Scînteia, iulie 1962 (Anul 31, nr. 5576-5606)

1962-07-22 / nr. 5597

In gospodăriile colective Construcţii zootehnice ieftine si trainice In această perioada, in agricul­tură sunt în plină desfăşurare nu­meroase lucrări. Strîngerea recoltei la timp şi fără pierderi, executarea arăturilor de vară stau în centrul preocupărilor oamenilor muncii de pe ogoare. Bunii gospodari, folosind bine forţele de care dispun şi or­­ganizând bine munca, reuşesc să facă toate lucrările la timp. Se ştie că sporirea numărului de animale şi creşterea producţiei de lapte, carne, lină, ouă depinde de­­ rezolvarea unui şir de probleme din­tre care rolul principal îl are asi- ] gurarea furajelor şi a construcţii­lor necesare. Anul acesta gospodă­riile colective au dezvoltat mult : fermele de vaci cu lapte, porci, oi­e şi păsări. De aceea au prevăzut să­­ realizeze un mare volum de con-­­ strucţii, din care peste 8 000 de­­ grajduri. In numeroase raioane şi­­ regiuni au fost luate o serie de mă- i suri pentru realizarea ritmică a pla-­­ nului de construcţii şi pentru redu-­­ cerea costului lucrărilor. în această­­ privinţă merită să fie subliniate mă-­­ surile întreprinse de organele de­­ partid şi de sfaturile populare din­­ regiunea Argeş. Aici s-a asigurat din­­ timp documentaţia necesară şi s-a­­ făcut amplasarea construcţiilor; gos-­­ podăriile colective au fost temeinic , îndrumate şi sprijinite în procura- a rea materialelor de construcţie; s-a­u organizat bine şi munca echipelor­­ şi brigăzilor de construcţii. La fel s-a procedat şi în alte regiuni. Ca­­ urmare, în gospodăriile colective­­ din regiunile Argeş, Dobrogea,­­ Bucureşti, Cluj, o bună parte din­­ construcţiile planificate se află în-­­ tr-un stadiu avansat sau sunt ter-­­ minate. ] în toate regiunile ţării, numeroase­­ gospodării colective au dobîndit o­­ bună experienţă în realizarea unor­­ construcţii bune şi ieftine. Colecti­­v­viştii din Rasta, regiunea Oltenia,­­ folosesc pe scară largă materialele de construcţie din resurse locale.­­ Astfel grajdurile sunt nu numai ief­­c­tine, ci şi igienice, deoarece asigură­m o temperatură normală şi au o­­ bună ventilaţie.. ] O bună experienţă în realizarea­­ unor construcţii trainice şi ieftine s au dobîndit şi colectiviştii din Ca­­­­lafindeşti, regiunea Suceava. In fie­care an ei au scos mii de metri­­ cubi de piatră care a fost folosită­­ la construirea de grajduri, saivane,­­ magazii. Preluînd experienţa de la­­ Calafindeşti, colectiviştii din co-­­­muna Miorcani au scos peste 1300­­ mc piatră, din care peste 1 000 mc I a şi fost transportată la locul unde­­ se înalţă noile construcţii. In total, colectiviştii construiesc anul acesta 1­5 grajduri de cite 100 vite mari, din­­ care o parte se află într-un stadiu­­ avansat, o maternitate de scroafe,­­ un saivan pentru oi şi altele. Pen­tru realizarea acestor construcţii co­lectiviştii folosesc, în afară de pia­tră, şi alte materiale locale — stu­ful, lemnul pentru construcţii ru­rale etc. Reducerea costului construcţiilor pe baza folosirii materialelor locale şi executarea ritmică a lucrărilor preocupă pe membrii multor gos­podării colective din întreaga ţară. Iată ce ne scrie în legătură cu a­­ceasta corespondentul voluntar Con­stantin Dobriceanu din Babadag, regiunea Dobrogea. „Gospodăria colectivă din Zebil a folosit pe scară largă materialele din resur­se locale. Anul trecut, costul construcţiilor a fost redus cu 40 la sută faţă de prevederile proiectelor. Stadiul construcţiilor prevăzute pen­tru acest an este avansat. Colecti­viştii au procurat peste 3 000 mal­dăre de stuf pentru acoperiş, au confecţionat mii de chirpici, au pre­gătit peste trei vagoane de var şi au scos peste 500 mc de piatră din carierele ce se află în împrejurimi. Gospodăria a cultivat 12 ha cu se­cară, semănată special pentru a ob­ţine paiele necesare la acoperişul coteţelor pentru păsări şi al altor construcţii. Harnicii colectivişti din cele 2 echipe de construcţii, con­duse de Gheorghe Voinea şi Ilie Cu­­culici, lucrează de zor la înălţarea construcţiilor”, în multe părţi însă executarea lucrărilor de construcţii este tără­gănată de pe o zi pe alta, în re­giunile Iaşi, Mureş-Autonomă Ma­ghiară şi în alte regiuni, o serie de construcţii zootehnice prevăzute a fi ridicate în acest an în gospodă­riile colective, nici n-au fost începu­te. în aceste regiuni au fost termi­nate foarte puţine din construcţiile prevăzute, cu­ toate că a trecut o mare parte din timpul cel mai pri­elnic pentru executarea lucrărilor. Se mai întîmplă să constaţi că n-au fost terminate construcţii în­cepute încă de anul trecut. Astfel de cazuri se întîlnesc la gospodăriile colective din Gostinu, Băneasa, Brăştinari şi alte comune din raio­nul Giurgiu, cu toate că aici se gă­sesc însemnate cantităţi de mate­riale de construcţii nefolosite. Pentru a grăbi ritmul construcţii­lor este absolut necesar ca consiliile agricole raionale şi regionale, în­drumate îndeaproape de organele de partid, să ia măsuri de spriji­nire a gospodăriilor colective în­deosebi în ce priveşte procurarea, producerea şi folosirea materiale­lor din resurse locale. O problemă care trebuie să stea în atenţia consiliilor agricole raio­nale şi regionale este prelucrarea materialului lemnos, folosirea cu chibzuială a lemnului rezultat din defrişarea arboretelor izolate şi din alte surse. Evitarea risipei de lemn şi de alte materiale de construcţie, îndeosebi prin adoptarea unor so­luţii constructive economicoase, constituie mijloace importante pen­tru realizarea de construcţii ieftine. Este ştiut că în fermele de ani­male sunt necesare mari cantităţi de apă curată de care depinde în bună măsură îndeosebi producţia de lapte a vacilor. Iată de ce se im­pune ca, paralel cu construirea a­­dăposturilor, să se asigure şi apa necesară prin săparea unor fîntîni, amenajarea unor jgheaburi sau in­troducerea adăpătorilor automate. în gospodăriile colective există suficiente forţe atît pentru recolta­rea la timp şi fără pierderi a ce­realelor, cit şi pentru celelalte lu­crări. Se cere însă o bună organi­zare a muncii astfel ca toate lucră­rile să se facă la timp. Trebuie să se urmărească realizarea tuturor obiectivelor planificate: grajduri, coteţe, maternităţi pentru scroafe etc. Grăbirea ritmului lucrărilor de construcții, folosirea pe scară cit mai largă a materialelor locale con­stituie mijloace principale pentru realizarea în întregime a planului de construcții zootehnice. DUMINICI COLECTIVISTE | La Gherăseni-Buzău. Dumini- j ( că. Zi de „odihnă colectivă“.) [ Au venit colectivişti din Pogoa- -j f nele şi din Merei, Stîlpu, Mon- j C­­eoru, Costeşti. Din peste 20 de J I sate. Au vizitat grajdurile şi ] f hambarele gospodăriei, au ascul- j t tat expuneri, au cercetat cu in- J j- teres expoziţiile volante, au vă- •! I zut pe estrada din pădure echi- j ( pele artistice, au cinstit cite o J [ sticlă cu bere... Dar marea sur- j | priză a fost atunci cînd gazdele j ( i-au invitat în spatele plantaţiei J [ care protejează curtea gospodă- j ( riei, acolo de unde încep, largi, \ i lanurile. J [ Sub cerul înnorat, prevestind j f o binevenită ploaie, lanurile se j­­văd numai ici şi colo. Cea mai J t bună parte — mirişti şi chiar 3­­ arătură. | — Şi chiar semănături proas- j \ pete, adaugă Lazăr Spînu, pre­ j f şedinţele gospodăriei. \ — Cum de-aţi recoltat atît de J f repede? [ — La timp, nu repede, pre- \ \ cizează cei din Gherăseni. Am I ( urmărit pîrguirea, tarla cu tarla, J ( pe loturi mici. E experienţa noa- \ \ stră. Nu uitaţi că şi anul trecut J f noi am început recoltatul cu două j ( zile înaintea oricărei gospodării j I din raion. I ( Urmînd recomandările agroteh- j (nicii, colectiviștii din Gherăseni j \ nu au așteptat pîrguirea întregii­ f culturi de grîu. In afară de pre- J f gătirea campaniei de recoltat, ei j [ au cercetat zilnic fiecare tarla și, j f unde găseau griul într-un stadiu­­ (mai avansat, începeau recoltatul.) ț Au discutat şi despre alte pro- j f bleme legate de dezvoltarea gos- j ( podăriei colective. j­ — Foarte frumos ce-am văzut, j f Cînd o să ne întoarcem în gos- j f podăriile noastre, o să punem în j | aplicare cele învățate aici, spu­ j f nea un brigadier dintre oaspeţi, j f Da, da. Obiceiul e foarte bun: ne j l întîlnim într-o comună colecti- j f vişti din zeci de gospodării, ne j l împărtăşim unul altuia expe- J I rienţa, vedem realizările gazde- j I lor, învăţăm, ascultăm conferin- J I ţe, muzică, vedem spectacole, J I încingem hore, ne distrăm... In- J (­tr-un cuvînt, o inițiativă frumoa­ j­o­să și folositoare. C. L. I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA i '%£ErOrgan al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXI Nr. 5597 Duminică 22 iulie 1962 4 PAGINI - 20 BANI Treierişul — în acelaşi ritm cu secerişul in regiunea Dobrogea s-au terminat recoltatul şi treieratul păioaselor CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“).­ In ultimele zile recoltatul griului in regiu­nea Dobrogea s-a intensificat. Ca ur­mare a folosirii întregii capacităţi de lu­cru a combinelor şi a altor maşini agri­cole, precum şi printr-o bună organi­zare a muncii, rind pe rind gospodăriile de stat şi colective au raportat termina­rea recoltatului griului. Ieri, toate unităţile agricole din regiu­nea Dobrogea au raportat terminarea secerişului şi freierişului pe întreaga su­prafaţă de 253.831 ha. Recolta a ajuns in magazii IAŞI (coresp. „Scînteii“). „ In gospodăriile de stat din regiunea Iaşi s-a recoltat pînă acum întreaga suprafaţă de 1137 ha cu orz şi griul de pe 10 000 ha din cele 21 000 ha existente. Grîul de pe suprafe­ţele recoltate cu combinele a şi fost înmagazinat. Fruntaşe sînt gospo­dăriile de stat Huşi şi Tutova care au terminat această lucrare, iar gospodăriile de stat Fălciu, Murgeni şi Bîrlad recoltează ultimele hectare. In interiorul ziarului: • A. Gregorian, N. Rădulescu — Pentru ridicarea nivelului muncii politico-educative în în­treprinderi (pag. 2-a). • Căminul nostru: Maria_ Ei­­wen — Cum ne-am obişnuit copiii să aibă grijă de noile lo­cuinţe (pag. 2-a). • Marea sărbătoare a po­porului polonez (pag. 3-a). Pe ogoarele regiunii Braşov BRAŞOV (coresp. „Scînteii"), — în regiunea Braşov — regiune de munte — grînele au ajuns mai tîrziu la ma­turitate. în raioanele Sibiu, Mediaş şi Sighişoara recoltatul a început din plin abia la începutul acestei săptămîni. A­­cum se lucrează intens în întreaga regiune. Combinele, secerătorile-legă­­tori, batozele, totul este pus în miş­care. Folosind în acest scop fiecare oră bună de lucru, întreaga capacitate de lucru a maşinilor, muncitorii din gospodăriile de stat şi colectiviştii din regiune au reuşit să recolteze pînă a­­cum cerealele păioase de pe o supra­faţă de peste 4 000 ha. La gospodăria de stat Sîmbăta s-a obținut o depăşire a vitezei zilnice sta­bilite în plan cu peste 40 la sută. Ca urmare, orzul a fost recoltat de pe în­treaga suprafață cu două zile înainte de termenul fixat. De asemenea, colec­tiviştii din Guşteriţa au terminat recol­tatul orzului printre primii din raionul Sibiu. Ei au recoltat şi grîul de pe o suprafaţă de 10 ha. Fruntaşi la recoltare sînt şi colectiviştii din Codlea, precum şi cei din Feldioara. Atît recoltatul cît şi treieratul se desfăşoară bine şi în alte gospodării colective: Şelimbăr, Axente Sever, Bazna, Cristian, Richiş, Vorum­­bloc, Daneş etc. Dacă în majoritatea gospodăriilor de stat şi gospodăriilor colective se lu­crează din plin la strîngerea recoltei, trebuie spus însă că în unele gospo­dării de stat, ca Şercaia, Valea Oltului și altele nu sunt folosite toate mijloa­cele. Unele secerători-legători, seceră­­tori simple stau iar pe alocuri combi­nării încep lucrul cu întîrziere. Zilele trecute, la gospodăria colectivă Şeica Mică, deşi timpul era foarte frumos, combinele nu lucrau deoarece ingine­rul agronom al gospodăriei susținea că timpul nu permite. La insistenta tov. Constantin Sulică din partea serviciului regional S.M.T. s-a început recoltatul, putîndu-se recolta în condiţii optime. A lua toate măsurile pentru termi­narea cît mai grabnică a secerişului şi treierişului, a interveni operativ unde se semnalează deficienţe, astfel ca recolta să fie transportată cît mai re­pede şi fără pierderi — iată principa­lele sarcini care se pun în faţa uni­tăţilor agricole din regiune. Vizita la Expoziţia tehnica şi ştiinţifică franceză Tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexan­dru Drăghici, Alexandru Moghioroş, vicepreşedinţi ai Consiliului de Mi­niştri, Gogu Rădulescu, ministrul comerţului exterior, Bujor Almă­­şan, ministrul minelor şi ener­giei electrice, Voinea Marinescu, ministrul sănătăţii şi prevederilor sociale, Aurel Vijoli, ministrul finan­ţelor, şi alte persoane oficiale au vizitat sîmbătă la amiază Expoziţia tehnică şi ştiinţifică franceză. Oaspeţii au fost întîmpinaţi, la sosire, de ministrul industriei Fran­ţei, Michel Maurice Bokanowski, de Pierre Paul Bouffanais, ministrul Franţei în R. P. Romînă, de membri ai legaţiei şi alte persoane oficiale franceze. Reprezentanţii firmelor franceze au prezentat produsele expuse, dînd ample explicaţii. (Agerpres) Un nou bloc pe şoseaua Ştefan cel Mare din Capitală (Foto : R. Costin) 58 de sonde forate peste prevederile planului Pînă în prezent petroliştii din sectorul de foraj au forat peste prevederile planului 58 de sonde. Obţi­nerea acestui succes se datoreşte extinderii acţiunii pentru forarea rapidă şi economică a sondelor şi a forajului cu turbina în toate regiunile petroliere ale ţării. Aproximativ jumătate din volumul total de foraj a fost efectuat în acest an cu ajutorul turbinei. Aplicarea acestei metode înaintate de lucru a permis sondorilor să depăşească simţitor viteza de lucru pla­nificată şi să reducă în acest fel durata de săpare a unei sonde. Robotorul Au­rel Atanasiu este unul dintre frun­­taşii în producţie din secţia meca­nică a întreprin­derii „Dealul Spirii" din Capi­tală. Muncitor cu o înaltă cali­­ficare, el reali­zează la cele două maşini la care lucrează nu­mai piese de cea mai bună calita­te ; lună de lună îşi depăşeşte sar­cinile de pro­ducţie. Rezultatele sale se bazează pe buna organizare a locului de muncă, pe apli­carea de metode înaintate. Citeşte multă literatură de specialitate, se ţine la curent cu noutăţile din domeniul mese­riei sale pentru a-şi perfecţiona pregătirea profe­sională. (Foto : M. Andreescu) Un nou produs chimic pentru agricultura Agricultura noastră folosește un nou produs pentru combaterea măturii la grîu — granodinul. Realizat de Com­binatul chimic Borzești, noul produs a fost experimentat cu rezultate bune de către institutele de specialitate în tratarea griului de sămînță contra mă­­turei, dovedind o eficacitate sporită față de produsele similare folosite pînă acum. Gospodăriile agricole colective pot procura acest produs prin unitățile co­operației de consum. Cursuri de pregătire pentru viitorii student! La Institutul de mine din Petroşeni s-au deschis zilele acestea cursurile de pregătire a viitorilor studenţi, care se vor prezenta la examenul de admitere în institut. De asemenea, la sediul în­treprinderii de construcţii siderurgice Hunedoara se ţin de 4 ori pe săptămînă, cursuri de pregătire pentru cei aproape 60 de constructori, absolvenţi ai şcolilor medii, care se vor prezenta la concursul de admitere în învăţămîntul superior. Peste 1.000 de tineri din oraşele şi satele regiunii Hunedoara urmează asemenea cursuri de pregătire in vederea admi­terii in învăţămintul superior. Cei mai multi dintre ei se pregătesc să devină ingineri mineri, si­­derurgişti, să stu­dieze agronomia sau medicina veterinară. DE PISTE HOTÂIRE LA GENEVA a avut loc la 21 iulie şedinţa de în­chidere a conferinţei pen­tru Laos. Şefii delegaţiilor participante la conferinţa au aprobat „Declaraţia cu privire la neutralitatea Laosului“ şi protocolul la această declaraţie. Cele două documente adoptate urmează să­­fie semnate de către şefii delegaţiilor participante la conferinţă, în cadrul unei ceremonii­­care va avea loc la 23 iulie, (telegrama în pag. IV-a). LA DJAKARTA a avut loc la 21 iulie inaugurarea festivă a unui stadion­­construit cu ajutorul Uniu­nii Sovietice. Cu acest prilej au luat cuvîntul Sukarno, preşe­dintele Indoneziei, şi A. Mik­o­ian, prim-vicepreşe­­dinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. 250 DE MINERI de la mi­nele societăţii „Chrome Mines Corporation" din Cipru au declarat grevă în sprijinul revendicărilor cu privire la îmbunătăţi­rea condiţiilor de muncă. CAMERA DEPUTAŢILOR DIN CHILE a adoptat în unanimitate o rezoluţie în care condamnă lovitura militară de stat din Peru. Rezoluţia cere convocarea unui congres inter-ameri­­can care „să organizeze apărarea instituţiilor de­mocratice şi respectarea suveranităţii poporului“. U2ana „Metalurgica“ Bacău. Maistrul I. Godea şi şeful de echipă J. Cambos fac o ultimă verificare la vanele destinate industriei petroliere. (Foto : Agerpres) TELEGRAMA Tovarăşului WLADYSLAW Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez ITovarăşului JALEKSANDER ZAWADZKI, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín, Consiliul de Stat, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romíne şi întregul popor romín vă transmit dv. şi prin dv. poporului polonez frate un fierbinte salut şi cele mai cordiale felicitări, cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone. Participînd din toată inima la această sărbătoare, poporul român îşi exprimă bucuria sa pentru victoriile obţinute de harnicul popor polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în munca sa liberă şi creatoare, pe drumul construirii socialismului. Intre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Polonă s-au statornicit şi se dezvoltă neîntrerupt relaţii de prietenie trainică şi de colaborare multilaterală, ale căror rezultate rodnice contribuie la dezvoltarea celor două ţări, la întărirea unităţii lagărului ţărilor socialiste. Exprimînd năzuinţele de pace ale popoarelor român şi polonez, ţările noastre împreună cu Uniunea Sovietică şi celelalte state socia­liste militează neabătut pentru dezarmarea generală şi totală, pentru lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial, pentru triumful politicii leniniste de coexistenţă paşnică şi victoria cauzei socialismu­lui şi păcii în lume. Vă urăm, dragi tovarăşi, dv. şi întregului popor polonez noi şi mari succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea con­tinuă a Poloniei socialiste prietene. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Prim-secretar al Comitetului Central Preşedintele Consiliului al Partidului Muncitoresc Român, de Miniştri al Republicii Preşedintele Consiliului de Stat Populare Romíne al Republicii Populare Romíne (Hepaztai La miezuL Sînt ceasurile cînd peste oraş se aş­terne liniştea. Animaţia de pe străzi se domoleş­te, una după alta se sting îa ferestre luminile. Ma­şinile lunecă fără zgomot pe asfalt, „d­acsonînd" doar din faruri. După o zi de muncă, bucureşte­­nii se odihnesc. In miez de noapte am pornit, împreună cu cîţi­­va lucrători de la Direc­ţia Generală a Miliţiei, într-un raid prin Capita­lă. Scopul raidului : cum se respectă liniştea ora­şului. Am străbătut arte­re mari şi străduţe mici, am colindat prin diferi­te cartiere. Şi se poate spune că, în general, li­niştea este asigurată. Numai ici, colo... Dar să vi-i prezentăm mai bine pe zgomotoşii nocturni. Calea Griviţei. Cîte un trecător întîrziat gră­beşte paşii spre casă. E cald şi ferestrele sînt larg deschise. Deodată, liniştea e străpunsă de o „melodie" stridentă. Nişte „Lalele, lalele* săreau in buchete... sonore, prin toate ferestrele deschise. Oamenii ies pe balcoane apostrofîndu-i pe scan­dalagii. Dar ei nu iau nimic în seamă. Ba mai mult, unul dintre ei, pe nume Leu Florea, le răs­punde „îngăduitor“ : — Vă iert. Azi sunt ve­sel. Și continuă netulbu­rat : „Lalele...". Erau patru tineri care, întrecînd­­măsura la bău­tură, îşi descoperiseră în miez de noapte vocaţia de cîntăreţi. Leu Florea lucrează la întreprinde­rea de confecţii metalice şi aparataj. In plus, se prezintă şi ca sportiv, activitate care nu se îm­pacă deloc cu băutura şi nopţile irosite. Poate că n-ar strica să afle despre această activita­te extrasportivă, pe lîngă tovarăşii din colectivul în care lucrează, şi cei din conducerea clubului „Metalul". Cu aceeaşi intensitate vocală şi aceeaşi lipsă de respect pentru odihna cetăţenilor participau la „concertul“ nocturn şi cei­lalţi : Dumitru Alexandru — viitor conducător auto, şi Ştefancu Daniel — fri­zer. A patra „voce" apar­ţinea lui S. Hart, elev în vîrstă de 14 ani. Cum s-ar fi simţit părinţii lui, care dormeau la acea oră în casa de pe B-dul Muncii nr. 240—242, dacă şi-ar fi auzit feciorul ? ! P­ornim mai departe. E plăcut să petreci cîteva ore într-o grădină­­restaurant. Toate sînt bune însă pînă în clipa cînd, întrecîndu-se mă­sura, grădinile de vară devin o pacoste pentru locuitorii din jur. Minis­terul Comerţului Interior a dat recent o dispoziţie care interzice să se evi­te tare după ora 23, cînd şi staţiile de amplificare trebuie oprite. Dispoziţia aceasta este interpretată insă uneori pe dos. Ne-am oprit la grădina de vară a restaurantului „Ciocîrlia" de pe Splaiul Unirii. Orchestra era în mare vervă. Toate jalu­zelele de la ferestrele blocurilor din jur erau trase. Firesc... — Pînă la ce oră se cîntă aşa tare ? — Pînă la ora 23—răs­punde senin responsabi­lul grădinii. — Şi acum cît e ora ? — 24 şi un sfert. — Atunci ? Intervine şeful orches­trei. El are un punct de vedere propriu în pri­vinţa dispoziţiei de mai sus : — Ştiţi, conform dispo­ziţiei, după ora 23 difu­zoarele sînt oprite. Noi cîntăm în grădină. Or, în saloanele restaurantu­lui mai sînt consumatori. Nu-i putem lipsi de mu­zică. Cîntăm mai tare ca să audă şi ei. O situaţie asemănătoa­re am întîlnit şi la gră­dina restaurantului „Pă­cii“ pe B-dul Banu Manta Sosim pe strada Gri­gore Mora. O stradă li­niştită, năpădită de ver­deaţă. Nu trec tramvaie, maşinile sunt rare. Dar s-au găsit şi aici oameni care să strice odihna ce­lorlalţi. Din casa cu nu­mărul 25, printr-o fereas­tră larg deschisă, se re­varsă în noapte melodia înverşunată de pe o ban­dă de magnetofon. Veci­nii se plîng că în fiecare seară magnetofonul le serveşte concerte nedo­rite. Regulamentul de circu­laţie interzice clacsona­­tul după axa 22. In locul semnalului sonor se folo­sesc semnalele luminoa­se. Sunt însă unii condu­cători auto care uită a­­ceastă regulă. Ai nevoie de clacson noaptea, la ora 2, cînd pe stradă nu e aproape nimeni? Şuie­rul Gheorghe Simioneasa, conducător al autoturis­mului cu nr. 678-B, clac­­sona strident pe bulevar­dul 1 Mai. A respecta odihna ce­lorlalţi este o problemă de educaţie cetăţeneas­că, o obligaţie la care se îndeamnă bunul simţ. Cei care nu obişnuiesc să se sinchisească de li­niştea oraşului se pun, fireşte, într-o lumină pu­ţin măgulitoare. Opinia publică nu se împacă cu asemenea atitudini, care se abat de la principiile convieţuirii civilizate. D. MINCULESCU V. TINCU ★

Next