Scînteia, iulie 1962 (Anul 31, nr. 5576-5606)
1962-07-22 / nr. 5597
In gospodăriile colective Construcţii zootehnice ieftine si trainice In această perioada, in agricultură sunt în plină desfăşurare numeroase lucrări. Strîngerea recoltei la timp şi fără pierderi, executarea arăturilor de vară stau în centrul preocupărilor oamenilor muncii de pe ogoare. Bunii gospodari, folosind bine forţele de care dispun şi organizând bine munca, reuşesc să facă toate lucrările la timp. Se ştie că sporirea numărului de animale şi creşterea producţiei de lapte, carne, lină, ouă depinde de rezolvarea unui şir de probleme dintre care rolul principal îl are asi- ] gurarea furajelor şi a construcţiilor necesare. Anul acesta gospodăriile colective au dezvoltat mult : fermele de vaci cu lapte, porci, oie şi păsări. De aceea au prevăzut să realizeze un mare volum de con- strucţii, din care peste 8 000 de grajduri. In numeroase raioane şi regiuni au fost luate o serie de mă- i suri pentru realizarea ritmică a pla- nului de construcţii şi pentru redu- cerea costului lucrărilor. în această privinţă merită să fie subliniate mă- surile întreprinse de organele de partid şi de sfaturile populare din regiunea Argeş. Aici s-a asigurat din timp documentaţia necesară şi s-a făcut amplasarea construcţiilor; gos- podăriile colective au fost temeinic , îndrumate şi sprijinite în procura- a rea materialelor de construcţie; s-au organizat bine şi munca echipelor şi brigăzilor de construcţii. La fel s-a procedat şi în alte regiuni. Ca urmare, în gospodăriile colective din regiunile Argeş, Dobrogea, Bucureşti, Cluj, o bună parte din construcţiile planificate se află în- tr-un stadiu avansat sau sunt ter- minate. ] în toate regiunile ţării, numeroase gospodării colective au dobîndit o bună experienţă în realizarea unor construcţii bune şi ieftine. Colectivviştii din Rasta, regiunea Oltenia, folosesc pe scară largă materialele de construcţie din resurse locale. Astfel grajdurile sunt nu numai iefctine, ci şi igienice, deoarece asigurăm o temperatură normală şi au o bună ventilaţie.. ] O bună experienţă în realizarea unor construcţii trainice şi ieftine s au dobîndit şi colectiviştii din Calafindeşti, regiunea Suceava. In fiecare an ei au scos mii de metri cubi de piatră care a fost folosită la construirea de grajduri, saivane, magazii. Preluînd experienţa de la Calafindeşti, colectiviştii din co-muna Miorcani au scos peste 1300 mc piatră, din care peste 1 000 mc I a şi fost transportată la locul unde se înalţă noile construcţii. In total, colectiviştii construiesc anul acesta 15 grajduri de cite 100 vite mari, din care o parte se află într-un stadiu avansat, o maternitate de scroafe, un saivan pentru oi şi altele. Pentru realizarea acestor construcţii colectiviştii folosesc, în afară de piatră, şi alte materiale locale — stuful, lemnul pentru construcţii rurale etc. Reducerea costului construcţiilor pe baza folosirii materialelor locale şi executarea ritmică a lucrărilor preocupă pe membrii multor gospodării colective din întreaga ţară. Iată ce ne scrie în legătură cu aceasta corespondentul voluntar Constantin Dobriceanu din Babadag, regiunea Dobrogea. „Gospodăria colectivă din Zebil a folosit pe scară largă materialele din resurse locale. Anul trecut, costul construcţiilor a fost redus cu 40 la sută faţă de prevederile proiectelor. Stadiul construcţiilor prevăzute pentru acest an este avansat. Colectiviştii au procurat peste 3 000 maldăre de stuf pentru acoperiş, au confecţionat mii de chirpici, au pregătit peste trei vagoane de var şi au scos peste 500 mc de piatră din carierele ce se află în împrejurimi. Gospodăria a cultivat 12 ha cu secară, semănată special pentru a obţine paiele necesare la acoperişul coteţelor pentru păsări şi al altor construcţii. Harnicii colectivişti din cele 2 echipe de construcţii, conduse de Gheorghe Voinea şi Ilie Cuculici, lucrează de zor la înălţarea construcţiilor”, în multe părţi însă executarea lucrărilor de construcţii este tărăgănată de pe o zi pe alta, în regiunile Iaşi, Mureş-Autonomă Maghiară şi în alte regiuni, o serie de construcţii zootehnice prevăzute a fi ridicate în acest an în gospodăriile colective, nici n-au fost începute. în aceste regiuni au fost terminate foarte puţine din construcţiile prevăzute, cu toate că a trecut o mare parte din timpul cel mai prielnic pentru executarea lucrărilor. Se mai întîmplă să constaţi că n-au fost terminate construcţii începute încă de anul trecut. Astfel de cazuri se întîlnesc la gospodăriile colective din Gostinu, Băneasa, Brăştinari şi alte comune din raionul Giurgiu, cu toate că aici se găsesc însemnate cantităţi de materiale de construcţii nefolosite. Pentru a grăbi ritmul construcţiilor este absolut necesar ca consiliile agricole raionale şi regionale, îndrumate îndeaproape de organele de partid, să ia măsuri de sprijinire a gospodăriilor colective îndeosebi în ce priveşte procurarea, producerea şi folosirea materialelor din resurse locale. O problemă care trebuie să stea în atenţia consiliilor agricole raionale şi regionale este prelucrarea materialului lemnos, folosirea cu chibzuială a lemnului rezultat din defrişarea arboretelor izolate şi din alte surse. Evitarea risipei de lemn şi de alte materiale de construcţie, îndeosebi prin adoptarea unor soluţii constructive economicoase, constituie mijloace importante pentru realizarea de construcţii ieftine. Este ştiut că în fermele de animale sunt necesare mari cantităţi de apă curată de care depinde în bună măsură îndeosebi producţia de lapte a vacilor. Iată de ce se impune ca, paralel cu construirea adăposturilor, să se asigure şi apa necesară prin săparea unor fîntîni, amenajarea unor jgheaburi sau introducerea adăpătorilor automate. în gospodăriile colective există suficiente forţe atît pentru recoltarea la timp şi fără pierderi a cerealelor, cit şi pentru celelalte lucrări. Se cere însă o bună organizare a muncii astfel ca toate lucrările să se facă la timp. Trebuie să se urmărească realizarea tuturor obiectivelor planificate: grajduri, coteţe, maternităţi pentru scroafe etc. Grăbirea ritmului lucrărilor de construcții, folosirea pe scară cit mai largă a materialelor locale constituie mijloace principale pentru realizarea în întregime a planului de construcții zootehnice. DUMINICI COLECTIVISTE | La Gherăseni-Buzău. Dumini- j ( că. Zi de „odihnă colectivă“.) [ Au venit colectivişti din Pogoa- -j f nele şi din Merei, Stîlpu, Mon- j Ceoru, Costeşti. Din peste 20 de J I sate. Au vizitat grajdurile şi ] f hambarele gospodăriei, au ascul- j t tat expuneri, au cercetat cu in- J j- teres expoziţiile volante, au vă- •! I zut pe estrada din pădure echi- j ( pele artistice, au cinstit cite o J [ sticlă cu bere... Dar marea sur- j | priză a fost atunci cînd gazdele j ( i-au invitat în spatele plantaţiei J [ care protejează curtea gospodă- j ( riei, acolo de unde încep, largi, \ i lanurile. J [ Sub cerul înnorat, prevestind j f o binevenită ploaie, lanurile se jvăd numai ici şi colo. Cea mai J t bună parte — mirişti şi chiar 3 arătură. | — Şi chiar semănături proas- j \ pete, adaugă Lazăr Spînu, pre j f şedinţele gospodăriei. \ — Cum de-aţi recoltat atît de J f repede? [ — La timp, nu repede, pre- \ \ cizează cei din Gherăseni. Am I ( urmărit pîrguirea, tarla cu tarla, J ( pe loturi mici. E experienţa noa- \ \ stră. Nu uitaţi că şi anul trecut J f noi am început recoltatul cu două j ( zile înaintea oricărei gospodării j I din raion. I ( Urmînd recomandările agroteh- j (nicii, colectiviștii din Gherăseni j \ nu au așteptat pîrguirea întregii f culturi de grîu. In afară de pre- J f gătirea campaniei de recoltat, ei j [ au cercetat zilnic fiecare tarla și, j f unde găseau griul într-un stadiu (mai avansat, începeau recoltatul.) ț Au discutat şi despre alte pro- j f bleme legate de dezvoltarea gos- j ( podăriei colective. j — Foarte frumos ce-am văzut, j f Cînd o să ne întoarcem în gos- j f podăriile noastre, o să punem în j | aplicare cele învățate aici, spu j f nea un brigadier dintre oaspeţi, j f Da, da. Obiceiul e foarte bun: ne j l întîlnim într-o comună colecti- j f vişti din zeci de gospodării, ne j l împărtăşim unul altuia expe- J I rienţa, vedem realizările gazde- j I lor, învăţăm, ascultăm conferin- J I ţe, muzică, vedem spectacole, J I încingem hore, ne distrăm... In- J (tr-un cuvînt, o inițiativă frumoa josă și folositoare. C. L. I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA i '%£ErOrgan al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXI Nr. 5597 Duminică 22 iulie 1962 4 PAGINI - 20 BANI Treierişul — în acelaşi ritm cu secerişul in regiunea Dobrogea s-au terminat recoltatul şi treieratul păioaselor CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“). In ultimele zile recoltatul griului in regiunea Dobrogea s-a intensificat. Ca urmare a folosirii întregii capacităţi de lucru a combinelor şi a altor maşini agricole, precum şi printr-o bună organizare a muncii, rind pe rind gospodăriile de stat şi colective au raportat terminarea recoltatului griului. Ieri, toate unităţile agricole din regiunea Dobrogea au raportat terminarea secerişului şi freierişului pe întreaga suprafaţă de 253.831 ha. Recolta a ajuns in magazii IAŞI (coresp. „Scînteii“). „ In gospodăriile de stat din regiunea Iaşi s-a recoltat pînă acum întreaga suprafaţă de 1137 ha cu orz şi griul de pe 10 000 ha din cele 21 000 ha existente. Grîul de pe suprafeţele recoltate cu combinele a şi fost înmagazinat. Fruntaşe sînt gospodăriile de stat Huşi şi Tutova care au terminat această lucrare, iar gospodăriile de stat Fălciu, Murgeni şi Bîrlad recoltează ultimele hectare. In interiorul ziarului: • A. Gregorian, N. Rădulescu — Pentru ridicarea nivelului muncii politico-educative în întreprinderi (pag. 2-a). • Căminul nostru: Maria_ Eiwen — Cum ne-am obişnuit copiii să aibă grijă de noile locuinţe (pag. 2-a). • Marea sărbătoare a poporului polonez (pag. 3-a). Pe ogoarele regiunii Braşov BRAŞOV (coresp. „Scînteii"), — în regiunea Braşov — regiune de munte — grînele au ajuns mai tîrziu la maturitate. în raioanele Sibiu, Mediaş şi Sighişoara recoltatul a început din plin abia la începutul acestei săptămîni. Acum se lucrează intens în întreaga regiune. Combinele, secerătorile-legători, batozele, totul este pus în mişcare. Folosind în acest scop fiecare oră bună de lucru, întreaga capacitate de lucru a maşinilor, muncitorii din gospodăriile de stat şi colectiviştii din regiune au reuşit să recolteze pînă acum cerealele păioase de pe o suprafaţă de peste 4 000 ha. La gospodăria de stat Sîmbăta s-a obținut o depăşire a vitezei zilnice stabilite în plan cu peste 40 la sută. Ca urmare, orzul a fost recoltat de pe întreaga suprafață cu două zile înainte de termenul fixat. De asemenea, colectiviştii din Guşteriţa au terminat recoltatul orzului printre primii din raionul Sibiu. Ei au recoltat şi grîul de pe o suprafaţă de 10 ha. Fruntaşi la recoltare sînt şi colectiviştii din Codlea, precum şi cei din Feldioara. Atît recoltatul cît şi treieratul se desfăşoară bine şi în alte gospodării colective: Şelimbăr, Axente Sever, Bazna, Cristian, Richiş, Vorumbloc, Daneş etc. Dacă în majoritatea gospodăriilor de stat şi gospodăriilor colective se lucrează din plin la strîngerea recoltei, trebuie spus însă că în unele gospodării de stat, ca Şercaia, Valea Oltului și altele nu sunt folosite toate mijloacele. Unele secerători-legători, secerători simple stau iar pe alocuri combinării încep lucrul cu întîrziere. Zilele trecute, la gospodăria colectivă Şeica Mică, deşi timpul era foarte frumos, combinele nu lucrau deoarece inginerul agronom al gospodăriei susținea că timpul nu permite. La insistenta tov. Constantin Sulică din partea serviciului regional S.M.T. s-a început recoltatul, putîndu-se recolta în condiţii optime. A lua toate măsurile pentru terminarea cît mai grabnică a secerişului şi treierişului, a interveni operativ unde se semnalează deficienţe, astfel ca recolta să fie transportată cît mai repede şi fără pierderi — iată principalele sarcini care se pun în faţa unităţilor agricole din regiune. Vizita la Expoziţia tehnica şi ştiinţifică franceză Tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Gogu Rădulescu, ministrul comerţului exterior, Bujor Almăşan, ministrul minelor şi energiei electrice, Voinea Marinescu, ministrul sănătăţii şi prevederilor sociale, Aurel Vijoli, ministrul finanţelor, şi alte persoane oficiale au vizitat sîmbătă la amiază Expoziţia tehnică şi ştiinţifică franceză. Oaspeţii au fost întîmpinaţi, la sosire, de ministrul industriei Franţei, Michel Maurice Bokanowski, de Pierre Paul Bouffanais, ministrul Franţei în R. P. Romînă, de membri ai legaţiei şi alte persoane oficiale franceze. Reprezentanţii firmelor franceze au prezentat produsele expuse, dînd ample explicaţii. (Agerpres) Un nou bloc pe şoseaua Ştefan cel Mare din Capitală (Foto : R. Costin) 58 de sonde forate peste prevederile planului Pînă în prezent petroliştii din sectorul de foraj au forat peste prevederile planului 58 de sonde. Obţinerea acestui succes se datoreşte extinderii acţiunii pentru forarea rapidă şi economică a sondelor şi a forajului cu turbina în toate regiunile petroliere ale ţării. Aproximativ jumătate din volumul total de foraj a fost efectuat în acest an cu ajutorul turbinei. Aplicarea acestei metode înaintate de lucru a permis sondorilor să depăşească simţitor viteza de lucru planificată şi să reducă în acest fel durata de săpare a unei sonde. Robotorul Aurel Atanasiu este unul dintre fruntaşii în producţie din secţia mecanică a întreprinderii „Dealul Spirii" din Capitală. Muncitor cu o înaltă calificare, el realizează la cele două maşini la care lucrează numai piese de cea mai bună calitate ; lună de lună îşi depăşeşte sarcinile de producţie. Rezultatele sale se bazează pe buna organizare a locului de muncă, pe aplicarea de metode înaintate. Citeşte multă literatură de specialitate, se ţine la curent cu noutăţile din domeniul meseriei sale pentru a-şi perfecţiona pregătirea profesională. (Foto : M. Andreescu) Un nou produs chimic pentru agricultura Agricultura noastră folosește un nou produs pentru combaterea măturii la grîu — granodinul. Realizat de Combinatul chimic Borzești, noul produs a fost experimentat cu rezultate bune de către institutele de specialitate în tratarea griului de sămînță contra măturei, dovedind o eficacitate sporită față de produsele similare folosite pînă acum. Gospodăriile agricole colective pot procura acest produs prin unitățile cooperației de consum. Cursuri de pregătire pentru viitorii student! La Institutul de mine din Petroşeni s-au deschis zilele acestea cursurile de pregătire a viitorilor studenţi, care se vor prezenta la examenul de admitere în institut. De asemenea, la sediul întreprinderii de construcţii siderurgice Hunedoara se ţin de 4 ori pe săptămînă, cursuri de pregătire pentru cei aproape 60 de constructori, absolvenţi ai şcolilor medii, care se vor prezenta la concursul de admitere în învăţămîntul superior. Peste 1.000 de tineri din oraşele şi satele regiunii Hunedoara urmează asemenea cursuri de pregătire in vederea admiterii in învăţămintul superior. Cei mai multi dintre ei se pregătesc să devină ingineri mineri, siderurgişti, să studieze agronomia sau medicina veterinară. DE PISTE HOTÂIRE LA GENEVA a avut loc la 21 iulie şedinţa de închidere a conferinţei pentru Laos. Şefii delegaţiilor participante la conferinţa au aprobat „Declaraţia cu privire la neutralitatea Laosului“ şi protocolul la această declaraţie. Cele două documente adoptate urmează săfie semnate de către şefii delegaţiilor participante la conferinţă, în cadrul unei ceremoniicare va avea loc la 23 iulie, (telegrama în pag. IV-a). LA DJAKARTA a avut loc la 21 iulie inaugurarea festivă a unui stadionconstruit cu ajutorul Uniunii Sovietice. Cu acest prilej au luat cuvîntul Sukarno, preşedintele Indoneziei, şi A. Mikoian, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. 250 DE MINERI de la minele societăţii „Chrome Mines Corporation" din Cipru au declarat grevă în sprijinul revendicărilor cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. CAMERA DEPUTAŢILOR DIN CHILE a adoptat în unanimitate o rezoluţie în care condamnă lovitura militară de stat din Peru. Rezoluţia cere convocarea unui congres inter-american care „să organizeze apărarea instituţiilor democratice şi respectarea suveranităţii poporului“. U2ana „Metalurgica“ Bacău. Maistrul I. Godea şi şeful de echipă J. Cambos fac o ultimă verificare la vanele destinate industriei petroliere. (Foto : Agerpres) TELEGRAMA Tovarăşului WLADYSLAW Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez ITovarăşului JALEKSANDER ZAWADZKI, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín, Consiliul de Stat, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romíne şi întregul popor romín vă transmit dv. şi prin dv. poporului polonez frate un fierbinte salut şi cele mai cordiale felicitări, cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone. Participînd din toată inima la această sărbătoare, poporul român îşi exprimă bucuria sa pentru victoriile obţinute de harnicul popor polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în munca sa liberă şi creatoare, pe drumul construirii socialismului. Intre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Polonă s-au statornicit şi se dezvoltă neîntrerupt relaţii de prietenie trainică şi de colaborare multilaterală, ale căror rezultate rodnice contribuie la dezvoltarea celor două ţări, la întărirea unităţii lagărului ţărilor socialiste. Exprimînd năzuinţele de pace ale popoarelor român şi polonez, ţările noastre împreună cu Uniunea Sovietică şi celelalte state socialiste militează neabătut pentru dezarmarea generală şi totală, pentru lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial, pentru triumful politicii leniniste de coexistenţă paşnică şi victoria cauzei socialismului şi păcii în lume. Vă urăm, dragi tovarăşi, dv. şi întregului popor polonez noi şi mari succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Poloniei socialiste prietene. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Prim-secretar al Comitetului Central Preşedintele Consiliului al Partidului Muncitoresc Român, de Miniştri al Republicii Preşedintele Consiliului de Stat Populare Romíne al Republicii Populare Romíne (Hepaztai La miezuL Sînt ceasurile cînd peste oraş se aşterne liniştea. Animaţia de pe străzi se domoleşte, una după alta se sting îa ferestre luminile. Maşinile lunecă fără zgomot pe asfalt, „dacsonînd" doar din faruri. După o zi de muncă, bucureştenii se odihnesc. In miez de noapte am pornit, împreună cu cîţiva lucrători de la Direcţia Generală a Miliţiei, într-un raid prin Capitală. Scopul raidului : cum se respectă liniştea oraşului. Am străbătut artere mari şi străduţe mici, am colindat prin diferite cartiere. Şi se poate spune că, în general, liniştea este asigurată. Numai ici, colo... Dar să vi-i prezentăm mai bine pe zgomotoşii nocturni. Calea Griviţei. Cîte un trecător întîrziat grăbeşte paşii spre casă. E cald şi ferestrele sînt larg deschise. Deodată, liniştea e străpunsă de o „melodie" stridentă. Nişte „Lalele, lalele* săreau in buchete... sonore, prin toate ferestrele deschise. Oamenii ies pe balcoane apostrofîndu-i pe scandalagii. Dar ei nu iau nimic în seamă. Ba mai mult, unul dintre ei, pe nume Leu Florea, le răspunde „îngăduitor“ : — Vă iert. Azi sunt vesel. Și continuă netulburat : „Lalele...". Erau patru tineri care, întrecîndmăsura la băutură, îşi descoperiseră în miez de noapte vocaţia de cîntăreţi. Leu Florea lucrează la întreprinderea de confecţii metalice şi aparataj. In plus, se prezintă şi ca sportiv, activitate care nu se împacă deloc cu băutura şi nopţile irosite. Poate că n-ar strica să afle despre această activitate extrasportivă, pe lîngă tovarăşii din colectivul în care lucrează, şi cei din conducerea clubului „Metalul". Cu aceeaşi intensitate vocală şi aceeaşi lipsă de respect pentru odihna cetăţenilor participau la „concertul“ nocturn şi ceilalţi : Dumitru Alexandru — viitor conducător auto, şi Ştefancu Daniel — frizer. A patra „voce" aparţinea lui S. Hart, elev în vîrstă de 14 ani. Cum s-ar fi simţit părinţii lui, care dormeau la acea oră în casa de pe B-dul Muncii nr. 240—242, dacă şi-ar fi auzit feciorul ? ! Pornim mai departe. E plăcut să petreci cîteva ore într-o grădinărestaurant. Toate sînt bune însă pînă în clipa cînd, întrecîndu-se măsura, grădinile de vară devin o pacoste pentru locuitorii din jur. Ministerul Comerţului Interior a dat recent o dispoziţie care interzice să se evite tare după ora 23, cînd şi staţiile de amplificare trebuie oprite. Dispoziţia aceasta este interpretată insă uneori pe dos. Ne-am oprit la grădina de vară a restaurantului „Ciocîrlia" de pe Splaiul Unirii. Orchestra era în mare vervă. Toate jaluzelele de la ferestrele blocurilor din jur erau trase. Firesc... — Pînă la ce oră se cîntă aşa tare ? — Pînă la ora 23—răspunde senin responsabilul grădinii. — Şi acum cît e ora ? — 24 şi un sfert. — Atunci ? Intervine şeful orchestrei. El are un punct de vedere propriu în privinţa dispoziţiei de mai sus : — Ştiţi, conform dispoziţiei, după ora 23 difuzoarele sînt oprite. Noi cîntăm în grădină. Or, în saloanele restaurantului mai sînt consumatori. Nu-i putem lipsi de muzică. Cîntăm mai tare ca să audă şi ei. O situaţie asemănătoare am întîlnit şi la grădina restaurantului „Păcii“ pe B-dul Banu Manta Sosim pe strada Grigore Mora. O stradă liniştită, năpădită de verdeaţă. Nu trec tramvaie, maşinile sunt rare. Dar s-au găsit şi aici oameni care să strice odihna celorlalţi. Din casa cu numărul 25, printr-o fereastră larg deschisă, se revarsă în noapte melodia înverşunată de pe o bandă de magnetofon. Vecinii se plîng că în fiecare seară magnetofonul le serveşte concerte nedorite. Regulamentul de circulaţie interzice clacsonatul după axa 22. In locul semnalului sonor se folosesc semnalele luminoase. Sunt însă unii conducători auto care uită această regulă. Ai nevoie de clacson noaptea, la ora 2, cînd pe stradă nu e aproape nimeni? Şuierul Gheorghe Simioneasa, conducător al autoturismului cu nr. 678-B, clacsona strident pe bulevardul 1 Mai. A respecta odihna celorlalţi este o problemă de educaţie cetăţenească, o obligaţie la care se îndeamnă bunul simţ. Cei care nu obişnuiesc să se sinchisească de liniştea oraşului se pun, fireşte, într-o lumină puţin măgulitoare. Opinia publică nu se împacă cu asemenea atitudini, care se abat de la principiile convieţuirii civilizate. D. MINCULESCU V. TINCU ★