Scînteia, iulie 1963 (Anul 32, nr. 5941-5970)
1963-07-22 / nr. 5961
Cum apreciem eficienţa economică a tehnologiei moderne Promovarea largă a tehnologiei moderne în practica producţiei are după cum se ştie, urmări deosebit de favorabile. Pe lingă îmbunătăţirea substanţială a calităţii produselor şi sporirea productivităţii muncii, metodele avansate de turnare, forjare sau prelucrări prin aşchiere duc la reducerea simţitoare a preţului de cost, la realizarea de mari economii. Aceasta explică preocuparea complexă pentm introducerea şi extinderea tehnologiei noi, statornicită în rîndurile colectivelor din întreprinderile constructoare de maşini. Tocmai consecvenţa în promovarea tehnicii noi în practica producţiei şi exigenţa în rezolvarea problemelor tehnice care caracterizează colectivele largi de ingineri, tehnicieni şi muncitori din uzine mă determină să insist asupra modului în care trebuie să fie analizată — în orice colectiv — eficienţa economică a tehnologiei moderne. Să ne referim la un singur sector de activitate — tratamentele termice. în construcţia de maşini, tratamentele termice constituie o parte importantă a oricărui proces tehnologic, deoarece aplicarea lor judicioasă permite o mai largă folosire a aliajelor metalice necostisitoare, face posibilă reducerea greutăţii unor produse prin micşorarea secţiunii pieselor componente, asigură performanţe superioare la prelucrări, iar în exploatare — rezistenţă mare la eforturi, la uzură, la oboseală etc. în felul acesta se măreşte simţitor durata de funcţionare a pieselor şi, deci, a maşinilor. Din aceste considerente, la introducerea şi extinderea tehnologiei avansate de tratament termic este bine să se ţină seama de efectele tehnico-economice de ansamblu, pe uzină sau pe un grup de uzine, şi, nu numai de cele care se manifestă nemijlocit în cadrul atelierelor de tratamente termice. De ce această recomandare ? în multe cazuri, introducerea tehnologiei avansate în secţiile de tratamente termice influenţează favora-bil atît indicatorii locali, cit şi pe cei generali. Introducerea călirii superficiale în locul cementării arborilor cu came, roţilor dinţate şi axelor canelate fabricate la Uzinele de tractoare şi Uzinele „Steagul Roşu“ din Braşov, sau la executarea axelor canelate de maşini textile la Uzinele „Unirea“-Cluj, a mărit substanţial productivitatea muncii atît la tratamentul termic cit şi la prelucrările mecanice. La unele repere, a permis înlocuirea oţelului aliat cu oţel nealiat, a scurtat ciclul de fabricaţie şi a îmbunătăţit calitatea în funcţionare a pieselor. Efectul economic a fost deci evident. In alte cazuri însă, efectul economic este mai greu de sesizat. De pildă, călirea superficială nou introdusă la arborii cotiţi executaţi la Uzinele „Timpuri Noi“ din Capitală, sau la roţile dinţate mari şi la cuplajele produse de Uzinele „23 August“-Bucureşti (piese care înainte se livrau numai îmbunătăţite) a mărit, este adevărat, costul pieselor, dar cheltuielile suplimentare sunt cu prisosinţă compensate de o importantă prelungire a duratei lor de funcţionare. După cum s-a constatat practic, aceste avantaje au depăşit cu mult majorarea aparentă a costului. Ar mai fi de adăugat un lucru: sînt cazuri cînd se „simplifică“ tratamentele termice sau se scurtează arbitrar unele operaţii de dragul unui efect „economic“ imediat. E adevărat, cazuri de acest fel sunt tot mai rare dar ele produc mari dificultăţi la prelucrările mecanice şi în exploatare şi tocmai de aceea asemenea practici se cer combătute în uzine, în ultimii ani, ca urmare a eforturilor susţinute ale colectivelor de întreprinderi de a găsi şi aplica cele mai corespunzătoare soluţii tehnice, s-au realizat progrese importante şi în domeniul tratamentelor termice. Multe întreprinderi au fost dotate cu instalaţii moderne, cu agregate automate sau semiautomate. Ca urmare, productivitatea muncii a sporit de zeci de ori, s-a redus simţitor preţul de cost. Numai la Uzinele de tractoare din Braşov, economiile realizate în acest fel se cifrează la peste 10 milioane lei. Cementarea în gaz s-a extins pînă aproape de generalizare, în multe uzine s-a aplicat pe scară tot mai largă călirea izotermă, reducîndu-se deformaţiile de la roţile dinţate. Prin aplicarea tratamentului în aburi a sculelor din oţel rapid, la Fabrica de scule Rîşnov a sporit simţitor durabilitatea sculelor. Se extinde pe scară tot mai largă procedeul de carbonitrurare, de sulfizare şi altele. Şi toate acestea s-au realizat, în primul rând, pentru că s-a privit în perspectivă, s-a ţinut cont de avantajele de viitor. ION BURCIOIU inginer proiectant specialist, I.C.T.C.M.-Bucureşti (Continuare în pag. II-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Varşovia Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne al întregului popor romín şi al nostru personal, vă transmitem dv. şi prin dv. poporului frate polonez un salut tovărăşesc şi felicitări cordiale cu prilejul celei de-a 19-a aniversări a zilei Eliberării Poloniei — marea sărbătoare naţională a poporului polonez. Poporul român se bucură din toată inima de succesele dobîndite de oamenii muncii din R. P. Polonă sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez în marea operă de construire a socialismului. Suntem ferm convinşi că relaţiile de prietenie şi colaborare frăţească statornicite între Republica Populară Romînă şi Republica Populară Polonă se vor dezvolta şi adinei tot mai mult spre binele popoarelor noastre, al întăririi continue a coeziunii ţărilor lagărului socialist şi al cauzei socialismului şi păcii în lume. Vă dorim din toată inima, dragi tovarăşi, dv. şi poporului polonez prieten, noi succese în munca dv. dedicată înfloririi continue a Republicii Populare Polone pe drumul socialismului, păcii și prieteniei între popoare. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Prim-secretar al Comitetului Central preşedintele Consiliului de Miniştri al Partidului Muncitoresc Român al Republicii Populare Romíne Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Uzinele Industria Sirmei-Cimpia Turzii. In secția de tratamente termice a sîrmei de oțel. Schimb de experienţă intre forestieri TG. JIU (coresp. „Scînteii“). La întreprinderea forestieră din Tg. Jiu a avut loc un schimb de experienţă pe tema : „Valorificarea superioară a masei lemnoase“. La schimbul de experienţă au luat parte numeroşi maiştri, şefi de parchete, sortatori, funicularişti, cadre de conducere de la întreprinderi forestiere şi de la D.R.E.F. Oltenia. In cadrul schimbului de experienţă s-au dezbătut diferite probleme privind extinderea mecanizării la lucrările de scos şi apropiat, încărcatul mecanic, precum şi sortarea lemnului extras. Participanţii la schimbul de experienţă au vizitat parchetele de la Bîlta şi rîul Dealului, parchete fruntaşe ale întreprinderii forestiere din Tg. Jiu. în interiorul tigrului: • Pe ecranele cinematografelor : «Un scurt metraj adresat părinţilor» ; „Concertul mult visat“ — de C. Poenaru (pag. 2-a). • Marea sărbătoare a Poloniei populare: De la corespondentul nostru la Varşovia, Gh. Gheorghiţă — Un oraş renăscut (pag. 3-a). • Sport: Petrolul-Ploiești a câștigat „Cupa R. P. Române“. Un nou record mondial la atletism (pag. 3-a). • Imagini din viața internațională (pag. 4-a). Modernizări în industria pielăriei şi încălţămintei In ultimul timp, în fabricile din sectorul Industriei de pielărie şi încălţăminte au fost efectuate importante lucrări de modernizare. In afară de intrarea în funcţiune a noii tăbăcării minerale de la Jilava, complet mecanizată şi parţial automatizată, au fost modernizate tăbăcăriile fabricilor „Flacăra Roşie“ din Capitală, „Par■ tizanul‘‘-Bacău, cea a Uzinelor de pielărie şi încălţăminte din Cluj etc. La aceste întreprinderi au fost montate prese hidraulice, uscătoare continue, maşini de egalizat şi altele. In ce priveşte sectorul de încălţăminte este în curs de modernizare fabrica „Ştefan Gheorghiu“ din Bucureşti; aici au şi fost montate 4 linii tehnologice moderne, cu o capacitate de producţie de circa 4 000 perechi de încălţăminte pe zi. Pînă la sfîrşitul anului curent, la această întreprindere se vor monta încă 5 linii tehnologice. Cu utilaje moderne (maşini de tras, de ciocănit, de tălpuit etc.) au fost dotate şi secţiile de fabricat încălţăminte ale întreprinderilor „8 Mai“-Mediaş, „Timpuri Noi“-Braşov, „Flacăra Roşie“-Bucureşti. In bulevardul Magheru nr. 26 s-a deschis o cofetărie specializată în desfacerea îngheţatei, prima unitate de acest fel din Capitală. (Foto : M. Cioc) In timp ce transmitem aceste rînduri, comuna Avram Iancu, de la poalele vestitului munte Găina, cunoaşte încă o animaţie deosebită. In fiecare minut pleacă de aici cel puţin 10 maşini. Pe pantele ce coboară dinspre Găina continuă să se scurgă mii de oameni. Dacă ţinem seama că pe versantele dinspre miazăzi şi apus, spre Hunedoara şi Crişana, coboară în acelaşi timp alte mii de oameni, ne putem închipui afluenţa fără precedent de care s-a bucurat tradiţionalul tîrg anul acesta. La ora prinzului, în faţa estradei pe care evolua ansamblul ■de cîntece şi dansuri „Ciocîrlia“ se aflau, risipiţi într-un uriaş amfiteatru natural circa 60—70 000 de spectatori. Amploarea acestei manifestări se întrevedea încă de sîmbătă noaptea. Lumini nenumărate urcau din toate părţile spre vastul platou de pe vîrful muntelui. Pretutindeni întîlneai grupuri vesele, se auzeau cîntece, glume, chemări de tulnice, multe abia încercate. Fotografii amatori căutau să imortalizeze aceste clipe, interpreţii unor formaţii artistice amatoare făceau ultimele repetiţii în vederea examenului pe care urmau să-l dea a doua zi. La orele 5 dimineaţa, tîrgul a început sub un răsărit de soare cum numai aici se poate vedea. Erau de faţă olarii din Hălmăgel, Obîrşia etc, moţi cu tulnice, ciubere, ploşti, vase şi alte minunate lucrături din lemn. Nu mai sînt oamenii în zdrenţe, cu obrajii supţi de foame, pe care i-a descris cîndva Geo Bogza. Portul şi întreaga lor înfăţişare, ceea ce îşi povestesc unii altora, cunoscîndu-se, exprimă creşterea continuă a nivelului de trai, de cultură şi civilizaţie. La orele 8, pe estrade a apărut grupul numeros al tulnicăreselor din comuna Avram Iancu, care deschide an de an festivitatea, conform unei tradiţii. Fetele şi nevestele moaţe sună cu o neîntrecută artă din aceste originale instrumente locale. Este impresionant felul în care ele gradează sunetele muzicale, urcarea şi coborîrea lentă a tulnicelor. In continuare, pe scenă se succed formaţii artistice de amatori din trei regiuni (Cluj, Hunedoara, Crişana), orchestra de muzică populară din Oradea, fanfara din Gura Barza, soliştii şi echipa de dansuri Tîrgul de pe muntele Găina de la Industria Sîrmei-Cîmpia Turzii, taraful din comuna Vaţa, regiunea Hunedoara, dansatorii din Sălciua, Scărişoara, raionul Cîmpeni, şi alte formaţii, întimpinate călduros de spectatori. Cu deosebit Interes a fost aşteptat ansamblul „Ciocîrlia“, care a prezentat melodii şi dansuri din toate regiunile ţării. Ca un omagiu adus bogăţiei folclorice a acestor meleaguri, marele ansamblu a interpretat o suită de cîntece şi dansuri moţeşti. Aplauze îndelungi şi numeroase rechemări au subliniat apariţia pe scenă a unor artişti cunoscuţi: Angela Moldovan, Ion Cristoreanu, Benone Sinulescu, Aurelia Fătu Răduţu, Maria Butaciu şi alţii. Mii de artişti amatori prezenţi au avut de învăţat fără îndoială din această întîlnire cu interpreţi de frunte ai cîntecului şi dansului popular. Multe legende străvechi circulă în legătură cu „tîrgul de fete“ de pe muntele Găina. Indiferent dacă vreodată fetele s-au vîndut sau nu — cum spun bătrînii — ori s-au contractat căsătorii ad hoc, muntele Găina a fost întotdeauna un loc de întîlnire al moţilor arieşeni, crişeni şi hunedoreni. Oricum, aici, odată pe an, oamenii veniţi uneori de la mari depărtări s-au cunoscut, au schimbat bunuri şi idei, au legat prietenii trainice. In anii noştri, tradiţia a fost treptat îmbogăţită. Pe lingă caracterul unei serbări cîmpeneşti, tîrgul de pe muntele Găina a primit şi un conţinut cultural-educativ, accentuat an de an. Este şi firesc, de vreme ce altele sunt realităţile în Ţara Moţilor. In munţii „Ţării de piatră“ au luat şi iau necontenit naştere noi întreprinderi, cooperative, se dezvoltă zootehnia, se construiesc şcoli, cămine culturale şi atîtea altele. Tradiţionalul tîrg de pe muntele Găina a devenit o adevărată sărbătoare populară, prilej de confruntare a valorilor folclorice ocrotite şi ele cu grijă de partid, prilej de manifestare a bucuriei şi mîndriei pentru viaţa nouă din patria noastră. AL. MUREŞAN ILIE CONSTANTIN O TRADIŢIE FRUMOASĂ CU SEMNIFICAŢII NOI Duminică în Maramureş Mii de maramureşeni şi-au petrecut duminica la casele de odihnă, cabanele turistice şi staţiunile de odihnă din regiune. La cabana Izvoarele, unde a avut loc o serbare cîmpenească, formaţiile de artişti amatori de la diferite întreprinderi au prezentat programe cultural-artistice. La clubul ,,Flacăra“, sala sporturilor şi ştrandul din oraşul Pata Mare s-au desfăşurat concursuri sportive. Artiştii amatori în concurs BALŞ (coresp. „Scînteii"). La Balş s-au întrecut ieri, în faza regională a celui de-al 7-lea concurs, peste 1 000 de artişti amatori din raioanele Balş, Filiaşi şi Olteţu. De o deosebită apreciere s-au bucurat din partea juriului şi a sutelor de spectatori programele prezentate de corurile căminelor culturale din comunele Oveselu, raionul Olteţu şi Ţînţăreni, raionul Filiaşi, soliştii vocali şi instrumentişti ai căminelor culturale din comunele Iancu Jianu, raionul Balş, şi Poiana, raionul Filiaşi, echipele de dansuri ale căminului cultural din comuna Ghioroiu, raionul Olteţu, I.R.I.L. Balş şi altele. Cele mai bune formaţii selecţionate de către jurii vor prezenta la sfîrşitul fazei regionale a concursului un program festiv la Craiova. Forme noi de deservire „Alo, BRĂILA, (co , nne ... resp. „Scînteii“). 1UUbf pe unul din blocurile din orașul Brăila a apărut o nouă firmă: „Alo, 1006 ? Servim alimente la domiciliu". 1006 este numărul de telefon al noului magazin alimentar care desface mărfuri la domiciliu. Zilnic se transportă la adresele anunţate însemnate cantităţi de lapte şi alte produse alimentare. Bucătării CONSTANŢA. inf. hlor (coresp. „Scînae _ploc teii"). Recent, în cadrul restaurantului „Păltiniş“ din Constanţa s-a dat în folosinţă o nouă bucătărie de bloc. Aici se pregătesc meniuri cu 2 şi 3 feluri de mîncare, asigurîndu-se deservirea la domiciliu pe bază de abonament. Numărul abonaţilor este în creştere. O altă bucătărie funcţionează la restaurantul „Modern". LUCRĂRILE AGRICOLE DE URĂ La G.A.C. Plăiești, raionul Turda, se lucrează intens la arături pentru semănatul culturilor furajere. Ritm şi intens în toate unităţile CLUJ (coresp. „Scînteii“). — In ultima săptămînă a început şi în regiunea Cluj recoltatul cerealelor păioase. în raioanele Aiud şi Turda s-au recoltat mii de hectare şi ritmul creşte pe zi ce trece. In gospodăria colectivă din Mirăslău, raionul Aiud, pe lingă combine se folosesc şi alte mijloace. Griul treierat este condiţionat şi depozitat pe calităţi şi soiuri. Colectiviştii din Plăieşti, raionul Turda, au şi recoltat griul de pe 350 hectare. Sunt însă gospodării colective — cele din Ciugudul de Jos şi Girbova, raionul Aiud — unde secerişul se desfăşoară încet, cu toate că griul este copt. Aici nu se constată grija cuvenită pentru folosirea tuturor forţelor la adunatul cerealelor păioase. în numeroase gospodării colective din aceste raioane, se execută pe mirişte arături de vară şi se fac însămînţări cu porumb furajer. La gospodăria colectivă din Plăieşti, raionul Turda, s-au făcut arături pe o suprafaţă de 60 ha, la gospodăria din Văleni pe 60 ha etc. Aceste suprafeţe au fost însămînţate de îndată cu porumb furajer. Trebuie adăugat însă că, în ambele raioane, aceste lucrări s-au executat pe suprafeţe mici şi în puţine unităţi. In gospodăriile colective din Aiud I şi Unirea, raionul Aiud, deşi secerişul este pe terminate, arăturile de vară şi însămînţatul plantelor furajere n-au început. Aci nu s-au luat măsuri pentru strîngerea paielor de pe terenurile recoltate cu combinele, iar pe tractoarele S.M.T.-urilor din Aiud și Cîmpia Turzii, care ar trebui folosite la efectuarea acestei lucrări, nu s-a asigurat schimbul II. De altfel, nu se folosesc în suficientă măsură nici atelajele gospodăriilor la aratul și semănatul culturilor furajere. Este necesar ca organele raionale de partid şi consiliile agricole raionale Aiud şi Turda să ia de indata măsurile care se impun pentru grăbirea arăturilor şi însămînţărilor de culturi furajere. Pe ogoarele Olteniei CRAIOVA (coresp. „Scînteii"). — In ultimele zile, în regiunea Oltenia s-a intensificat ritmul recoltării păioaselor. Pînă ieri 247 gospodării colective au terminat de recoltat griul. In raioanele Segarcea, Calafat, Corabia şi Băileşti se apropie de sfirşit treierişul păioaselor. Odată cu această lucrare colectiviştii, mecanizatorii din S.M.T. şi G.A.S. execută arături de vară şi însăminţează culturi furajere. In multe gospodării colective ca acelea din Salcia, raionul Calafat, Gighera, raionul Segarcea, Dăbuleni, raionul Corabia, şi altele se lucrează la arat în două schimburi. Se însămînţează totodată porumb şi secară pentru furaj. Pînă acum, în regiunea Oltenia, au fost executate arături de vară pe o suprafaţă de 46 000 ha, iar pe 14 300 ha s-au însămînţat culturi furajere. Cele mai mari suprafeţe au fost însămînțate în raioanele Corabia, Caracal și Segarcea. Cu secerişul terminat Alte raioane din cuprinsul regiunii Bucureşti — Olteniţa, Slobozia şi Turnu Măgurele — au terminat recoltatul griului. Alături de colectivişti, în această acţiune un sprijin deosebit au adus combinerii. Ei au folosit din plin fiecare zi bună de lucru în cîmp. In prezent, colectiviştii şi mecanizatorii lucrează intens la executarea arăturilor adinei şi la semănatul în mirişte a culturilor duble. însămînţări în mirişte GALAŢI (coresp. „Scînteii“). Paralel cu recoltatul griului, colectiviştii din Nazîru, raionul Brăila, lucrează la semănatul culturilor furajere. Din cele 350 ha planificate pentru a fi însămînţate cu culturi duble, au fost realizate pină acum 220 ha. Preocupare deosebită pentru asigurarea furajelor pe timp de iarnă există şi la alte unităţi agricole. Pînă acum gospodăriile colective din raionul Brăila au însămînţat culturi furajere în mirişte pe o suprafaţă de peste 6 000 ha. La cantonul 417 Trenul în direcţia Sibiu-Copşa Mică e in plină viteză. In dreptul cantonului 417, mecanicul de locomotivă salută pe Nicolae Grădinaru, lucrător de întreţinere a căii ferate. A trecut de canton şi ultimul vagon. Privind in urma trenului, Grădinaru a observat că de o parte şi de alta a terasamentului arde ceva. Ce se întîmplase ? Fiind arşiţă mare, iarba uscată se aprinsese de la o scînteie aruncată de locomotivă. In apropiere se aflau lanurile colectiviştilor din comuna Loamneş, raionul Sibiu. Grădinaru a anunţat numaidecît telefonic gara şi pe colectiviştii din Loamneş de pericolul care se ivise. Era insă nevoie de o intervenţie urgentă. In ciuda celor 63 de ani ai săi, apucă o lopată şi alergă să localizeze incendiul. Flăcările se întindeau cu repeziciune spre lanul de griu, începu să arunce pămint peste ele şi să izoleze griul de flăcări. Deşi obosit şi ameţit de dogoarea flăcărilor nu se dădu bătut. Aflind de pericol, au alergat în ajutor şi colectiviştii. Odată cu ei au venit preşedintele gospodăriei colective şi preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal. Focul a fost stins. Lanul colectivei a salvat. Cu toţii i-au mulţumit şi l-au felicitat pe Grădinaru pentru fapta sa curajoasă. (Din ziarul „Drum Nou"-Brajov) TELEGRAMĂ Preşedintele R.S.F. Iugoslavia, I. B. Tito, a trimis preşedintelui Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, o telegramă în care mulţumeşte pentru felicitările adresate cu ocazia alegerii sale ca preşedinte al R.S.F. Iugoslavia. (Agerpres) Plecarea delegaţiei romine la Consfătuirea primilor secretari ai Comitetelor Centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale tarilor membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc Duminică seara a părăsit Bucureştiul, plecînd spre Moscova, delegaţia română care va participa la Consfătuirea primilor secretari ai Comitetelor Centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Delegaţia este condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíné. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, Alexandru Bîrlădeanu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., şeful Direcţiei de propagandă şi cultură a C.C. al P.M.R. La plecarea din gara Băneasa au fost de faţă tovarăşii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Dumitru Coliu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Gh. Gaston Marin, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, precum şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice în R.P. Romînă, şi membri ai ambasadei. (Agerpres)