Scînteia, septembrie 1964 (Anul 33, nr. 6366-6395)

1964-09-01 / nr. 6366

Nr. 6369 buletin La Expoziţia realizărilor economiei naţionale Un şantier neobişnuit Unul din sectoarele cele mai in­teresante ale expoziţiei se află pe malul lacului Herăstrău. Pe platfor­mele din aer liber şi în interiorul pavilionului sunt prezentate nume­roase exponate care reflectă reali­zările obţinute în domeniul construc­ţiilor, arhitecturii şi sistematizării. Platformele din jurul pavilionului par un şantier neobişnuit, în care se „construiesc“, alături, obiective din cele mai diverse. Pentru a vedea Cum se clădesc noile locuinţe, mulţi vizitatori urcă pe o pasarelă special amenajată, de unde pot urmări di­ferite procedee de construcţie, modul în care se folosesc materialele noi şi cele tradiţionale. Nu departe se a­flă un adevărat şantier de drumuri, pe care maşinile, în funcţiune, fac totul, de la terasament pînă la tur­narea asfaltului. Coşuri de fabrică ridicate cu ajutorul cofrajelor gli­sante, hale industriale realizate din elemente prefabricate din beton, nu­meroase utilaje pentru construcţie pot fi văzute pe platformele exte­rioare. In pavilion sunt prezentate, în mărime naturală, cîteva tipuri de apartamente mobilate. In jur, se află machete şi imagini ale nume­roaselor cartiere construite în cele mai diverse locuri ale ţării. Se pot vedea aici Oneştiul, Piatra Neamţ, Motrul — cel mai tînăr oraş al ţării­­— un colţ de litoral, cartiere noi d­in Bucureşti, Galaţi, Iaşi, Bacău, Craiova, Hunedoara etc. Demonstraţii practice O caracteristică a expoziţiei o con­stituie faptul că majoritatea maşini­lor, utilajelor şi instalaţiilor sunt pre­zentate în funcţiune. Demonstraţiile practice care se fac cu instalaţia de foraj de mare adîncime 3 DH-200 A atrag un mare număr de vizitatori. Ei urmăresc modul de funcţionare a acesteia, se interesează de caracte­risticile ei tehnice, de performanţele obţinute în producţie. Tehnicieni de la uzina „1 Mai“ din Ploieşti — unde se construieşte această instalaţie —■ şi specialişti în foraj dau ample ex­plicaţii vizitatorilor. Tot pe „şantie­rul“ petrolier se mai află în funcţiu­ne o altă instalaţie de foraj, unităţi de pompare automatizate, instalaţii de prevenire a erupţiilor etc. Nu lip­sesc nici miniaturi în funcţiune, cum sunt utilajul pentru forajul de ex­tracţie cu turbină, pentru forajul ro­tativ, instalaţia pentru absorbţia şi fracţionarea gazelor etc. Printre in­stalaţiile de înaltă tehnicitate ale sectorului petrolier zăbovesc zilnic sute de oameni. Despre creierii electronici Maşinile electronice în funcţiune — CIFA-102 şi varianta ei mai nouă CET-500 realizată pe bază de tran­­zistori — atrag de asemenea o mul­ţime de vizitatori. Printre aceştia se afla şi tehnicianul Vasile Haldan de la Institutul Meteorologic. „La noi se folosesc, în prezent, numeroase apa­rate electronice de mare precizie produse de industria românească — a spus el. Acestea sînt de bună cali­tate. Vreau să remarc şi faptul că aparate cu gabarite reduse — numă­rătorul de particule, de exemplu — au fost astfel construite încît asi­gură condiţii optime de muncă, fiind uşor de mînuit şi avînd o greutate mică“. Vizitarea expoziţiei prin O.N.T. Incepînd de azi, 1 septembrie, O.N.T.-„Carpaţi“ organizează ex­cursii pentru vizitarea expoziţiei. în­scrierile se primesc la toate agen­ţiile şi filialele O.N.T. din ţară. Pen­tru cei veniţi din provincie se asi­gură, la cerere, cazare şi masă. Şi excursioniştii individuali pot utiliza bilete de călătorie turistică benefi­ciind de o reducere de 50 la sută pe C.F.R. La un birou al O.N.T., aflat la centrul de informaţii al expozi­ţiei, se vizează biletele individuale de călătorie pe C.F.R., lucrătorii a­­celuiaşi birou îndrumă grupele de turişti în expoziţie. In Pavilionul de pe malul lacului Herăstrău vizitatorii pot admira machetele, în mărime naturală, ale apartamentelor Deschiderea Congresului international de (Urmare din pag. I-a) Uiitatea din Ithaca-New York, fost preşedinte al Asociaţiei internaţio­nale de ştiinţa solului, care au salu­tat pe participanţii la Congres. In continuare, prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Aso­ciaţiei internaţionale de ştiinţa so­lului, a prezentat darea de seamă asupra activităţii Asociaţiei în pe­rioada anilor 1960—1964. Şedinţa plenară de după-amiază a fost consacrată prezentării proiectu­lui hărţii mondiale a solurilor. în legătură cu acest proiect au prezen­tat referate : prof. dr. V. A. Kovda, directorul departamentului ştiinţelor naturale al U.N.E.S.C.O., dr. L. Bra­­mac, şef al biroului de resurse mon­diale ale solurilor — F.A.O., dr. R. Dudal, specialist F.A.O., prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Asociaţiei internaţionale de ştiin­ţa solului. Pe marginea referatelor au avut loc discuţii. Timp de 10 zile, participanţii la Congres vor dezbate probleme ac­tuale, teoretice şi practice ale cu­noaşterii solurilor, în vederea spori­rii producţiei agricole. ★ In sala Palatului R. P. Romíne a fost deschisă cu prilejul Congresului o expoziţie în care sunt prezentate toate tipurile de sol din ţara noas­tră, zonele de vegetaţie, hărţi şi dia­grame, lucrări ştiinţifice de speciali­tate de la noi şi din alte 11 ţări. ■k Seara, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al Ca­pitalei, Ion Cosma, a oferit în cinstea participanţilor la cel de-al VIII-lea Congres internaţional de ştiinţa so­lului un cocteil la restaurantul Mio­riţa. (Agerpres) Tinerii handbal­işti români au ciştigat „Cupa Dunării“ BUDAPESTA 31 (Agerpres).­­ In Capitala R. P. Ungare s-a încheiat duminică seara turneul pentru „Cu­pa Dunării" la handbal în 7 mascu­lin. Formaţia secundă a R. P. Ro­mâne a cucerit un splendid succes, învingând în finală reprezentativa R. S. Cehoslovace. La capătul unui meci de bună factură tehnică, în care au jucat foarte bine pe contra­atac, handbaliștii noștri au repur­tat victoria cu scorul de 18—12 (7—5). Ol. Nodea a primit cupa ofe­rită celui mai bun jucător al turne­ului, iar Gh. Gruia pe cea de golge­­ter al turneului. Comentatorul sportiv al Agenţiei M.T.I. subliniază comportarea re­marcabilă a tinerilor handbalişti ro­mâni care au produs o surpriză, în­vingînd destul de categoric formaţia primă a R­­S. Cehoslovace. Ştiri­o­r­i­m­ FLACĂRA OLIMPICA, aprinsă cu cîteva zile în urmă pe muntele Olimp din Grecia, îşi continuă drumul spre Tokio. După ce a mai făcut două es­cale — pe teritoriul Indiei, la New Delhi şi Calcutta — avionul japonez care transportă flacăra olimpică a ate­rizat la Rangoon. Astăzi torţa olimpică va porni mai departe. COMITETUL DE ORGANIZARE a Olimpiadei de la Tokio a comunicat că echipa din Hong Kong va înlocui selec­ţionata R. P. Polone, care s-a retras din turneul de hochei pe iarbă. La acest turneu, care începe la 11 octombrie, vor lua parte 16 echipe. ETIOPIANUL BIKILA ABEBE, Campionul olimpic de maraton, va fi rezent din nou la startul dificilei pro­­e atletice. El va avea ca adversari în această probă alţi doi conaţionali. La ultimul antrenament, Bikila Abebe a în­registrat timpul de 2 ore 16 min. 18 sec., performanţă cu numai un minut infe­rioară recordului olimpic pe care l-a stabilit în urmă cu patru ani în capita­la Italiei. CUNOSCUTUL HALTEROFIL ame­rican Tommy Kono, care în cursul ca­rierei sale a stabilit 26 de recorduri mondiale şi a participat la 3 olimpiade, fiu a­ obţinut selecţia în echipa S.U.A, pice pentru Jocurile de la Tokio. El a fost descalificat deoarece a ratat toate cele 3 încercări la stilul aruncat — catego­ria mijlocie. Titularul acestei categorii va fi tînărul Joe Palep, care a obţinut rezultatul de 407,5 kg. SELECŢIONATA OLIMPICA DE FOTBAL a R. S. Cehoslovace a susţi­nut la Banska Bystrica un meci de ve­rificare în compania primei reprezenta­tive a ţării. Meciul a luat sfîrşit cu un rezultat de egalitate : 3—3 (la pauză 1-2). ECHIPA MASCULINĂ de volei a U.R.S.S. a intrat în ultima etapă a pre­gătirilor pentru Jocurile Olimpice de la Tokio, între 1—7 septembrie, volei­baliştii sovietici vor participa la marele turneu internaţional de la Paris, iar de la 10 la 20 septembrie vor susţine 9 meciuri, la Moscova, cu echipele R. P. Polone, R. D. Germane şi cu formaţii sovietice. Din lot fac parte următorii jucători : Cesnokov, Kovalenko, Buro­­bin, Poiarkov, Bugaenkov, Voskoboini­­kov, Vengerovski, Sibiriakov, Mondzo­­levski, Suranbaev, Lugailo, Iakovlev, Kalacikin. DIN DATELE pe care le deţin orga­nizatorii Jocurilor Olimpice reiese că în perioada desfăşurării marii competi­ţii, capitala japoneză va fi vizitată de circa 24 000 de turişti de peste hotare. întrecerile de sărituri în apă, desfă­şurate la ştrandul Tineretului în ca­drul concursului internaţional al R. P. Romíne, au fost viu aplaudate de publicul spectator. Numeroşi sportivi au executat sărituri cu un ridicat coeficient de dificultate, în special de la platformă, în fotogra­fie , un salt de la trambulină al Aureliei Manache, care a ocupat lo­cul secund în clasamentul probei Foto : R. Costin I­NFORMAŢII O delegaţie condusă de acad. Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R. P. Române, a plecat luni seara spre R. S. Cehoslovacă pentru a participa la lucrările Congresului de chimie coordinativă, ce va avea loc la Bratislava. Din delegaţie fac parte academicienii Raluca Ripan şi Coriolan Drăgulescu şi prof. Petre Spacu, membru corespondent al Academiei, în continuare, acad. Ilie Mur­gulescu va lua parte la o serie de manifestări ştiinţifice internaţionale ce vor avea loc în Austria, Belgia şi Marea Britanie. ★ Duminică a plecat la Varşovia o delegaţie a U.T.M. care va participa la seminarul internaţional al tine­retului pe tema : „Pentru pace şi securitate în Europa“. Delegaţia este condusă de tov. Anghel Paraschiv, membru al Biroului C.C. al U.T.M., redactor-şef al ziarului „Scînteia Ti­neretului“. DE LA A.D.A.S. Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă : la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 31 august 1964, au ieşit urmă­toarele opt combinaţii de litere: 1) K.B. W.; 2) B.C.U.; 3) J.F.O. ; 4) H.G.I.; 5) L.Y.Z. ; 6) U.Z.I. [ 7) V.J.G.; 8) Z.Z.D. S C I N T E I A Plecarea delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne Luni dimineaţă a părăsit Capitala delegaţia Asociaţiei de prietenie so­vieto-romîne care, la invitaţia Con­siliului General A.R.L.U.S., a făcut o vizită în ţara noastră cu prilejul ce­lei de-a XX-a aniversări a eliberă­rii patriei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte A. B. Ceakovski, redactor-şef al revistei „Literaturnaia Gazeta“, membru în conducerea Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne, conducătorul delega­ţiei, A. A. Gromov, directorul Uzinei de rulmenţi nr. 1 din Moscova, de­putat în Sovietul Suprem al U.R.S.S., P. P. Tulukidze, doctor în ştiinţe, K. A. Abdîgulov, preşedin­tele colhozului „Miciurin“ din R.S.S. Kazahă, general-colonel M. S. Şu­­milov, Erou al Uniunii Sovietice, ar­tista emerită N. K. Massina, de la Teatrul de stat de operă şi balet din Kiev. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, oaspeţii au fost conduşi de Ma­rin Florea Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., de membri ai Consiliului General A.R.L.U.S. Au fost de faţă I. A. Iliuhin, în­sărcinat cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. In timpul şederii în ţara noastră delegaţia a participat la manifestă­rile prilejuite de cea de-a XX-a ani­versare a eliberării patriei, a vizitat Expoziţia realizărilor economiei na­ţionale a R. P. Române, Muzeul de Artă, noile cartiere de locuinţe din Capitală, Combinatul chimic de la Oneşti, Uzina de fire şi fibre sinte­tice de la Săvineşti, Hidrocentrala „V. I. Lenin“ de la Bicaz, oraşul Braşov, Uzinele „Tractorul“ şi G.A.C. din comuna Chirnogi. Duminică seară, Consiliul Ge­neral A.R.L.U.S. a oferit în cinstea delegaţiei o masă tovărăşească la care au luat parte membri ai con­ducerii A.R.L.U.S. şi I.R.R.C.S., oa­meni de ştiinţă, cultură şi artă. Cu prilejul celei de-a 20-a aniversari a insurecţiei naţionale din Slovacia Luni după-amiază, în sala lecto­ratului central al Consiliului pen­tru răspîndirea cunoştinţelor cultu­­ral-ştiinţifice, a avut loc o adunare festivă organizată de Comitetul foştilor deţinuţi antifascişti din R. P. Romînă şi Comitetul organi­zatoric al veteranilor din războiul antifascist cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a insurecţiei naţio­nale din Slovacia. Au participat general-colonel Floca Arhip, adjunct al ministru­lui forţelor armate, general-colonel în rezervă Ilie Creţulescu, vicepre­şedinte al Comitetului organizatoric al veteranilor din războiul antifas­cist, generali şi ofiţeri activi şi de rezervă — veterani din războiul an­tifascist, foşti luptători români în detaşamentele de partizani care au luat parte la insurecţia din Slova­cia, foşti deţinuţi în lagărele fas­ciste, oameni ai muncii din între­prinderile şi instituţiile bucureşte­­ne, funcţionari superiori din Mi­nisterul Afacerilor Externe. Au luat parte Jaroslav Sykora, ambasadorul R. S. Cehoslovace la Bucureşti, Stanislav Matas, ataşat militar, şi alţi membri ai ambasa­dei. După cuvîntul de deschidere, rostit de tov. Marin Florea Ionescu, locţiitorul preşedintelui Comitetului foştilor deţinuţi antifascişti, au luat cuvîntul tov. Ion Olteanu, partici­pant la luptele de partizani din timpul insurecţiei naţionale din Slovacia, şi Jaroslav Sykora, am­basadorul R. S. Cehoslovace. In încheierea adunării a rulat fil­mul „Moartea se numeşte Engel­chen“, o producţie a studiourilor cehoslovace. Vizitele guvernatorului insulei Bali Duminică, Anak Agung Bagus Su­­tedja, guvernatorul insulei Bali (In­donezia), care se află împreună cu soţia în ţara noastră la invitaţia Co­mitetului executiv al Sfatului popu­lar al Capitalei, a făcut o vizită prin Bucureşti. Ei au vizitat, de asemenea, Galeriile de artă ale R. P. Române. Seara, preşedintele Sfatului popu­lar al Capitalei a oferit o masă în cinstea oaspeţilor. Au participat membri ai conducerii Sfatului popu­lar al Capitalei, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Au fost prezenţi, de asemenea, Suk­­risno, ambasadorul Indoneziei în R. P. Romînă, şi membri ai amba­sadei. ★ Luni, oaspeţii indonezieni au făcut o vizită la Sfatul popular al Capita­lei, unde au fost primiţi de tovară­şul Ion Cosma, preşedintele Comite­tului executiv. La primire au luat parte vicepreşedinţi ai comitetului executiv şi alte persoane oficiale. A asistat ambasadorul Indoneziei. Oaspeţii s-au interesat de activi­tatea Sfatului popular al Capitalei în diferite domenii ale vieţii oraşului. In aceeaşi zi guvernatorul insulei Bali a vizitat Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti. (Agerpres) Program competiţional Săptămîna aceasta sportivii ro­mâni sunt angajaţi în numeroase competiţii interne şi internaţiona­le, multe din ele constituind un bun prilej de verificare pentru Tokio. Astfel, între 2 şi 6 septem­brie bazinul olimpic Dinamo va găzdui un turneu internaţional de polo, la care participă reprezen­tativele R. P. Bulgaria, R. D. Ger­mane, R. P. Ungare şi R. P. Romíne (cu două formaţii). In fie­care zi se vor disputa cîte 3 me­ciuri (începînd de la ora 15,30), ele fiind conduse de către arbi­trii internaţionali Manguillote (Spania), Bauwens (Belgia) şi Dijnweber (Austria), delegaţi ai F.I.N. la Jocurile Olimpice, în ziua de 3 septembrie în sala sporturilor de la Constanţa înce­pe Balcaniada de lupte, la care şi-au anunţat participarea, cu echipe complete, R. P. Bulgaria, Grecia, R.S.F. Iugoslavia, Turcia şi R. P. Romînă. Primele două zile sînt rezervate întrecerilor de lupte clasice, urmînd ca în zilele de 5 și 6 septembrie să-și dispute titlu­rile balcanice luptătorii de la „li­bere*. Reprezentativele de gimnastică ale R. P. Romíne vor întîlni la sfîrșitul acestei săptămîni (5—6 septembrie, în sala Floreasca) puternicele selecţionate ale R. D. Germane. Se întrevede o luptă strînsă, mai ales în întrecerea echipelor feminine, ambele for­maţii posedînd gimnaste de va­loare mondială. Iată forma­ţiile anunţate : R. P. Romînă — feminin : Iovan, Leuştean-Popes­­cu, Liţă, Ionescu, Doboşan, Ceam­­pelea ; masculin : Cadar, Orendi, Tohăneanu, Silaghi, Miclăuş, Con­­dovici. R. D. Germană — feminin: Radohla, Fest, Starke, Feigner, Schildhamer, Stole şi Sax (rezer­vă) ; masculin : Fülle, Kope, Koeste, Weber, Foerster, Delling şi Tipplert (rezervă). La Budapesta începe duminică 6 septembrie campionatul euro­pean feminin de baschet, la care participă şi ţara noastră. O ulti­mă verificare în vederea acestei mari competiţii a fost făcută cu ocazia campionatului balcanic disputat la Sofia, unde echipa ro­mână a ocupat locul secund. Tot la 6 septembrie încep cam­pionatele republicane de hand­bal. Actuala ediție se desfășoară într-o singură serie, de cîte 10 echipe, atît la categoria A cit și la categoria B. In cîteva r­înduri • Cu prilejul concursurilor de se­lecţie de la Dortmund, înotătorul vest­­german Hans Joachim Kueppers a sta­bilit un nou record mondial în proba de 100 m spate, realizînd performanţa de 1'00”8/10. Recordul precedent — 1’00"9/10 — aparţinea americanului Tom Stock. • Halterofilul polonez Valdemar Raszanowski a doborît recordul mon­dial la categoria uşoară — stilul „arun­cat“ — ridicînd o halteră în greutate de 168 kg. Vechiul record era de 163,5 kg. • Turneul internaţional de fotbal (juniori) de la San Remo a fost cîştigat de echipa sovietică Spartak, care a în­vins în finală cu 3—0 (1—0) formaţia engleză Birmingham City. • La campionatele unionale de atle­tism, desfăşurate la Kiev, Irina Press şi-a îmbunătăţit propriul record mon­dial la pentatlon, realizînd 5 194 puncte (vechiul record — 5 137 puncte). Irina Press a înregistrat în cele 5 probe ur­mătoarele performanţe : 80 m garduri 10”7/10 ; greutate 16,58 m ; înălţime 1,67 m ; lungime 6,09 m ; 200 m 25". • In cadrul unui concurs desfăşurat la Woodland Hills, atletul american Bob Schull a bătut recordul mondial pe distanţa de 2 mile, obţinînd timpul de 8’26"4/10. Recordul anterior, stabilit de francezul Michel Jazy la 6 iunie 1963, era de 8’29"6/10. Răsfoind presa „CHILE VA ALEGE UN NOU PREŞEDINTE" Sub titlul de mai sus, ziarul vest-ger­­man „Die Welt“ inserează o corespon­denţă din Santiago de Chile in care scrie printre altele . La 4 septembrie, Chile va alege, pen­tru o perioadă de şase ani, un nou pre­şedinte. Din cei 7 milioane de locuitori, trei milioane s-au înscris pe listele elec­torale, în faţa lor se prezintă trei can­didaţi : reprezentantul creştin-democraţi­­lor, Eduardo Frei, candidatul Frontului Acţiunii Populare (F.R.A.P.), Salvador Allende, şi Julio Durán, candidat din partea partidului radical. F.R.A.P. este o coaliţie formată din socialişti, comunişti şi grupări naţional­­radicale. Allende se bucură de sprijinul muncitorilor industriali şi al celor agri­coli. încă in 1958, el a candidat pentru postul de preşedinte. Actualul preşedin­te, Jorge Alessandri, a cîştigat atunci a­­legerile cu un avans de numai 30 000 voturi. în programul său electoral, Allende anunţă că intenţionează să etatizeze ex­­tracţia cuprului, salpetrului şi a minereu­rilor de fier (aflată în mîinile monopolu­rilor străine — N. R.). Creştin-democratul Frei s-a situat în alegerile din 1958 pe locul trei, între timp partidul său s-a întărit considerabil. După cit se pare, el se bucură, de ase­menea, de sprijinul liberalilor şi conser­vatorilor. Şi Frei se pronunță pentru re­forme, dar nu intenţionează să etatizeze industria extractivă ci să obţină doar condiţii mai bune din partea societăţilor străine. El preconizează şi un program de construcţii, de pe urma căruia ar pro­fita şi cei săraci. Cei ce conduc campa­nia sa electorală contează pe un avans de 200 000 de voturi. Cel de-al treilea candidat, Julio Durán, este reprezentantul partidului radical. El se pronunță pentru continuarea li­niei politice urmate pînă acum. Pentru el este important să-și fină unit partidul pentru evenimentele care ar putea avea loc după 4 septembrie. în cazul cînd nici un candidat nu va obține majorita­tea absolută în alegeri, preşedintele va fi ales de Congres. Constituţia acordă parlamentului dreptul să desemneze drept preşedinte şi un candidat care a obţinut doar un număr mic de votuţi mmmmm i « i hh­­ii DIEAWEMF iî d Pag. 3­1 — iM „ÎNCHISOAREA APARTHEID" DE PE INSULA ROBBEN THE GUARDIASI Ziarul englez „The Guardian’ publică un articol despre condiţiile în care sunt nevoiţi să trăiască Nelson Mandela, Wal­ter Sisulu şi alii patrioţi sud-africani con­damnaţi în aşa-numitul proces de la Ri­­vonia. în articol se spune printre altele : La şapte mite depărtare de Capetown, în inima golfului Table, se află insula Robben, Alcatrazul Africii de sud, reşe­dinţa a aproximativ 1 500 deţinuţi con­damnaţi la termene lungi. O bucată de pămînt lipsită de apă, aridă, înconjurată de ape populate de rechini... Aci sunt încarcerați Nelson Mandela, Walter Sisulu, Govan Mbeki şi ceilalți nealbi a­­cuzaţi în procesul de la Rivonia, care au fost învinuiți de sabotaj şi condamnați la închisoare pe viață. Printre alţi bine­cunoscuţi deţinuţi politici nealbi ispă­şind pedepse pe insula Robben sunt Dennis Brutus, fost secretar al Comitetu­lui olimpic sud-african nerasial,­ George Peake, fost conducător al Congresului oa­menilor de culoare şi con­silier munici­pal la Capetown, Billy Nair şi Curnik Ndhlovu, sindicalişti­­ din Natal, şi mulţi alţi conducători ai mişcării de eli­berare naţională din toate părţile Africii de sud, în general tratamentul deţinuţilor poli­tici pe insula Robben este extrem de aspru, mult mai rău decit acela acordat deţinuţilor de drept comun. In primul rînd, toţi deţinuţii politici sunt încadraţi în mod automat în categoria D, gradul cel mai interior pentru deţinuţi, îndrep­­tăţindu-i la cele mai puţine privilegii şi asigurînd ca ei să primească cele mai aspre pedepse pentru greşelile cele mai neînsemnate. Deţinuţii politici din cate­goria D nu au voie să primească decît o vizită şi să scrie sau să primească o singură scrisoare la şase luni. Hra­na, îmbrăcămintea şi condiţiile lor, de viaţă sunt dintre cele mai proaste. Spre deosebire de alţi deţinuţi, ei nu se bucură de reducerea automată cu o treime a termenului pedepsei pen­tru bună purtare, ci trebuie să ispă­şească întreaga durată a pedepsei — şi chiar după aceea, că în cazul lui Robert Sobukwe, pot fi deţinuţi fără termen. Accesul pe insulă nu este uşor. Tre­buie obţinute permise speciale pentru a putea călători cu leacul închisorii. Dar unii deţinuţi eliberaţi au povestit lumii din afară despre viaţa lor pe insulă. A­­titudinea gardienilor faţă de deţinuţii po­­litici este de o ostilitate fără com­promis şi se foloseşte orice mijloc pen­tru a le infringe moralul. Un pri­zonier politic, Simon Khuboni, un a­­frican de 27 de ani, a murit la Rob­ben Island la 1 iulie 1964. Khuboni era condamnat la 6 ani pentru că era membru al Congresului panafrican scos în afara legii. S-a spus că a murit din „cauze na­turale”, dar soția sa a declarat presei că primise numai cu cîteva zile înainte o scrisoare de la el în care spunea că este sănătos tun. Din ce cauză a murit Khuboni nu se va şti probabil nici­odată... Ceea ce se cere este o cercetare ju­dicioasă ţinută în public, care ar fi sin­gura garanţie că deţinuţii vor fi liberi să facă mărturisiri fără a se teme de re­presiuni. Pînă va avea loc acest lucru, poala pînă la sfîrşitul vieţii lor, Mandela­ Sisulu şi alţi atîţia anonimi sunt condam­naţi să trăiască în aceste condiţii degra­dante. Ei au fost condamnaţi la această tortură care distruge sufletul fiindcă au luptat împotriva oprimării rasiale, de­oarece au vrut să creeze o nouă Africă de sud în care toţi să fie liberi indiferent de rasă, crez sau culoare. Ei au fost aspru pedepsiţi pentru că au încercat să pună în R.S.A. în practică principiile cuprinse în Carta Naţiunilor Unite despre dreptu­rile omului. ANUARUL DEMOGRAFIC AL O.N.U. Populaţia lumii creşte anual cu 63 milioane persoane ajungînd la mij­locul anului 1962 la 3 135 000 000 lo­cuitori, cu o rată medie de creştere de 2,1 la sută. Aceste cifre sunt cu­prinse în Anuarul demografic al O.N.U. pe anul 1963, care a fost dat publicităţii la New York. In ce priveş­te populaţia diferitelor ţări, anuarul subliniază că în R. P. Chineză trăiesc 670 milioane locuitori, în India — 449 milioane ; U.R.S.S. — 221 milioane; S.U.A. — 187 milioane ; Indonezia — 98 milioane ; Pakistan — 97 milioane; Japonia — 95 milioane; Brazilia — 75 milioane, R. F. Germană — 55 mi­lioane şi Anglia — 53 milioane. Din punctul de vedere al suprafeţei, cele mai mari ţări din lume sînt în or­dine descrescîndă : U.R.S.S., Canada, R. P. Chineză, S.U.A., Brazilia, Aus­tralia, India, Argentina, Sudan şi Algeria. Avînd 8 613 000 locuitori în octombrie 1962, Tokio rămine cel mai mare oraș din lume, urmat de New York cu 7 781 984 locuitori în aprilie 1960; Sanhai — 6 900 000 ; Moscova — 6 317 000 ; Bombay — 4 422 000 ; Pekin — 4 0IÓ 000 ; Chi­cago — 3 350 404 ; Cairo — 3 418 400. în anuar se subliniază că această clasificare ar fi diferită dacă s-ar ţine seamă că marile centre urbane ca Londra şi Paris au depăşit mult delimitările lor administrative „Ma­rea Londră“ avînd în acest fel peste 8 milioane locuitori, iar „Marele Paris“ peste 7 milioane. UN TEMERAR ÎNOTĂTOR Ted Erikson, inginer în vîrstă de 36 de ani, originar din Chicago, a pornit duminică să traverseze înot Canalul Mînecii între Anglia şi Fran­ţa. Cînd a ajuns pe coasta franceză, temerarul înotător s-a odihnit numai cinci minute şi, escortat de o mică ambarcaţiune, a făcut cale întoarsă. Unica performanţă de acest fel a fost realizată anterior de argentinianul An­tonio Abercondo, care a izbutit, acum trei ani, să traverseze canalul în am­bele sensuri în 43 de ore. POD PE TIGRU La Bagdad s-a inaugurat un nou pod care uneşte cele două maluri ale fluviului Tigru. Este primul pod sus­pendat de o asemenea construcţie din Irak. La ceremonia inaugurării podu­lui au luat parte preşedintele Aref şi alţi conducători irakieni. Palmieri doborîți de uraganul „Cleo" blochează o şosea în apropiere de Miami (statul florida)

Next