriţa 05; 17; 19, 21), Floreasca — marţi, miercuri, joi vineri, (orele 17, 10), duminică (15; 17; 19), N. Bălcescu (15; 17; 19, 21). Voci în insulă: Victoria (10,15; 12,15; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Unirea (16; 18,15; 20,30); 105% Alibi; 13 Septembrie (15; 17; 19, 21), Donca Simo (14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Libertăţii (10; 12; 15; 17; 19, 21). Mai tare ca moartea; Maxim Gorki (10; 12; 14; 16; 18;15; 20,30): Abuz de încredere; Timpuri Noi (rulează în continuare de la 10—21); Dans cuman — Intîlnire pe arena de gheaţă — Vicleanul — De partea cealaltă a ecuatorului; Tineretului (16; 18,15; 20,30): Fata cu chitara; 8 Martie (15; 17; 19, 21), Moşilor (15, 17» 19; 21), 30 Decembrie .(11; 15; 17» 19; 21): Despre prietenul meu; Al. Popov (rulează în continuare de la 10—21); Balada voinici Iul; Griviţa (10; 12, 14, 17; 19; 21); Lil Volga (15; 17; 19; 21); Sabie şi zar; Munc (16; 18,10, 20,30); Ştrengarii; Arta (15,30; II 20,30) ; B. Delavrancea (15,30; 17,45; 20 N-a fost în zadar; T. Vladimirescu (15; 19; 2): Haiducii din Rio-Firo; 16 Februar (15; 17; 19; 21): Casa părintească; Ilie Piltilie (15,30; 18; 20,30): Stelele; Popule (16; 18,30; 21); Soarta unui om; M. Emnescu (16; 18,30; 20,45): Revolta peonilor Mai (15; 17; 19; 21): Undele eterne; C Coşbuc (10; 12,15; 15,30; 18; 20,30): Lad Hamilton; G. Bacovia (15; 17; 19, 21): U meci neobişnuit; Drumul Serii (16; 18,1; 20,30) : Sînge alb; Aurel Vlaicu (15; 17, 1 21): In căutarea comorii. TELEVIZIUNE: 18,30: Informaţiile dup amiezii; 18,35: Emisiune pentru cel mic „Atelierul meşterului Mosorel": Daruri , ziua mamei; 18,50: Filmul de păpuşi „O poveste dintr-o noapte cu lună" — o producţie a studioului cinematografic „Bucureşti"; 19,07: „Din lirica romînească universală"; 19,35: Emisiune de ştiinţă tehnică: „Semiconductorii şi aplicaţiile lo în tehnică" de profesor Tudor Tănăsescu 19,55: „Simfonie pragheză" de W. A. Mozart — emisiune realizată de studioul d televiziune din Praga; 20,15: Jurnalul televiziunii; 20,35: Artişti amatori în studio program prezentat de ansamblul de cîntec și dansuri al intreprinderii „Flacăra Roși” din București. Ultimele știri.