Scînteia, iunie 1961 (Anul 30, nr. 5182-5211)
1961-06-12 / nr. 5193
Anul XXX Nr. 5193 Luni 12 iunie 1961 4 PAGINI — 20 BANI îngrijite bine, culturile dau rod Fiecare zi bună de lucru !»Ieşită din plin la prăşit! In saptamina care a trecut s-a intensificat ritmul lucrărilor de întreţinere a culturilor în toate regiunile ţării. Folosind din plin timpul bun de lucru, oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Bucureşti au obţinut rezultatele cele mai bune la prăşitul porumbului pentru boabe şi siloz, sfeclei de zahăr şi florii-soarelui. în regiunile Bucureşti, Banat, Crişana a fost terminată şi praşila a II-a la sfecla de zahăr, iar în Bucureşti şi Dobrogea praşila a II-a se apropie de sfîrşit şi la floareasoarelui. In alte regiuni însă prăşitul este întîrziat. La porumb praşila întîia a întîrziat îndeosebi în regiunile Braşov, Iaşi, Suceava, Hunedoara, iar praşila a II-a în majoritatea regiunilor. Ploile căzute anul acesta şi vremea mai călduroasă din ultimele zile au favorizat creşterea culturilor. Dar, au crescut totodată şi buruienile şi se formează scoarţa care uşurează pierderea umezelii. In aceste condiţii, un mijloc sigur pentru obţinerea unei recolte sporite de porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi etc. este executarea la timp a praşilelor. Bunii gospodari, cercetînd zi de zi cîmpul, organizează în aşa fel munca încît pe fiecare porţiune de teren se lucrează diferenţiat, cu tractoarele, cu prăşitoarele trase de animale sau se fac praşile manuale. Din ştirile sosite la redacţie rezultă că membrii gospodăriilor colectiva fruntaşe profită de fiecare eră bună de lucru, prăşesc culturile tarla cu tarla între două ploi, pe măsură ce terenul se zvîntă, folosind din plin maşinile ca şi mijloacele proprii. Invăţînd din experienţa unităţilor fruntaşe, să folosim fiecare zi, fiecare oră bună de lucru, să organizăm cît mai bine munca pentru executarea la timp a lucrărilor de îngrijire a culturilor, pentru o recoltă bogată ! A In G. A. S* din regiunea Galaţi trebuie grăbit prăşitul porumbului GALAŢI (trimisul nostru). — Gospodăriile de stat din regiunea Galaţi cultivă în acest an cu porumb o suprafaţă de 33.000 ha. Multe gospodării de stat printre care Bărboşi, Sătuc, Pavel Tcacenco şi Nazîru au terminat încă din zilele trecute prima praşilă pe întreaga suprafaţă de porumb. De asemenea, folosind din plin timpul prielnic unele gospodării de stat printre care „Justin Georgescu", „Filimon Sîrbu”, „Costache Negri” etc. au trecut la executarea celei de a 2-a praşile. Unele gospodării de stat au rămas însă mult în urmă cu prăşitul porumbului. La gospodăria de stat „Ion Sion" s-a executat prima praşilă pe numai 230 ha., aceasta datorîndu-se faptului că în multe zile bune nu s-a lucrat. La fel s-a întîmplat şi la gospodăria de stat Balinteşti, unde s-au prăşit numai 185 ha, în ultimele zile vremea a devenit din nou ploioasă. Consiliile gospodăriilor de stat şi organizaţiile de partid din aceste unităţi au datoria de a organiza în aşa fel munca incit fiecare oră bună de lucru în cîmp să fie folosită din plin. Fruntaşi în întrecere PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“). Recent, consiliul de conducere al gospodăriei agricole colective din comuna Vîlcele, raionul Rm. Sărat, a analizat felul cum decurg lucrările de întreţinere a culturilor de primăvară. Deşi timpul nu a fost întotdeauna favorabil lucrărilor în cîmp, colectiviştii au folosit timpul bun de lucru dintre ploi pentru a grăbi ritmul de întreţinere a culturilor prăşitoare. Praşila I-a la porumb pe întreaga suprafaţă de 1.054 hectare a fost executată la timp. De asemenea, cele 180 de hectare cu floarea-soarelui şi 160 hectare sfeclă de zahăr au fost prăşite a doua oară. In prezent se lucrează intens la praşila a doua la porumb. In fruntea întrecerii se situează brigăzile de cîmp conduse de brigadierii Dumitru Tudorie şi Mărgărit Pîrvu, precum şi colectiviştii Şerban Gărgărică, Ileana Urloi și alții. Colectiviştii dau zor Pentru a obţine recolte cut mai mari la hectar colectiviştii din comuna Ştefan cel Mare, raionul Corabia, dau zor să execute la timp prăşitul culturilor. Fină acum, colectiviştii au executat a doua praşilă pe suprafaţa de peste 400 ha, semănate cu porumb. Colectiviştii brigăzii a VI-a conduse de Tudorică Marin au fost cei dinţii care au terminat praşila pe tarlaua ce le-a fost repartizată. S-a mai făcut in acest timp praşila a doua pe 50 ha. semănate cu floarea-soarelui şi 30 ha. cu sfeclă de zahăr. TOMA I. MUŞAT colectivist între două ploi TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii"). — Ploile căzute In ultimul timp pe ogoarele regiunii Banat au îngreunat In mare măsură lucrările de întreţinere a culturilor. Cu toate acestea în acele unităţi agricole socialiste în care organizaţiile de partid şi conducerile de unităţi au luat măsuri operative pentru mobilizarea tuturor forţelor la prăşit, folosindu-si fiecare oră bună de lucru. Intre două ploi, s-a reuşit ca această lucrare să se execute pe suprafeţe întinse. Pînă acum, pe întreaga regiune praşila a II-a la sfecla de zahăr a fost terminată iar la floarea-soarelui s-a făcut pe 74,2 la sută din suprafață ; prașila I-a la porumbul pentru boabe este aproape pe terminate. mi La sfîrşit de an şcolar ÎMPĂRŢIREA premiilor Ieri, în Capitală au avut loc tradiţionalele serbări de sfîrşit de an. Elevii claselor I—IV au sărbătorit, împreună cu educatorii şi părinţii lor, încheierea unui bilanţ rodnic de activitate — anul şcolar 1960/1961. Pe scenele sălilor de festivităţi din şcoli şi case de cultură şi în grădinile de vară ale cluburilor s-au întrecut în cîntec şi dans echipele artistice ale pionierilor şi şcolarilor. Grădina de vară a clubului Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“ a găzduit ieri dimineaţa serbarea de sfîrşit de an a elevilor şcolii nr. 175 din apropiere. Tovarăşul Adam Căliman, directorul şcolii, a anunţat o veste îmbucurătoare : în circumscripţia lor nici un copil de vîrstă şcolară nu a rămas în afara şcolii; toţi absolvenţii clasei a IV-a au urmat clasa a V-a. Anul şcolar s-a încheiat cu un procent de 97,6 la sută promovaţi. Elevii au învăţat într-o şcoală nouă, cu 24 săli de clasă, laboratoare modern utilate. Anul de învăţămînt s-a încheiat. Pe elevi îi aşteaptă zilele frumoase ale vacanţei în cele mai pitoreşti colţuri ale patriei, în taberele de la munte sau de la mare, excursiile, multe bucurii. Tuturor, le dorim vacanţă plăcută. In fotografie : Un grup de pionieri din clasa a IV-a A a Şcolii medii nr. 10 „Zoia Kosmodemianskaia“ împreună cu învăţătoarea lor, Elena Thenu, după împărţirea premiilor. Toţi cei 50 elevi au promovat clasa cu note din cele mai bune. (Foto M. Andreescu) ÎNCEPUT de sezon pe litoral S-a deschis sezonul pe litoralul Mării Negre. De pe toate meleagurile ţării, ca şi din străinătate, sute de vizitatori sosesc aici zilnic. Numai la Eforie au venit pînă acum peste 6.000 de persoane. In acest an litoralul nostru este mai frumos şi mai atrăgător decât oricînd. ■ Intre două întinderi de apă, marea şi lacul Siutghiol, se află Mamaia. Aici s-a construit unul din cele mai mari complexe de odihnă. Noi blocuri moderne, confortabile, cu mai multe etaje, sunt în construcţie. Clădirile sunt elegante, viu colorate, totul respiră tinereţe, optimism (fotografia 1). Zi e călduroase. Marea, cu apele ei răcoroase, a devenit locul cel mai plăcut şi recreator (fotografia 2). Pe plajă au apărut nelipsitele umbrele de soare şi corturi improvizate. Cu fiecare zi ea devine tot mai populată. Deşi ne găsim la început de sezon, nisipul fin şi fierbinte te îmbie la o baie desoare (fotografia 3). Ca şi celelalte staţiuni de pe litoral, Mangalia este în continuă înnoire. Aici s-au înălţat elegante blocuri care găzduiesc pe cei veniţi la odihnă în pitoreasca staţiune. Una din atracţiile staţiunii: plimbarea pe faleză (fotografia 4). De dimineaţă, cină începe baia de ultraviolete şi pînă seara tîrziu cînd se întorc de la cinematografele în aer liber, ori de la ringurile de dans, oamenii muncii veniţi la odihnă şi tratament se bucură de condiţiile minunate create în anii noştri în staţiunile de pe ţărmul mării. (Fotoreportaj de M. ROTARU şi C. DUMITRESCU) Paralel cu îmbunătăţirea calităţii produselor colectivul fabricii a produs de la începutul anului şi pînă in seara zilei de 10 iunie, 3.500 rulmenţi peste prevederile planului. In fotografie : Aspect exterior al fabricii de rulmenţi din Birlad. (Foto : Agerpres) „Numai rulmenţi de calitate superioară“!arată obiectivul principal al întrecerii pe care o desfăşoară muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de rulment din Birlad. Acest angajament este înfăptuit zi de zi. Pe întreaga fabrică, in primele 5 luni ale anului, rebuturile au scăzut simţitor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Succesele rafinorilor CIMPINA (coresp. „Scînteii"). In cele 5 luni care au trecut din acest an, valoarea produselor obţinute pe fiecare tonă de ţiţei la Rafinăria nr. 4 Cîmpina este cu 12,7 la sută mai mare decit în perioada corespunzătoare a anului trecut. De asemenea, au fost date peste plan 1.200 tone ulei industrial, 233 tone desemulsionant, peste 100 tone parafină şi altele. Aici s-au obţinut şi însemnate economii. In întreprindere s-au aplicat numeroase măsuri prevăzute în planul de îmbunătăţire a calităţii produselor. In fruntea întrecerii socialiste se află rafinarii Gheorghe Toader, Ion Toma, operatorul Vasile Stănescu, maistrul Ion Moraru şi alţii. In cîteva rînduri • Colectivul gazetei de perete din sectorul 4 (sculărie) al uzinelor „Semănătoarea“ din Capitală a fost distins cu premiul I în cadrul concursului gazetelor de perete organizat în raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej. • Ieri dimineață, numeroși turiști străini au vizitat Muzeul satului. Printre ei se aflau 126 de turişti din A.D. Germană. Oaspeţii au admirat lucrările de artă populară şi portul din diferite regiuni ale ţării. • începînd de sîmbătă,Agenţia de voiaj C.F.R. din Calea Victoriei 88 funcţionează în holul Poştei Centrale din Calea Victoriei nr. 12. Numerele telefoanelor agenţiei ramin aceleaşi. • în sala fondului plastic din Timişoara s-a deschis ieri expoziţia de desen şi pictură a elevilor şcolii medii de muzică şi artă plastică. Sunt expuse aici peste 100 de lucrări de desen şi pictură executate de elevi în timpul anului. „îmbogăţeşte-ţi cunoştinţele tehnice“ BRAŞOV (coresp. „Scînteii“). Cu sprijinul comitetului de partid, comitetul U.T.M. de la fabrica „Rulmentul“ din Braşov a organizat pentru tineri un concurs cu tema : „In interesul ridicării calităţii, îmbogăţeşte-ţi cunoştinţele tehnice“. La acest concurs participă tineri strungari, rectificatori și controlori tehnici de calitate. In cadrul concursului ghicitoare s-au dat teme pentru fiecare profesie, s-a indicat materialul bibliografic. DE PESTE HOTARE Memorandumul sovietic in problema germană inmînat guvernului R. D. G. BERLIN 11 (Agerpres). — TASS transmite: La 7 iunie, ambasadorul U.R.S.S. în R. D. Germană, M. G. Pervuhin, a făcut o vizită lui W. Ulbricht, preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, și, din însărcinarea guvernului sovietic, i-a înmînat copia memorandumului în problema încheierii Tratatului de pace cu Germania și a reglementării pe această bază a problemei Berlinului occidental. In numele guvernului R. D. Germane, W. Ulbricht a mulţumit cordial guvernului sovietic pentru politica sa consecventă de pace în opera de rezolvare a problemei germane în interesul menținerii și întăririi păcii. HIHI, LA Ini UN! HIDOASA Furnaliştii din schimburile conduse de ing. Petru Opriş şi Ion Bobîrnea, de la secţia I-a furnale, au dat ieri peste plan 69 tone fontă. S-au evidenţiat echipele prim-topitorilor Dumitru Duca, de la furnalul nr. 1 şi Cseis Ludovic, de la furnalul nr. 4, precum şi echipa condusă de Ion Şelaru, de la încărcare. Cu aceeaşi însufleţire au muncit şi oţelarii din schimburile de noapte şi de dimineaţă. Graficele operative de la secţia oţelărie nr. 1 au consemnat, printre altele, că echipa condusă de prim-topitorul Petre Forţu, de la cuptorul nr. 2, care deţine titlul de fruntaşă în întrecerea pe profesii, a elaborat o şarjă rapidă. La orele 7 dimineaţa, după terminarea schimbului de noapte, numeroşi siderurgişti s-au îndreptat spre şcolile din oraş unde au avut loc serbările de sfîrşit de an pentru elevii claselor I—IV. Un număr de 100 copii din cei 1.200 elevi fruntaşi la învăţătură careîşi vor petrece vacanţa în taberele din staţiunile de odihnă, au luat trenul spre Constanţa. ★ Duminică dimineaţă mai mulţi fotografi amatori de la cercul care numără aproape 100 de membri, au pornit cu autobuzul Combinatului spre satul Silvaş. In timp ce ei înregistrau pe peliculă frumuseţile naturii, sus la poligonul din dealul Chizidului 40 de tineri îşi disputau întîietatea la tir în cadrul fazei pe combinat a concursului culturalsportiv al tineretului. Oraşul nostru a avut şi oaspeţi,din Deva şi Simeria au venit ceferişti, de la Călan siderurgişti, şi mineri din Valea Jiului. Dimineaţă, cei 640 mineri de la Lupeni au vizitat oraşul şi castelul Huniazilor. Pentru hunedoreni a fost o zi frumoasă, bogată în activităţi interesante. Emil Delapeta, electrician, Tibeariu Neuman, laborant, Nicolae Gheorghean, inginer, şi Gheorghe Popescu, locţiitor al secretarului comitetului de partide din postul de corespondenţi voluntari ai „Scînteii“ de la Combinatul siderurgic Hunedoara. Ajutor prietenesc MOSCOVA 11 (Agerpres). *TASS transmite : In urma vizitei făcute în U.R.S.S. Intre 6 şi 9 iunie de misiunea economică a Federaţiei Nigeria s-a căzut de acord ca guvernul sovietic să acorde Nigeriei sprijin economic şi tehnic în organizarea unor întreprinderi agro-alimentare şl in crearea unor centre de învăţămînt pentru pregătirea cadrelor naţionale In domeniul Industriei şl agriculturii. In acest scop guvernul U.R.S.S. va trimite în Nigeria un grup de experţi. CEI DOI PREŞEDINŢI AI CONFERINŢEI PENTRU LAOS, A. A. Gromiko (U.R.S.S.) şi Home (Anglia) au avut ieri la Geneva o Întrevedere In legătură cu tratativele In problema laoniană. VALUL DE GREVE DIN ITALIA la amploare. La 10 iunie au declarat grevă generală 40.000 de şoferi şi conductori de autobuze; alte mii de salariaţi din instituţiile financiare s-au alăturat celor 60.000 aflaţi în grevă; pensionarii au început săptămîna manifestaţiilor pentru sporirea pensiilor. SENATUL VENEZUELEI a condamnat represiunile săvîrşite de colonialiştii portughezi în Angola. ÎNCREDERE... In cîteva clipe, vestea făcuse înconjurul întregului sector. Brigada condusă de Ștefan Cochinţu trecuse cu succes examenul: piesa de 4 tone — corpul pompei „Siret 900“ — fusese turnată în cele mai bune condiţii. La felicitările directorului uzinei, ale secretarului comitetului de partid, s-au adăugat și cele ale formatorilor și turnătorilor din celelalte brigăzi. ...Cînd s-a pus problema să se toarne în uzină această piesă mare și complicată, au apărut oarecari îndoieli. Unii erau de părere ca o asemenea piesă grea — care nu se mai executase pînă atunci — să fie turnată în altă uzină. Alţii susţineau că, dată fiind insuficienta experienţă a muncitorilor din sector, pentru turnarea unei asemenea piese ar fi nimerit să fie aduşi turnători din altă parte. — Eu socot că această piesă poate fi turnată la noi în sector — a spus într-o adunare a organizaţiei de bază şeful de brigadă Ştefan Cochinţu. Posibilităţile uzinei noastre, ale sectorului, au crescut mult în ultimii ani. Avem şi oameni calificaţi, în stare să rezolve o asemenea problemă tehnologică. Brigada noastră e hotărîtă să toarne ea această piesă. ‘Au urmat zile de muncit încordată, de căutări şi experi-‘ mentări pentru a se rgăsi soluţiile cele mai ,bune. Nu era numai o problemă de tonaj, ci şi de tehnologie. Toate trebuiau rezolvate în numiai trei saptămîni. Mima Marcel,, TudorSirmoiu, Mircea , Dascălu, Ion Gheorghe şi alţi’ viujicitari din brigada lucruiţ 'dur .abnegaţie.. Formarea miezurilor, ridicarea şi asamblarea ramelor şi în general toate ’. operaţiile de pregătire a turnării trebuiau făcute cu migală şi , grijă. Uneori lucrurile se mai poticneau. Dar, cu ajutorul tehnicienilor din sector, ieşeau de fiecare dată din impas. De curînd piesa a fost turnată. Brigada şi-a făcut datoria. Piesa de 4 tone, prima de acest gen turnată în uzină, a fost de bună caltate. „E un succes al întregii brigăzi“ — spune Cochinţu. Fapta lăudabilă a brigăzii lui Ştefan Cochinţu a ridicat mult prestigiul întregului sector. Incă odată, tovarăşii săi de muncă — muncitoriişi tehnicienii uzinelor „Vasile Roai M“ din Capitală — s-au convins că atunci cînd pune umărul un comunist, nu există greutăţi care să nu fie învinse. M. ANGELESCU