Scînteia, iunie 1961 (Anul 30, nr. 5182-5211)
1961-06-11 / nr. 5192
Anul XXX Nr. 5192 Duminică 11 iunie 1961 4 PAGINI — 20 BANI Încheierea anului şcolar în InvăţămIntul de partid . In prezent este în plină desfăşurare încheierea anului şcolar în învăţămîntul de partid de la oraşe. In acest an şcolar, organele şi organizaţiile de partid au obţinut rezultate însemnate in organizarea şi conducerea învăţămintului. In cercuri şi cursuri, seminarii teoretice, şcoli şi universităţi serale de marxism-leninism au studiat cea mai mare parte a membrilor şi candidaţilor de partid, precum şi 364 000 oameni ai muncii fără partid S-au făcut noi regrese în organizarea diferențată a învăţămintului, potrivit preocupărilorşi cerinţelor membrilor de partid Numărul mare al celor ce au studiat economia politică şi economia concretă industrială şi agrară — cu 30 la sută mai mulţi faţă de anul trecut — dovedeşte interesul puternic faţă de problemele economice, de o însemnătate vitală în etapa actuală, a desăvîrşirii construcţiei socialiste, înfiinţarea a noi şcoli serale economice şi a cursurilor pentru cadrele de conducere din economie în diferite regiuni, extinderea, deşi încă nu pe măsura posibilităţilor, a studiului individual, ilustrează progresele care s-au realizat în domeniul organizării studiului cadrelor. Cei ce studiază în invăţămîntul de partid au avut la indemină un bogat material bibliografic editat pentru ei — manuale şi cicluri de broşuri, planşe etc O caracteristică a învăţămintului de partid în acest an a fost ajutorul mai puternic acordat propagandiştilor, cursanţilor, prin organizarea de expuneri, consultaţii asupra principalelor probleme studiate In oraşul Bucureşti, in regiuni ca Braşov, Galaţi, Cluj au fost create in întreprinderi mai importante functe de consultaţii, unde se dau " mod sistematic " răspunsuri la întrebări, se întocmesc fişe bibliografice. Atenţia sporită acordată de organele de partid problemelor Invăţămîntului s-a reflectat in participarea mai activă la munca de propagandă a cadrelor cu munci de răspundere care au condus seminarii, au ţinut expuneri asupra problemelor principale studiate,in controlul mai sistematic asupra conţinutului prin analizele făcute de birourile comitetelor regionale şi raionale, în diferitele măsuri luate pentru îmbunătăţirea învăţămintului de partid, cum au fost seminariile organizate la Bucureşti, Craiova, Ploieşti, Galaţi pentru cadrele care conduc munca de propagandă în regiuni. O mare însemnătate a avut faptul că în toate cercurile, cursurile şi şcolile de partid — atît în cadrul seminariilor consacrate studierii documentelor Congresului al III-lea al P.M.R. cit în Întregul program de invâţămînt, au fost dezbătute şi aprofundate problemele ridicate de Congresul al III-lea. Aceasta a contribuit la îmbogăţirea conţinutului de idei şi ridicarea nivelului învăţămintului şi totodată la apropierea lui şi mai mult de viaţă, membrii de partid şi oamenii muncii fără partid însuşindu-şi mai profund şi multilateral sarcinile puse de congres, inţelegînd mai temeinic ce au de făcut în mod practic, la locul de muncă, pentru înfăptuirea lor. Perioada actuală de încheiere a anului şcolar în invăţămîntul de partid are o mare însemnătate pentru consolidarea rezultatelor pozitive obţinute în cursul anului. Esenţial în această privinţă este ca expunerile şi consultaţiile ce se organizează acum, convorbirile recapitulative şi examenele să asigure însuşirea problemelor de bază ale marxism-leninismului în strînsă legătură cu problemele cele mai actuale ale politicii partidului — ca de pildă problemele privind dezvoltarea bazei tehnicemateriale a socialismului, consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor socialiste în întreaga economie, aplicarea principiului leninist al cointeresării materiale a oamenilor muncii, rolul conducător al partidului în toate domeniile de activitate etc. Trebuie şi mai departe combătute tendinţele care se mai manifestă în unele cercuri sau cursuri de a prezenta problemele teoretice într-un mod abstract, general, de a trata cu superficialitate în lecţii sau seminarii sarcinile concrete, problemele specifice regiunii, raionului, întreprinderii etc. Au o slabă eficacitate lecţii asemenea celei ţinute în faţa propagandiştilor din raionul Tirgovişte despre transformarea socialistă a agriculturii, care expunea pe larg numai problemele ridicate de Plenara . C. al P.MR din 3-5 martie 1949, dar nu se ocupa decît in treacăt de problemele etapei actuale, de sarcinile concrete care revin organizaţiilor de partid din raion în domeniul lărgirii şi consolidării sectorului socialist din agricultură, întăririi economicoorganizatorice a gospodăriilor colective. Astfel de lecţii nu sunt in măsură să-i ajute pe membrii de partid şi pe oamenii muicii în înfăptuirea politicii partidului. Urmărindu-se permanent legarea strînsă a teoriei de practică, trebuie totodată evitată înţelegerea simplistă a acestei legături. Mai sînt nu puţine cazuri, cînd, datorită unei înţelegeri înguste, se ajunge la practicism, la înşiruirea de date şi exemple, care nu sunt interpretate în lumina teoriei marxist-leniniste. Eficacitatea propagandei creşte prin lămurirea problemelor practicii sub latura lor teoretică principială. Un loc central în pregătirile pentru închiderea anului de învăţămînt îl ocupă studierea raportului prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej cu prilejul celei de a 40-a aniversări a partidului, document de mare însemnătate care face o concisă analiză ştiinţifică a drumului eroic de luptă străbătut de partid. Consultaţiile şi seminariile asupra Raportului vor trebui să scoată în evidenţă în mod deosebit aprecierile cele mai importante cu privire la etapele şi momentele principale din viaţa partidului, lupta perseverentă dusă de partid de-a lungul întregii sale existenţe pentru călirea sa marxist-leninistă, pentru consolidarea continuă a unităţii rîndurilor sale, fidelitatea nestrămutată a partidului faţă de învăţătura marxist-leninistă şi faţă de principiile internaţionalismului proletar, capacitatea partidului de a conduce cu succes lupta maselor largi pentru apărarea intereselor lor vitale, pentru libertatea şi independenţa ţării, pentru cucerirea şi consolidarea puterii populare, pentru construirea socialismului şi apărarea păcii. Sarcinile de mare răspundere ale întăririi unităţii lagărului socialist şi mişcării comuniste mondiale, ale apărării păcii, cer să se dea o mare atenţie lămuririi problemelor internaţionale. In mod deosebit trebuie urmărită însuşirea aprofundată a documentelor Consfătuirii de la Moscova a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tezelor cu privire la întărirea continuă a sistemului socialist mondial şi transformarea lui în factorul hotărîtor al dezvoltării societăţii, decăderea şi descompunerea sistemului capitalist, posibilitatea reală creată în zilele noastre de a preîntimpina războiul mondial, lupta perseverentă dusă de Uniunea Sovietică şi de celelalte ţări socialiste pentru zădărnicirea uneltirilor agresive ale imperialiştilor, pentru coexistenţă paşnică, necesitatea combaterii tuturor formelor de manifestare a ideologiei străine. (Continuare in pag. II-a) Se extind procedeele tehnologice moderne In Întreprinderile constructoare de maşini se extind procedeele tehnologice moderne, care asigură o calitate superioară a produselor şi aduc totodată însemnate economii. Metalurgiştii de la Uzinele „Unirea" din Cluj, de exemplu, au început să folosească turnarea de precizie în modele uşor fuzibile la încă 60 de repere pentru maşinile de filat şi corolele de bumbac. La fiecare tonă de piese executate după acest procedeu ei au economisit 150.000 lei. Se extinde sudura automată şi semiautomată — procedeu care măreşte productivitatea muncii de 1—7 ori faţă de sudura manuală. Metalurgiştii Uzinelor „23 August“ folosesc anul acesta sudura automată pentru asamblarea unor utilaje chimice şi petroliere pe o lungime de peste 10.000 ml mai mult decît anul trecut. Prin extinderea sudurii automate şi a altor procedee înaintate de lucru, constructorii de autovehicule de la Uzinele „Tudor Vladimirescu“ au economisit de la începutul anului şi până acum aproape 100 tone de metal. (Agerpres) In interiorul fierului • Foileton — P. Dinescu — Prisibeev, intors pe dos (pag. 2-a). • Fiecare gospodărie colectivă — o unitate puternică, înfloritoare : Constantin Alexei — Sectorul zootehnic poate fi dezvoltat din primul an (pag. 2-a). • Sport (pag. 3-a). • Răsfoind presa străină: Sclavi moderni (pag. 3-a). Pa şantierul noii uzine de anvelope de la Popeşti-Leordeni se desfăşoară acum din plin montajul agregatelor şi utilajelor. Până în prezent au fost montate peste 50 la sută din numărul preselor din secţia de vulcanizare şi al utilajelor Instalaţiei de depozitare şi transport a diferitelor tipuri de negru de fum. Recent a Început montajul şi in secţiile de confecţionare a anvelopelor şi In cea de amestec. In fotografie : Aspect din secţia de vulcanizare. (Foto : Agerpres) La sfîrşit de săptămînă SPRE UTORAJ... Ieri dimineaţă au plecat cu autocarele O.N.T.„Carpaţi" peste 200 de bucureşteni care îşi vor petrece zilele de simbătă şi duminică pe litoralul Mării Negre. „Carpaţi" spre cabanele de pe Valea Prahovei. Astăzi 11 autocare O.N.T. „Carpaţi" vor purta sute de bucureşteni pe Valea Prahovei ,■ în continuare excursioniştii vor vizita Muzeul Doftana. OASPEŢI AI CAPITALEI Numeroşi oameni ai muncii din provincie sunt astăzi oaspeţi ai Capitalei. Printre aceştia sunt 1030 din Cluj, 600 din Constanţa, precum şi alţi numeroşi excursionişti din Galaţi, Tg. Mureş, Timişoara, Sibiu etc. Ei vizitează cartierele noi ale oraşului, vizionează diferite spectacole. S-A REDESCHIS MUZEUL DE ARTA POPULARA Ieri s-a redeschis Muzeul de artă populară al R. P. Române cu expoziţia : „Cultura materială a populaţiei din zona comunei Bisoca", regiunea Ploieşti. Primii vizitatori: elevii claselor care au luat de curmă vacanţă. ...ŞI SPRE MUNTE Cu 6 autobuze au pornit ieri 205 oameni ai muncii bucureşteni care îşi vor petrece silrşitul de săptămână la cabanele „Muntele Roşu". Printre excursionişti sunt şi 111 muncitori de la Fabrica de mase plastice „Bucureşti". (Fotografia de alături). Alţi 1080 bucureşteni au plecat ieri după amiază cu un tren special O.N.T. Toate forţele pentru terminarea la vreme a lucrărilor agricole! In toate regiunile ţării lucrările de îngrijire a culturilor au fost intensificate. Praşila a II-a la sfecla de zahăr a fost terminată în regiunea Banat, Crişana, Bucureşti, la cartofi în regiunile Banat, Bucureşti, şi Dobrogeă, iar la floarea-soarelui se apropie de sfîrşit în Dobrogeă şi Bucureşti. La porumb prima praşilă este mai avansată îndeosebi în regiunile din sudul şi vestul ţării. Potrivit datelor primite de Ministerul Agriculturii, pînă la 8 iunie praşila a II-a a fost efectuată la sfecla de zahăr în proporţie de 75 la sută, la floarea-soarelui de 61 la sută, la cartofi în proporţie de 46 la sută, iar la porumbul pentru boabe şi siloz pe o pătrime din suprafaţa cultivată. Faţă de mijloacele existente şi mai ales faţă de timpul înaintat şi favorabil executării lucrărilor, îngrijirea culturilor, mai ales a celor de porumb, este întîrziată. Praşila I-a la porumb este rămasă în urmă în regiunile Hunedoara, Braşov, Suceava şi Iaşi, iar cea de-a doua, în majoritatea regiunilor. In timp ce în regiunea Bucureşti, de exemplu, porumbul a fost prăşit a doua oară în proporţie de 72 la sută, în regiunile vecine Ploieşti, Argeş, Galaţi, în condiţii asemănătoare, s-a prăşit numai 5—14 la sută din suprafeţele cultivate. Pentru grăbirea lucrărilor de îngrijire a culturilor, Ministerul Agriculturii recomandă să se folosească toate mijloacele mecanizate şi cu tracţiune animală, ca şi toate braţele de muncă pentru ca să se termine pînă la începerea recoltării griului praşila a IlI-a la porumb şi floarea-soarelui şi praşila a IV-a la sfecla de zahăr şi cartofi. In următoarele zile să se intensifice recoltarea, transportul şi depozitarea nutreţurilor, iar pentru a se evita pierderile ce pot fi provocate de ploi să se însilozeze cantităţi mai mari de nutreţuri verzi. Timpul rămas pînă la începerea primelor recoltări de cereale păioase trebuie intens folosit pentru terminarea în cel mai scurt timp a pregătirii tractoarelor şi maşinilor agricole ce vor fi folosite la executarea lucrărilor agricole de vară, precum şi pentru aprovizionarea cu carburanţi, lubrifianţi şi piese de schimb. O grijă deosebită să se acorde instruirii mecanizatorilor şi mînuitorilor de maşini agricole. Totodată trebuie urgentată pregătirea mijloacelor de transport a recoltei şi mai ales repararea, curăţirea şi dezinfectarea spaţiilor de depozitare. S.R . Condiţii asemănătoare — rezultate diferite la întreţinerea culturilor GALAŢI (trimisul nostru). — Colectiviştii din satul Perişoru, raionul Făurei, muncesc de zor pentru îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă de a obţine în acest an producţii mari la toate culturile. Cu toate că plouă destul de des, ei au reuşit ca pe cele 750 ha. cultivate cu porumb să facă prima praşilă, iar pe 400 ha. şi a doua. Şi cele 200 ha. cu floarea soarelui au fost prăşite de două ori, iar sfecla de zahăr de 3 ori. Colectiviştii folosesc fiecare oră bună de lucru în cîmp. Prăşitul între rînduri se face mecanic de către tractoriştii de la S.M.T. Ianca, iar pe rînd — manual. In zilele cînd tractoarele nu puteau lucra din cauza ploilor, au ieşit la cîmp sute de colectivişti prăşind cu sapele. Vecină cu Perişoru se află gospodăria colectivă „Bela Brainer" din Şuteşti. Şi aci se cultivă 700 ha. cu porumb boabe, 140 ha. cu porumb siloz. O mare parte din aceste culturi sunt îmburuienate din cauză că in gospodărie nu este organizată munca cum trebuie, nu se foloseşte fiecare zi bună de lucru în cîmp. Intr-una din zilele trecute era o vreme foarte frumoasă. In curtea gospodăriei colective stăteau 3 tractoare UTOS din cauză că inginerul mecanic Vasile Virgil de la S.M T. Balta Albă a dat dispoziţie să plece în staţiune doi tractorişti pentru a aduce combinele in gospodăria colectivă. Acum, cînd timpul bun de lucru in cîmp este atît de drămuit, tractoarele stau nefolosite. La orele 14,30 un alt tractor UTOS se întorcea din cîmp în gospodăria colectivă la sediul brigăzii, din cauza unei pane de cauciuc. Conducerea S.M.T.-ului PoartaAlbă (director Radu Ștefan) trebuie să lichideze grabnic asemenea lipsuri. ___ ........................ Prăşitul culturilor da primăvară sa află in centrul atenţial G. A. S. Sinandrel, regiunea Banat. Mecanicul şef de secţie Dumitru Budău controlează calitatea praşilor mecanice la porumb. Wwm. In concurs: 153 varietăţi de vinuri La Institutul Hortiviticol din Capitală s-au terminat ieri lucrările de triere a celor mai bune vinuri din ţară. La lucrările de triere au fost trimise 153 varietăţi de vinuri din toate regiunile. 40 de varietăţi din cele mai bune vinuri vor fi trimise la concursurile internaţionale ce vor avea loc în curând la Ljubljana (R.P.F. Iugoslavia) şi Montpellier (Franţa). T — Du-te la „1 Mai“ — Îmi spunea un redactor de la ziarul din Ploieşti. Inchipuie-ţi ! De la nişte ateliere de reparaţii, înainte de război, acum e o uzină cu mii de oameni. Nu e grozav 7 Nu e extraordinar 7 „Extraordinar“ ! Intr-adevăr. Acest lucru poate fi spus despre zecile de uzine şi cartiere de locuinţe ridicate in ultimii ani pe locuri unde altădată creşteau iarba şi pirul. Est© ceva „extraordinar“ în toate acestea. Şi totodată, ceva foarte firesc. „Extraordinarul“ poartă sute de nume şi tot atîtea Înfăţişări, are diferite vîrste şi clocoteşte de preocupări, gînduri, pasiuni şi optimism.şadar, ar putea să se nurmească, de pildă, Lucian Dumitru, şi să aibă 24 de ani. — Profesiunea 7 — Lăcătuş. — Studii? — Şapte clase elementare şi o şcoală profesională. — De cînd eşti în producţie 7 — De opt ani. Mai întîi ca mecanic la instalaţiile de foraj din schela Boldeşti, apoi aici, in uzină, ca lăcătuş de întreţinere. — Ce te preocupă în mod special, în aceste zile 7 — Calitatea. In primul rînd, calitatea pieselor şi a reparaţiilor şi... — Şi în al doilea 7 — Şi... nu v-am spus : sunt intr-a VIII-a la „seral“. Sunt preocupat de calitatea notelor. Pe semestrul II candidez la toate materiile pentru media 10. Seară. In cameră sunt trei vaze de flori cu trandafiri şi bujori. Dincolo de uşă se aude un glas de copil. — Nepoţelul meu Îşi ia masa... De data aceasta, am în faţă un bărbat de 54 de ani, pe care l-am cunoscut dimineaţa în uzină, absorbit de zgomotul şi mişcările, de pulsul încă necunoscut al unei maşini noi. N-am să mai redau întrebările, ci doar cîteva fragmente din răspunsurile lui Iosif Lisovski. „Am debutat păzind porcii unui administrator de la o societate petrolieră. Tata era pe front, in primul război mondial, mama rămăsese singură cu şapte copii. La 12 ani am intrat ucenic la schela Gura Ocniţei. Tata murise. Am învăţat strungăria. La 16 ani eram lucrător calificat, iar la 18 am avut primele hemoptizii. Lucram 14 ore pe zi, mă îmbolnăvisem de plămâni...“ „In primăvara lui 1931 — lucram pe atunci la societatea „Concordia“ — am fost concediat. M-am angajat, tîrziu, cu un salariu mult mai prost la „Prahova“, societate italiană. Cam tot atunci mi-a venit ideea unui dispozitiv de perforat coloane. Experiențele ar fi trebuit să le plătesc din banii mei. N-aveam. Unii mă ironizau : „Ce faci, Edison 7* „De cînd lucrez în actuala uzină „1 Mai““ 7 Din 1943. Am fost angajat ca maistru la sculărie. Cîteva secţii au fost distruse de bombardamente. După eliberare am luat parte la reconstrucţia şi reorganizarea uzinei. Au fost ani grei, dar frumoşi. Sînt membru de partid din 1945". „Da, n-a fost de loc uşor la vîrsta mea, dar am studiat, am învăţat cu o pasiune care îmi rămăsese, probabil, din tinereţe. Nu, biblioteca mea nu e prea mare dar... am la cabinetul tehnic mii de volume ! Mă descurc în rusă şi germană“. „Perioada cea mai frumoasă din viaţa mea 7 O trăiesc acum. De şase luni sunt şeful serviciului tehnic de mecanizare şi automatizare. Cum să spun 7 Mă simt tînăr, mă simt în elementul meu“. Ajuns aici, bărbatul din faţa mea vorbeşte pasionat, intr-adevăr ca un tinăr, despre planurile de raţionalizare şi mecanizare. „De unde această pasiune ? Nu ştiu. N-aş putea să-mi explic nici eu. Dar, aşa cum unii sînt melomani...“ — Un moment ! V-am văzut convocat, pe o listă, la şedinţa de constituire a orchestrei semi-simfonice. — Eh’... uneori cînt la vioară. Dar nu, nu muzică grea. Strauss, Lehar, Kalmann. Am rămas un om de modă veche : îmi place opereta. Ceea ce n-a reuşit să realizeze în tinereţe, Iosif Lisovski, va reuşi probabil acest tînăr care mi-a fost recomandat drept „omul cu idei“. Are cu 30 de ani mai puţin decit tovarăşul său vîrstnic, dar pe amîndoi îi caracterizează aceeaşi pasiune. — Nu mă pot împăca cu stilul primitiv în care mai lucrează unii oameni. Vine şeful de echipă sau chiar maistrul şi îţi spune „Taie tabla asta cu bomfaerul“. De ce s-o tai cu bomfaerul — durează un ceas — cînd la freză ori cu aparatul de sudură se face într-un minut 7 Gheorghiţă Marin a studiat manualul de desen tehnic pentru că, citez : „a cunoaşte desenul tehnic înseamnă să poţi să-ţi transcrii ideile“. — Şi acum ce citeşti 7 — „Tehnologia materialelor*. — „Matematica* de clasa a VIII-a şi... „Manualul motociclistului". Mi-am luat o motocicletă „mz“. (îmi amintesc, din povestirea lui Iosif Lisovski, cu cită greutate şi-a cumpărat pe vremuri, o vioară). Gheorghiţă Marin îmi relatează cum a realizat una din raţionalizările sale. — Mi-am dat seama la un moment dat că operaţia se poate face altfel, mai simplu, mai repede. In noaptea aceea n-am putut să dorm. A fost extraordinar ! V-am relatat trei interviuri din zeci si sute care puteau fi luate în uzina „1 Mai“ din Ploiești. De la frezori, strungari, sudori, ingineri, de la cei ce au făcut din fostele ateliere de reparaţii o uzină înfloritoare, care produce utilaje petroliere de mare tehnicitate. Nu, acest fapt nu ni se pare extraordinar, ci in firea lucrurilor. In firea revoluţiei socialiste. Aşadar, trei interviuri fireşti. PAUL DIACONESCU :»*Trei interviuri fireşti încălţăminte pentru semestrul II al anului Recent s-au încheiat lucrările de contractare între industrie şi comerţ, pentru semestrul II al anului. Printre altele, au fost contractate sute de modele noi de încălţăminte: sandale cu talpa cusută şi rama profilată pentru femei, pantofi cu rama îngustă pentru bărbați etc. Expoziţii de artă plastică în întreprinderi La cererea muncitorilor de la Combinatul de cauciuc Jilava, Fondul Plastic a deschis aici o expoziţie de artă plastică cu vinzare. Toate lucrările de pictură, acuarelă şi gravură ale expoziţiei au fost cumpărate de muncitori. Zilele acestea au mai fost trimise aici încă 36 lucrări ce vor îi vindute în rate. Astfel de expoziţii cu vînzare vor mai fi deschise, în curind, la Întreprinderile Tudor Vladimirescu şi Kirov. — DE PESTE HOTARE Memorandumurile inminate la Viena de N. S. Hruşciov lui J. Kennedy Agenţia TASS a transmis textul memorandumurilor inminate la Viena de N. S. Hruşciov lui J. Kennedy în problema încetării experienţelor cu arma atomică şi cu hidrogen şi în problema încheierii Tratatului de pace cu Germania. (Citiţi textul lor în pag. TV-a) Hotârîrile Consiliului de Securitate în problema Angolei Cu nouă voturi şi două abţineri (Franţa şi Anglia) Consiliul de Securitate a adoptat proiectul de rezoluţie al Ceylonului, Liberiei şi E.A.U. Hotărîrea Consiliului de Securitate cere autorităţilor portugheze să înceteze imediat măsurile represive în Angola. (Amănunte în pag. III-a). O MARE MANIFESTAŢIE MUNCITOREASCA cerînd eliberarea fruntaşilor sindicali arestaţi din ordinul guvernului, a avut loc în capitala Boliviei la 9 iunie. IN PORTUGALIA a început un nou val de arestări ai adversarilor regimului sîngeros al dictatorului Salazar. IN COREEA DE SUD junta aliată la putere a interzis studenţilor şi membrilor corpului didactic să participe la activitatea politică, deoarece „în organizaţiile studenţeşti ideile comuniste, procomuniste şi neutraliste se bucură de o mare popularitate“ (Associated Press). O SEARA A PRIETENIEI ITALOROMINE a avut loc la Florenţa. In cadrul ei au fost prezentaţi poeţii Maria Banuş, Eugen Jebeleanu şi Tiberiu Utan. O manifestaţie similară a fost organizată la Siena. LA VIENA dirijorul George Georgescu a obţinut un humos succes dirijind orchestra Tonkunstler.