Scînteia, septembrie 1962 (Anul 31, nr. 5638-5667)

1962-09-16 / nr. 5653

POPULAŢIA CAPITALEI A FĂCUT O CĂLDUROASĂ PRIMIRE OASPEŢILOR DIAI R. D. GERMANĂ ...După ce în ajun oraşul trăise preludiul ploios al toamnei, ieri el înfăţişa privirilor un cer de o limpezime cristalină, boltit deasupra străzilor învestmântate în frumosul decor arămiu de septembrie. „Willkommen, liebe Gäste!", „Bine aţi venit, oaspeţi dragi!”, cu această caldă urare înscrisă pe mari panouri purpurii, cu portretele tovarăşilor Walter Ulbricht şi Gheorghe Gheorghiu-Dej pe faţadele clădirilor, cu zecile de drapele ale R. P. Române şi R. D. Germane fîlfiind în adierea vîntului, cu steguleţele şi buchetele de flori purtate de mulţimea bucureştenilor aflaţi în incinta aeroportului şi de-a lungul traseului — astfel a primit Capitala noastră pe solii primului stat german muncitoresc-ţărănesc. în căldura acestei primiri îşi aflau expresia sentimentele de prietenie frăţească pe care le nutreşte poporul nostru faţă de poporul Republicii Democrate Germane, constructor harnic al socialismului în patria sa liberă. In întâmpinarea delegaţiei R. D. Germane au venit tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori, oameni de ştiinţă, artă şi literatură, ziarişti romîni şi străini. Erau de faţă şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă, membrii ambasadei R. D. Germane, alţi membri ai corpului diplomatic. ...Privirile se-nalţă spre azurul cerului. In depărtare se zăresc săgeţile argintii a patru avioane cu reacţie româneşti care escortează avionul cu care sosesc înalţii oaspeţi. La 12:15, potrivit orarului, marea navă aeriană atinge pista. Escorta de reactoare romîneşti salută printr-un ultim tur de onoare aterizarea avionului german, iar apoi se pierde în zare. Din avion coboară membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane, în frunte cu tovarăşul Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D. Germane. Din delegaţie fac parte: Bruno Leuschner, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. D. G., membru al Biroului Politic al C. C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul afacerilor externe al R.D.G., preşedintele Partidului Naţional Democrat din Germania, Hans Reichelt, ministrul agriculturii, colectărilor şi silviculturii, Günther Wyschofsky, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului comerţului exterior şi intergerman, Johannes König, adjunct al ministrului afacerilor externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul Uzinelor „Walter Ulbrichtl”-Leuna, Frieda Sternberg, preşedinta cooperativei agricole de producţie „Ernst Thälmann“ din Bennewitz, raionul Wurzen, Annerose Seifert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“-Leuna, şi Wilhelm Bick, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.D.G. în R. P. Romînă. Tovarăşul Walter Ulbricht este însoțit de tovarăşa Lotte Ulbricht, soţia sa. Împreună cu oaspeţii germani a sosit şi ambasadorul R. P. Română la Berlin, Ştefan Cleja. (Continuare în pag. III-a) La sosire pe aeroportul Băneasa Cuvintarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarăşe Ulbricht, Dragi tovarăşi membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane, La sosirea dumneavoastră pe pămîntul patriei noastre, permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romine, în numele întregului nostru popor, să vă urez un călduros şi frăţesc bine aţi venit. Vizita dumneavoastră in Republica Populară Romînă va prilejui încă o manifestare a prieteniei de nezdruncinat ce leagă ţările şi popoarele noastre. In zilele ce le veţi petrece în mijlocul nostru vom fi bucuroşi să vă împărtăşim din rezultatele muncii pe care o desfăşoară cu abnegaţie poporul român în desăvîrşirea construcţiei socialismului, înfăptuind neabătut Directivele Congresului al III-lea al Partidului Muncitoresc Român pentru continua dezvoltare şi înflorire a patriei sale. Poporul român dă o inaltă preţuire succeselor de seamă obţinute sub conducerea Partidului Socialist Unit din Germania de către oamenii muncii din Republica Democrată Germană, în opera de construire a socialismului şi de întărire a primului stat german al muncitorilor şi ţăranilor. Statele noastre, împreună cu celelalte state socialiste duc cu consecvenţă o politică externă îndreptată spre salvgardarea păcii, militează pentru coexistenţa paşnică a statelor cu sisteme sociale diferite, pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale sub un strict control internaţional, pentru reglementarea pe calea tratativelor a problemelor internaţionale litigioase. Republica Populară Romînă sprijină întrutotul iniţiativele Uniunii Sovietice şi ale Republicii Democrate Germane pentru lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial prin încheierea tratatului de pace german şi transformarea pe această bază a Berlinului occidental în oraş liber, demilitarizat. Ne exprimăm convingerea, dragi tovarăşi, că vizita dv. în Republica Populară Romînă, convorbirile pe care le vom avea, vor contribui la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre ţările şi partidele noastre, la întărirea unităţii de nezdruncinat a puternicei comunităţi a ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste mondiale, vor prilejui o nouă afirmare a hotărîrii noastre de a apăra pacea. Să trăiască şi să se dezvolte neîncetat prietenia dintre Republica Populară Romînă şi Republica Democrată Germană ! Trăiască familia frăţească a ţărilor socialiste ! Trăiască pacea în lumea întreagă ! Cuvintarea Dragă tovarăşe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarăşe Maurer, Scumpi tovarăşi şi prieteni, Dragi locuitori ai oraşului Bucureşti, Ingăduiţi-mi să vă transmit dumneavoastră şi prin dumneavoastră întregului popor frate român cel mai călduros salut frăţesc în numele Partidului Socialist Unit din Germania, precum şi în numele tuturor partidelor unite în Frontul Naţional al Germaniei Democrate, în numele Camerei Populare, al Consiliului de Stat, al guvernului şi al populaţiei Republicii Democrate Germane. Vă mulțumesc, scumpe tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru cordialele dumneavoastră cuvinte de salut. Ele exprimă prietenia de nezdruncinat dintre cele două popoare ale noastre, comunitatea ţelurilor şi luptei noastre. Puteţi fi siguri că această prietenie, această comunitate de ţeluri şi de luptă este foarte apropiată inimilor noastre. Vă mulţumim dv., dragi locuitori ai Bucureştiului, pentru primirea atît de însufleţită ce ne-aţi făcut. Salutăm în persoana dv. pe reprezentanţii frumoasei şi glorioasei dv. capitale. Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Germane a sosit în frumoasa dv. ţară la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Populare Române. Vă exprimăm mulţumirile noastre pentru această invitaţie la care am răspuns cu mare bucurie. Ne bucurăm mult să putem vedea şi studia în timpul şederii noastre noile realizări ale muncitorilor, ţăranilor colectivişti şi intelectualilor ţării dv. socialiste. Sîntem ferm convinşi că vizita noastră în ţara dv. şi convorbirile noastre comune vor întări şi intensifica relaţiile politice şi economice dintre ţările noastre. Aceasta va contribui la mersul înainte al construcţiei socialiste în cele două ţări ale noastre, la întărirea sistemului mondial socialist şi la asigurarea păcii în Europa. Vizita noastră în ţara dv., dragi tovarăşi şi prieteni, are loc într-o perioadă de luptă încordată a tuturor forţelor păcii pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice între state cu orînduiri sociale diferite, pentru dezarmarea generală şi totală, pentru asigurarea unei păci trainice în Europa şi în lumea întreagă. In această luptă, are o însemnătate deosebită încheierea tratatului german şi lichidarea situaţiei anormale, primejdioase, din Berlinul occidental, prin transformarea acestuia într-un oraş liber, demilitarizat. Noi — Uniunea Sovietică, Republica Democrată Germană, Republica Populară Romînă, precum şi toate celelalte state socialiste — am prezentat propuneri constructive în vederea soluţionării acestor probleme atît de importante pentru pacea celor două popoare ale noastre şi ale tuturor popoarelor Europei. Ultrareacţionarii din Germania occidentală şi din Berlinul occidental fac toate eforturile în vederea continuării politicii lor revanşarde, sortită eşecului, căutînd să împiedice o rezolvare paşnică a problemelor internaţionale litigioase. In acest scop, ei nu se dau înlături de la provocări periculoase. Aceşti ultrareacţionari din Germania occidentală şi Berlinul occidental sunt principalii tulburători ai păcii în Europa. Raportul de forţe pe plan Internaţional este favorabil forţelor păcii şi socialismului; ele vor învinge. Sistemul socialist mondial, din care cele două state ale noastre fac parte integrantă, determină astăzi dezvoltarea internaţională, drumul spre pace şi socialism în lumea întreagă Există un stat german, iubitor de pace, aşezat pe temelii solide —Republica Democrată Germană, primul stat muncitoresc şi ţărănesc din Germania. Populaţia Republicii Democrate Germane este conştientă de marea ei răspundere şi de sarcina ce-i revine faţă de clasa muncitoare internaţională, faţă de toate forţele păcii. Ea ştie că întărirea politică şi economică a primului stat muncitoresc şi ţărănesc german prezintă o importanţă hotărîtoare pentru înfrînarea şi înlăturarea definitivă a aţîţătorilor la război de către forţele păcii din Germania occidentală. Ea ştie că această luptă va fi încununată de victorie. In gigantica luptă împotriva duşmanului comun, împotriva militarismului şi revanşismului vest-german. Republica Democrată Germană şi Republica Populară Romînă luptă umăr la umăr. Populaţia Republicii Democrate Germane apreciază pe deplin contribuţia importantă pe care o aduce la această luptă Republica Populară Romînă prin politica ei externă şi prin succesele ei în construirea socialismului. Sîntem uniţi prin ideile victorioase ale marxism-leninismului. Baza acţiunilor noastre comune o constituie Declaraţia reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din noiembrie 1960, hotărîrile din iunie 1962 ale reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti ale ţărilor participante la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, precum şi apartenenţa noastră la Tratatul de la Varşovia. Permiteţi-mi să transmit încă o dată un salut cordial populaţiei capitalei dumneavoastră, Bucureşti. Trăiască Republica Populară Romină şi poporul frate romín ! Trăiască Partidul Muncitoresc Romín, în frunte cu primul său secretar, iubitul nostru prieten, tovarăşul Gheorghiu-Dej ! Trăiască prietenia de nezdruncinat dintre Republica Democrată Germană şi Republica Populară Romînă ! Trăiască pacea în lumea întreagă ! tovarăşului Walter Ulhricht PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXII nr. 5653 Duminică 16 septembrie 1962 4 PAGINI 20 BANI IN INTERIORUL ZIARULUI : ■' '■ :■ 1 ■ ■—l. —4.— i.: 1.1 r,T,-.1 ■ r.„Tvrrr.vgia • Acad. G. Oprescu, Dan Hăulică — Galeria Naţională — Secţia de artă modernă şi contemporană (pag. 2-a). • V. Mihai — In raionul Negru Vodă. Cum se desfăşoară pregătirile pentru însăminţări (pag. 2-a). • Sport (pag. 3-a). • Ştiinţa în sprijinul dezarmării (pag. 4-a). • Schimb de note sovietoi-iranian — Asigurările Irarcului că nu va admite pe teritoriul său bace pentru rachete (pag. 4-a). • Evoluţia crizei politice din Brazilia (pag. 4-a). - începerea convorbirilor dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R. P. Romine şi R. D. Germane în după-amiaza zilei de 15 septembrie, la Palatul R.P. Romine, au început convorbirile dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R.P. Romine şi R.D. Germane. Din partea romînă la convorbiri, participă: Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniştri, Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Mihail Florescu, membru al C.C. al P.M.R., ministrul industriei petrolului și chimiei, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihail Petri, adjunct al ministrului comerţului exterior, Ştefan Cleja, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Române în R.D. Germană. Din partea R. D. Germane la convorbiri participă: Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D. Germane, Bruno Leuschner, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.D. Germane, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe al R.D. Germane, preşedintele Partidului Naţional Democrat din Germania, Hans Reichelt, ministrul agriculturii, colectărilor şi silviculturii, Günther Wyschofsky, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului comerţului exterior şi intergerman, Johannes König, adjunct al ministrului afacerilor externe,prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul Uzinelor „Walter Ulbricht” — Leuna, Frieda Sternberg, preşedinta cooperativei agricole de producţie „Ernst Thälmann” din Bennewitz, raionul Wurzen, Annerose Seifert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht” — Leuna, Wilhelm Bick, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.D. Germane în R.P. Romînă. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Cu planul pe 9 luni --------îndeplinit ------- BACAU (coresp. „Scînteii"). — Forestierii din cadrul direcţiei regionale a economiei forestiere Bacău şi-au realizat planul pe 9 luni cu 18 zile mai devreme. Pînă la sfîrşitul primei decade a lunii septembrie ei au dat peste plan produse în valoare de circa 17 000 000 lei. Acordînd o atenţie deosebită valorificării superioare a masei lemnoase, forestierii din regiunea Bacău au reuşit, ca urmare a unei sortări mai atente a materialului lemnos şi folosirii judicioase a mecanismelor, să obţină o cantitate de circa 22 000 mc mai mult lemn de lucru din aceeaşi masă lemnoasă. De asemenea, ei au dat cu peste 10 000 mc cherestea răşinoase de calitate superioară în plus. PLOIEŞTI (coresp. „Scinteii*). — Colectivul întreprinderii de carotaj şi perforări Ploieşti a înregistrat un important succes în muncă : îndeplinirea sarcinilor de plan pe primele 9 luni ale anului înainte de termen. In perioada care a trecut pînă acum, prin reducerea preţului de cost al lucrărilor au fost obţinute economii suplimentare faţă de plan în valoare de 1 315 000 lei iar volumul beneficiilor realizate peste plan se ridică la 2 700 000 lei. Fruntașe în întrecere sunt echipele conduse de Ion Comănescu, Cornel Brătilă, Cristian Dumitrescu și Petre Constantinescu. ★ CLUJ (coresp. „Scînteii"). — Colectivul întreprinderii de produse refractare „9 Mai* din Turda a îndeplinit planul pe primele 9 luni ale anului cu 16 zile mai devreme. De la începutul anului şi pînă în prezent muncitorii de aici au dat peste plan peste 1 000 tone de cărămizi refractare. Succesul se datoreşte atît hărniciei colectivului din această fabrică, cît şi aplicării unor măsuri cum ar fi mecanizarea unor operaţii grele la formare şi transporturi. In întrecerea pentru mai multe produse şi de bună calitate s-au evidenţiat schimbul condus de maistrul Gheorghe Ciotlăuş, echipa lui Dumitru Moceanu de la concasoare şi altele. BRAŞOV (coresp. „Schrieb*). Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la rafinăria Braşov şi-au îndeplinit sarcinile producţiei globale şi marfă pe cele 3 trimestre ale anului cu 16 zile înainte de vreme, dînd peste plan 873 tone uleiuri speciale. Totodată, acest harnic colectiv a înscris in contul său economii suplimentare la preţul de cost de peste 1 500 000 lei şi beneficii peste plan în valoare de 3 300 000 lei. Aceste succese sunt rodul eforturilor depuse pentru folosirea la maximum a instalaţiilor, pentru îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie. Printre fruntaşii, care şi-au adus o contribuţie importantă la realizările rafinăriei, se numără maistrul Ştefan Vaida, rafinorul Gheorghe Creangă, distilatorul Ion Roşea şi alţii. Se extind metodele avansate de lucru GALAŢI (coresp. „Scînteii”). — Introducerea şi extinderea procedeelor tehnologice avansate constituie un obiectiv de seamă al constructorilor de la Şantierul naval din Galaţi. Printre altele a fost extinsă sudura tablelor subţiri pînă la 4 mm şi a altor repere, după ult nou procedeu. Prin aceasta productivitatea muncii la sudură sporeşte cu 30 'la sută. Aceeaşi creştere s-a înregistrat şi prin extinderea sudurii în mediu de bioxid de carbon. De curînd, în cadrul sectorului construcţii confecţionat a fost introdusă o nouă metodă de craițuire a tablelor — craițuirea electropneumatică. Noua metodă asigură o calitate superioară a lucrărilor și sporește productivitatea muncii de aproape 2 ori. S-AU DESCHIS ŞCOLILE Sâmbătă s-au redeschis în întreaga ţară cursurile şcolilor de cultură generală, profesionale şi tehnice. După o vacanţă plăcută elevii îşi reiau acum locul în bănci. In această zi de sărbătoare pentru elevi, odată cu noile localuri de şcoală s-au inaugurat numeroase laboratoare, biblioteci etc. In fotografie: Aspect de la şcoala elementară de 8 ani nr. 4 din Capitală. In pag. 2-a reportajul: „Milioane de cărţi şi de flori”. Case noi în satele braşovene BRAŞOV (coresp. „Scinteii"). — Străbătind satele regiunii Braşov intilneşti pretutindeni case noi ridicate in ultimii ani de către colectivişti. Cu veniturile tot mai mari obţinute in gospodăria colectivă, alţi şi alţi locuitori işi Înalţă case noi. In comuna Hălchiu din raionul Sf. Gheorghe, s-au ridicat in ultimii ani cam tot atitea case ci in 50 de ani de regim burghezo-moşieresc. La fel şi in comunele Moşna, raionul Mediaş, Laslea — Sighişoara, Cristian — Sibiu şi in alte multe părţi. Locuinţele colectiviştilor luminate de becul electric, sint frumos mobilate cu mobilă nouă etc. Colectiviştii din regiunea Braşov şi-au ridicat pînă acum 15 000 case noi şi sunt in plină construcţie alte citeva mii.