Scînteia, iulie 1963 (Anul 32, nr. 5941-5970)

1963-07-22 / nr. 5961

Cum apreciem eficienţa economică a tehnologiei moderne Promovarea largă a tehnologiei moderne în practica producţiei are după cum se ştie, urmări deosebit de favorabile. Pe lingă îmbunătăţi­rea substanţială a calităţii produse­lor şi sporirea productivităţii mun­cii, metodele avansate de turnare, forjare sau prelucrări prin aşchiere duc la reducerea simţitoare a pre­­ţului de cost, la realizarea de mari economii. Aceasta explică preocupa­rea complexă pentm introducerea şi extinderea tehnologiei noi, stator­nicită în rîndurile colectivelor din întreprinderile constructoare de ma­şini. Tocmai consecvenţa în promo­varea tehnicii noi în practica pro­ducţiei şi exigenţa în rezolvarea problemelor tehnice care caracteri­zează colectivele largi de ingineri, tehnicieni şi muncitori din uzine mă determină să insist asupra mo­dului în care trebuie să fie anali­zată — în orice colectiv — eficienţa economică a tehnologiei moderne. Să ne referim la un singur sector de activitate — tratamentele ter­mice. în construcţia de maşini, trata­mentele termice constituie o parte importantă a oricărui proces tehno­logic, deoarece aplicarea lor judi­cioasă permite o mai largă folosire a aliajelor metalice necostisitoare, face posibilă reducerea greutăţii unor produse prin micşorarea sec­ţiunii pieselor componente, asigură performanţe superioare la prelu­crări, iar în exploatare — rezistenţă mare la eforturi, la uzură, la obo­seală etc. în felul acesta se măreşte simţitor durata de funcţionare a pieselor şi, deci, a maşinilor. Din aceste considerente, la introducerea şi extinderea tehnologiei avansate de tratament termic este bine să se ţină seama de efectele tehnico-eco­­nomice de ansamblu, pe uzină sau pe un grup de uzine, şi, nu numai de cele care se manifestă nemijlo­cit în cadrul atelierelor de trata­mente termice. De ce această recomandare ? în multe cazuri, introducerea tehnolo­giei avansate în secţiile de trata­mente termice influenţează favora-­­bil atît indicatorii locali, cit şi pe cei generali. Introducerea călirii su­perficiale în locul cementării arbo­rilor cu came, roţilor dinţate şi axe­lor canelate fabricate la Uzinele de tractoare şi Uzinele „Steagul Roşu“ din Braşov, sau la executarea axe­lor canelate de maşini textile la Uzi­nele „Unirea“-Cluj, a mărit substan­ţial productivitatea muncii atît la tratamentul termic cit şi la prelu­crările mecanice. La unele repere, a permis înlocuirea oţelului aliat cu oţel nealiat, a scurtat ciclul de fa­bricaţie şi a îmbunătăţit calitatea în funcţionare a pieselor. Efectul economic a fost deci evident. In alte cazuri însă, efectul econo­­mic este mai greu de sesizat. De pildă, călirea superficială nou introdusă la arborii cotiţi executaţi la Uzinele „Timpuri Noi“ din Capi­tală, sau la roţile dinţate mari şi la cuplajele produse de Uzinele „23 August“-Bucureşti (piese care înain­te se livrau numai îmbunătăţite) a mărit, este adevărat, costul pieselor, dar cheltuielile suplimentare sunt cu prisosinţă compensate de o impor­tantă prelungire a duratei lor de funcţionare. După cum s-a consta­tat practic, aceste avantaje au de­păşit cu mult majorarea aparentă a costului. Ar mai fi de adăugat un lucru: sînt cazuri cînd se „simpli­fică“ tratamentele termice sau se scurtează arbitrar unele operaţii de dragul unui efect „economic“ ime­diat. E adevărat, cazuri de acest fel sunt tot mai rare dar ele produc mari dificultăţi la prelucrările me­canice şi în exploatare şi tocmai de aceea asemenea practici se cer com­bătute în uzine, în ultimii ani, ca urmare a efor­turilor susţinute ale colectivelor de întreprinderi de a găsi şi aplica cele mai corespunzătoare soluţii tehnice, s-au realizat progrese im­portante şi în domeniul tratamen­telor termice. Multe întreprinderi au fost dotate cu instalaţii moder­ne, cu agregate automate sau semi­automate. Ca urmare, productivita­tea muncii a sporit de zeci de ori, s-a redus simţitor preţul de cost. Numai la Uzinele de tractoare din Braşov, economiile realizate în a­­cest fel se cifrează la peste 10 mi­lioane lei. Cementarea în gaz s-a extins pînă aproape de generalizare, în multe uzine s-a aplicat pe scară tot mai largă călirea izotermă, re­­ducîndu-se deformaţiile de la roţile dinţate. Prin aplicarea tratamentu­lui în aburi a sculelor din oţel ra­pid, la Fabrica de scule­ Rîşnov a sporit simţitor durabilitatea scule­lor. Se extinde pe scară tot mai largă procedeul de carbonitrurare, de sulfizare şi altele. Şi toate aces­tea s-au realizat, în primul rând, pentru că s-a privit în perspectivă, s-a ţinut cont de avantajele de viitor. ION BURCIOIU inginer proiectant specialist, I.C.T.C.M.-Bucureşti (Continuare în pag. II-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Varşovia Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romí­ne al întregului popor romín şi al nostru personal, vă transmitem dv. şi prin dv. poporului frate polonez un salut tovărăşesc şi felicitări cordia­le cu prilejul celei de-a 19-a aniversări a zilei Eliberării Poloniei — marea sărbătoare naţională a poporului polonez. Poporul român se bucură din toată inima de succesele dobîndite de oamenii muncii din R. P. Polonă sub conducerea Partidului Muncito­resc Unit Polonez în marea operă de construire a socialismului. Suntem­ ferm convinşi că relaţiile de prietenie şi colaborare frăţească statornicite între Republica Populară Romînă şi Republica Populară Po­lonă se vor dezvolta şi adinei tot mai mult spre binele popoarelor noas­tre, al întăririi continue a coeziunii ţărilor lagărului socialist şi al cau­zei socialismului şi păcii în lume. Vă dorim din toată inima, dragi tovarăşi, dv. şi poporului polonez prieten, noi succese în munca dv. dedicată înfloririi continue a Republi­cii Populare Polone pe drumul socialismului, păcii și prieteniei între popoare. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Prim-secretar al Comitetului Central preşedintele Consiliului de Miniştri al Partidului Muncitoresc Român al Republicii Populare Romíne Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Uzinele Industria Sirmei-Cimpia Tur­­zii. In secția de tratamente termice a sîrmei de oțel. Schimb de experienţă intre forestieri TG. JIU (coresp. „Scînteii“).­­ La întreprinderea forestieră din Tg. Jiu a avut loc un schimb de experienţă pe tema : „Valorificarea superioară a masei lemnoase“. La schimbul de experienţă au luat parte numeroşi maiştri, şefi de parchete, sortatori, funicularişti, cadre de conducere de la întreprinderi forestiere şi de la D.R.E.F. Oltenia. In cadrul schimbu­lui de experienţă s-au dezbătut diferite probleme privind extinderea mecanizării la lucrările de scos şi apropiat, încărcatul mecanic, pre­cum şi sortarea lemnului extras. Participanţii la schimbul de expe­rienţă au vizitat parchetele de la Bîlta şi rîul Dealului, parchete frun­taşe ale întreprinderii forestiere din Tg. Jiu. în interiorul tigrului: • Pe ecranele cinematografelor : «Un scurt metraj adresat părin­ţilor» ; „Concertul mult visat“ — de C. Poenaru (pag. 2-a). • Marea sărbătoare a Poloniei populare: De la corespondentul nostru la Varşovia, Gh. Gheorghiţă — Un oraş renăscut (pag. 3-a). • Sport: Petrolul-Ploiești a câști­­gat „Cupa R. P. Române“. Un nou record mondial la atletism (pag. 3-a). • Imagini din viața interna­țională (pag. 4-a). Modernizări în industria pielăriei şi încălţămintei In ultimul timp, în fabricile din sectorul Indus­triei de pielărie şi încălţăminte au fost efectuate importante lucrări de modernizare. In afară de­­ intrarea în funcţiune a noii tăbăcării mine­rale de la Jilava, complet mecanizată şi parţial automatizată, au fost modernizate tăbăcă­­riile fabricilor „Flacăra Roşie“ din Capitală, „Par­­■ tizanul‘‘-Bacău, cea a Uzinelor de pielărie şi în­călţăminte din Cluj etc. La aceste întreprinderi au fost montate prese hidraulice, uscătoare continue, maşini de egalizat şi altele. In ce priveşte sectorul de încălţăminte este în curs de mo­dernizare fabrica „Ştefan Gheorghiu“ din Bucu­reşti; aici au şi fost montate 4 linii teh­nologice moderne, cu o capacitate de producţie de circa 4 000 perechi de încălţăminte pe zi. Pînă la sfîrşitul anului curent, la această întreprindere se vor monta încă 5 linii tehnologice. Cu utilaje moderne (maşini de tras, de ciocănit, de tălpuit etc.) au fost dotate şi secţiile de fabricat încăl­ţăminte ale întreprinderilor „8 Mai“-Mediaş, „Tim­puri Noi“-Braşov, „Flacăra Roşie“-Bucureşti. In bulevardul Magheru nr. 26 s-a deschis o cofetărie specializată în desfacerea îngheţatei, prima unitate de acest fel din Capitală. (Foto : M. Cioc) In timp ce transmitem a­­ceste rînduri, comuna A­­vram Iancu, de la poalele vestitului munte Găina, cu­noaşte încă o animaţie deosebită. In fiecare minut pleacă de aici cel puţin 10 maşini. Pe pantele ce coboară dinspre Găina continuă să se scurgă mii de oameni. Dacă ţinem seama că pe versantele dinspre miază­zi şi apus, spre Hunedoara şi Crişa­­na, coboară în acelaşi timp alte mii de oameni, ne putem închipui afluenţa fără precedent de care s-a bucurat tradiţionalul tîrg anul acesta. La ora prinzului, în faţa estradei pe care evolua ansamblul ■de cîntece şi dansuri „Cio­­cîrlia“ se aflau, risipiţi în­­tr-un uriaş amfiteatru natu­ral circa 60—70 000 de spectatori. Amploarea acestei ma­nifestări se întrevedea încă de sîmbătă noaptea. Lumini nenumărate urcau din toate părţile spre vastul platou de pe vîrful muntelui. Pretutindeni întîlneai gru­puri vesele, se auzeau cîn­­tece, glume, chemări de tulnice, multe abia încer­cate. Fotografii amatori căutau să imortalizeze a­­ceste clipe, interpreţii unor formaţii artistice amatoare făceau ultimele repetiţii în vederea examenului pe care urmau să-l dea a doua zi. La orele 5 dimineaţa, tîrgul a început sub un răsărit de soare cum nu­mai aici se poate vedea. Erau de faţă olarii din Hălmăgel, Obîrşia etc, moţi cu tulnice, ciubere, ploşti, vase şi alte minunate lu­crături din lemn. Nu mai sînt oamenii în zdrenţe, cu obrajii supţi de foame, pe care i-a descris cîndva Geo Bogza. Portul şi întrea­ga lor înfăţişare, ceea ce îşi povestesc unii altora, cu­­noscîndu-se, exprimă creş­terea continuă a nivelului de trai, de cultură şi civili­zaţie. La orele 8, pe estrade a apărut grupul numeros al tulnicăreselor din comuna Avram Iancu, care deschide an de an festivitatea, con­form unei tradiţii. Fetele şi nevestele moaţe sună cu o neîntrecută artă din aceste originale instrumente loca­le. Este impresionant felul în care ele gradează su­netele muzicale, urcarea şi coborîrea lentă a tulnice­lor. In continuare, pe scenă se succed formaţii artisti­ce de amatori din trei re­giuni (Cluj, Hunedoara, Cri­­şana), orchestra de muzică populară din Oradea, fan­fara din Gura Barza, so­liştii şi echipa de dansuri Tîrgul de pe muntele Găina de la Industria Sîrmei-Cîm­­pia Turzii, taraful din co­muna Vaţa, regiunea Hune­doara, dansatorii din Săl­­ciua, Scărişoara, raionul Cîmpeni, şi alte formaţii, întimpinate călduros de spectatori. Cu deosebit Interes a fost aşteptat ansamblul „Ciocîrlia“, care a pre­zentat melodii şi dan­suri din toate regiunile ţă­rii. Ca un omagiu adus bogăţiei folclorice a aces­tor meleaguri, marele an­samblu a interpretat o suită de cîntece şi dansuri mo­ţeşti. Aplauze îndelungi şi nu­meroase rechemări au su­bliniat apariţia pe scenă a unor artişti cunoscuţi: An­gela Moldovan, Ion Cristo­­reanu, Benone Sinulescu, Aurelia Fătu Răduţu, Ma­ria Butaciu şi alţii. Mii de artişti amatori prezenţi au avut de învăţat fără îndo­ială din această întîlnire cu interpreţi de frunte ai cîntecului şi dansului popular. Multe legende străvechi circulă în legătură cu „tîr­gul de fete“ de pe mun­tele Găina. Indiferent dacă vreodată fetele s-au vîndut sau nu — cum spun bătrî­­nii — ori s-au contractat căsătorii ad hoc, muntele Găina a fost în­totdeauna un loc de întîlnire al mo­ţilor arieşeni, cri­­şeni şi hunedo­­reni. Oricum, aici, odată pe an, oa­menii veniţi une­ori de la mari de­părtări s-au cunoscut, au schimbat bunuri şi idei, au legat prietenii trainice. In anii noştri, tradiţia a fost treptat îmbogăţită. Pe lingă caracterul unei ser­bări cîmpeneşti, tîrgul de pe muntele Găina a primit şi un conţinut cultural-edu­­cativ, accentuat an de an. Este şi firesc, de vreme ce altele sunt realităţile în Ţara Moţilor. In munţii „Ţării de piatră“ au luat şi iau necontenit naştere noi întreprinderi, coopera­tive, se dezvoltă zootehnia, se construiesc şcoli, cămi­ne culturale şi atîtea altele. Tradiţionalul tîrg de pe muntele Găina a devenit o adevărată sărbătoare populară, prilej de con­fruntare a valorilor folclo­rice­­ ocrotite şi ele cu grijă de partid, prilej de manifestare a bucuriei şi mîndriei pentru viaţa nouă din patria noastră. AL. MUREŞAN ILIE CONSTANTIN O TRADIŢIE FRUMOASĂ CU SEMNIFICAŢII NOI Duminică în Maramureş Mii de maramu­reşeni şi-au petre­cut duminica la casele de odihnă, cabanele turistice şi staţiunile de o­­dihnă din regiune. La cabana Izvoa­rele, unde a avut loc o serbare cîm­­penească, forma­ţiile de artişti a­­matori de la dife­rite întreprinderi au prezentat pro­grame cultural-ar­­tistice. La clubul ,,Flacăra“, sala sporturilor şi ştran­dul din oraşul Pata­ Mare s-au desfăşu­rat concursuri sportive. Artiştii amatori în concurs BALŞ (coresp. „Scînteii").­­ La Balş s-au întrecut ieri, în faza regională a celui de-al 7-lea concurs, peste 1 000 de artişti amatori din raioanele Balş, Fi­­liaşi şi Olteţu. De o deosebită a­­preciere s-au bucurat din partea juriului şi a sutelor de specta­tori programele prezentate de corurile căminelor culturale din comunele Oveselu, raionul Olte­ţu şi Ţînţăreni, raionul Filiaşi, soliştii vocali şi instrumentişti ai căminelor culturale din comu­nele Iancu Jianu, raionul Balş, şi Poiana, raionul Filiaşi, echipele de dansuri ale căminului cultu­ral din comuna Ghioroiu, raionul Olteţu, I.R.I.L. Balş şi altele. Cele mai bune formaţii selecţio­nate de către jurii vor prezenta la sfîrşitul fazei regionale a con­cursului un program festiv la Craiova. Forme noi de deservire „Alo, BRĂILA, (co­ , nne ... resp. „Scînteii“). 1UUbf pe unul din blocurile din orașul Brăila a apărut o nouă firmă: „Alo, 1006 ? Servim alimente la domi­ciliu". 1006 este numărul de te­lefon al noului magazin alimen­tar care desface mărfuri la do­miciliu. Zilnic se transportă la a­­dresele anunţate însemnate can­tităţi de lapte şi alte produse a­­limentare. Bucătării CONSTANŢA. inf. hlor (coresp. „Scîn­ae _ploc teii"). Recent, în cadrul restaurantului „Păltiniş“ din Constanţa s-a dat în folosin­ţă o nouă bucătărie de bloc. Aici se pregătesc meniuri cu 2 şi 3 feluri de mîncare, asigurîndu-se deservirea la domiciliu pe bază de abonament. Numărul abonaţilor este în creştere. O altă bucătărie funcţionează la restaurantul „Modern". LUCRĂRILE AGRICOLE DE URĂ La G.A.C. Plăiești, raionul Turda, se lucrează intens la arături pentru semănatul culturilor furajere. Ritm şi intens în toate unităţile CLUJ (coresp. „Scînteii“). — In ultima săptămînă a început şi în regiunea Cluj recoltatul cerealelor păioase. în raioane­le Aiud şi Turda s-au recoltat mii de hectare şi ritmul creş­te pe zi ce trece. In gospodă­ria colectivă din Mirăslău, raionul Aiud, pe lingă com­bine se folosesc şi alte mij­loace. Griul treierat este con­diţionat şi depozitat pe cali­tăţi şi soiuri. Colectiviştii din Plăieşti, raionul Turda, au şi recoltat griul de pe 350 hec­tare. Sunt însă gospodării co­lective — cele din Ciugudul de Jos şi Girbova, raionul Aiud — unde secerişul se desfăşoară încet, cu toate că griul este copt. Aici nu se constată grija cuvenită pen­tru folosirea tuturor forţelor la adunatul cerealelor păioase. în numeroase gospodării colective din aceste raioane, se execută pe mirişte arături de vară şi se fac însămînţări cu porumb furajer. La gospo­dăria colectivă din Plăieşti, raionul Turda, s-au făcut ară­turi pe o suprafaţă de 60 ha, la gospodăria din Văleni pe 60 ha etc. Aceste suprafeţe au fost însămînţate de îndată cu porumb furajer. Trebuie adăugat însă că, în ambele raioane, aceste lucrări s-au executat pe suprafeţe mici şi în puţine unităţi. In gospodăriile colective din Aiud I­ şi Unirea, raionul Aiud, deşi secerişul este pe terminate, arăturile de vară şi însămînţatul plantelor furajere n-au început. Aci nu s-au luat măsuri pentru strîngerea paielor de pe terenurile re­coltate cu combinele, iar pe tractoarele S.M.T.-urilor din Aiud și Cîmpia Turzii, care ar trebui folosite la efectuarea acestei lucrări, nu s-a asigu­rat schimbul II. De altfel, nu se folosesc în suficientă mă­sură nici atelajele gospodă­riilor la aratul și semănatul culturilor furajere. Este nece­sar ca organele raionale de partid şi consiliile agricole raionale Aiud şi Turda să ia de indata măsurile care se impun pentru grăbirea arătu­rilor şi însămînţărilor de cul­turi furajere. Pe ogoarele Olteniei CRAIOVA (coresp. „Scînteii"). — In ultimele zile, în regiunea Oltenia s-a intensificat ritmul recoltării pă­­ioaselor. Pînă ieri 247 gospodării co­lective au terminat de recoltat griul. In raioanele Segarcea, Calafat, Co­rabia şi Băileşti se apropie de sfir­­şit treierişul păioaselor. Odată cu această lucrare colecti­viştii, mecanizatorii din S.M.T. şi G.A.S. execută arături de vară şi în­­săminţează culturi furajere. In multe gospodării colective ca acelea din Salcia, raionul Calafat, Gighera, ra­ionul Segarcea, Dăbuleni, raionul Corabia, şi altele se lucrează la arat în două schimburi. Se însămînţează totodată porumb şi secară pentru fu­raj. Pînă acum, în regiunea Oltenia, au fost executate arături de vară pe o suprafaţă de 46 000 ha, iar pe 14 300 ha s-au însămînţat culturi fu­rajere. Cele mai mari suprafeţe au fost însămînțate în raioanele Corabia, Caracal și Segarcea. Cu secerişul terminat Alte raioane din cuprinsul regiunii Bucureşti — Ol­teniţa, Slobozia şi Turnu Măgurele — au terminat re­coltatul griului. Alături de colectivişti, în această ac­ţiune un sprijin deosebit au adus combinerii. Ei au folosit din plin fiecare zi bună de lucru în cîmp. In prezent, colectiviştii şi mecanizatorii lucrează intens la executarea arăturilor adinei şi la semănatul în mirişte a culturilor duble. însămînţări în mirişte GALAŢI (coresp. „Scînteii“).­­ Paralel cu recolta­tul griului, colectiviştii din Nazîru, raionul Brăila, lu­crează la semănatul culturilor furajere. Din cele 350 ha planificate pentru a fi însămînţate cu culturi duble, au fost realizate pină acum 220 ha. Preocupare deosebită pentru asigurarea furajelor pe timp de iarnă există şi la alte unităţi agricole. Pînă acum gos­podăriile colecti­ve din raionul Brăila au însă­mînţat culturi fu­rajere în mirişte pe o suprafaţă de peste 6 000 ha. La cantonul 417 Trenul în direcţia Sibiu-Copşa Mică e in plină viteză. In dreptul cantonului 417, mecanicul de locomotivă salută pe Nicolae Grădinaru, lucrător de întreţi­nere a căii ferate. A trecut de canton şi ultimul vagon. Privind in urma tre­nului, Grădinaru a observat că de o parte şi de alta a terasamentului arde ceva. Ce se întîmplase ? Fiind arşiţă mare, iarba uscată se aprinsese de la o scînteie aruncată de locomotivă. In a­­propiere se aflau lanurile colectiviştilor din comuna Loamneş, raionul Sibiu. Grădinaru a anunţat numaidecît tele­fonic gara şi pe colectiviştii din Loam­neş de pericolul care se ivise. Era insă nevoie de o intervenţie urgentă. In ciuda celor 63 de ani ai săi, apucă o lopată şi alergă să localizeze incendiul. Flăcările se întindeau cu repeziciune spre lanul de griu, începu să arunce pămint peste ele şi să izoleze griul de flăcări. Deşi obosit şi ameţit de dogoa­rea flăcărilor nu se dădu bătut. Aflind de pericol, au alergat în ajutor şi colec­tiviştii. Odată cu ei au venit preşedin­tele gospodăriei colective şi preşedin­tele comitetului executiv al sfatului popular comunal. Focul a fost stins. La­nul colectivei a salvat. Cu toţii i-au mulţumit şi l-au felicitat pe Grădinaru pentru fapta sa curajoasă. (Din ziarul „Drum Nou"-Brajov) TELEGRAMĂ Preşedintele R.S.F. Iugoslavia, I. B. Tito, a trimis preşedintelui Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, o tele­gramă în care mulţumeşte pentru felicitările adresate cu ocazia alegerii sale ca preşedinte al R.S.F. Iugoslavia. (Agerpres) ­ Plecarea delegaţiei romine la Consfătuirea primilor secretari ai Comitetelor Centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale tarilor membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc Duminică seara a părăsit Bucu­­reştiul, plecînd spre Moscova, dele­gaţia română care va participa la Consfătuirea primilor secretari ai Comitetelor Centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefi­lor de guverne ale ţărilor membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Delegaţia este condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíné. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri al R. P. Romíné, Alexandru Bîrlădeanu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri al R. P. Romíné, Leonte Rău­tu, membru supleant al Birou­lui Politic al C.C. al P.M.R., şeful Direcţiei de propagandă şi cultură a C.C. al P.M.R. La plecarea din gara Băneasa au fost de faţă tovarăşii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Dumitru Coliu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Gh. Gaston Marin, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, precum şi alte persoa­ne oficiale. Au fost de faţă I. K. Jegalin, am­basadorul Uniunii Sovietice în R.P. Romînă, şi membri ai ambasadei. (Agerpres)

Next