Scînteia, septembrie 1968 (Anul 37, nr. 7812-7841)
1968-09-01 / nr. 7812
PAGINA 2 (Urmare din pag. I) 1 ( Balogh Edgar, redactor- şef adjunct al revistei I „Korunk“, şi Aurel Rău, ) redactor-şef al revistei I „Steaua“. ( (Cuvintările rostite Ie publicăm in paginile a Iha ) şi a IlI-a ale ziarului). ( In aclamaţiile, puternice şi îndelungi, ale întregii adunări ia apoi cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. : (Cuvintarea se publică ( in paginile I și a 11-a ale ziarului). ( Cuvintarea este subliniată în repetate rînduri cu ? aplauze și urale. Fiecare cuvînt al secretarului general al Comitetului Central al partidului, fiecare idee — parte integrantă a programului de acţiune al partidului nos-? tru comunist — fiecare accent reprezentînd comandamentele acestui moment istoric, sînt urmărite cu atenţie de întreaga adunare, · de toţi participanţii la a› ceastă întîlnire bogată în semnificaţii. ›› Luînd cuvîntul în închegererea adunării, tov. Remus SS Bucşa, prim-secretar al Co› mitetului municipal Cluj al ›› P.C.R., a mulţumit tovarăşu-Ss lui Nicolae Ceauşescu pentru cuvintele adresate, sub››liniind că ele constituie un ›› îndemn la o activitate şi ›› mai rodnică. Asigurăm Co› mitetul Central al Partidu- Ss lui Comunist Român că nu › ne vom precupeţi eforturi- Ss le pentru a fi la înălţimea ?? încrederii pe care o acordă Ss Partidul Comunist Rotomân intelectualităţii patturiei noastre. Dorim tovară›› şului Nicolae Ceauşescu să‹‹ nătate şi viaţă lungă pen›› tru a-şi îndeplini înaltele› misiuni ce i-au fost încre›ş dinţate de partid, de între› gul nostru popor. încă o dată, cu şi mai multă vigoare, cu şi mai înflăcărat avînt, intelectualitatea clujeană din toate generaţiile, fără deosebire de naţionalitate, îşi dovedeşte ataşamentul deplin la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, exprimîndu-şi hotărîrea de a-şi aduce contribuţia la sporirea tezaurului de valori al patriei noastre socialiste, la prosperitatea, demnitatea şi fericirea României socialiste. Adunarea ia sfîrşit într-o atmosferă de puternic entuziasm. Se aplaudă şi se ovaționează îndelung pentru partid, pentru conducerea sa, pentru România socialistă. Cuvîntul tovarăşului REMUS BUCŞA, prim-secretar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R. Trăim momente de satisfacţie şi mare bucurie. Locuitorii Clujului, cetăţeni de toate profesiile şi de toate vîrstele, români, maghiari şi de alte naţionalităţi, aşa după cum aţi putut vedea şi dumneavoastră, stimaţi conducători ai partidului şi statului, sînt fericiţi să vă întîlnească pe meleagurile transilvănene, străvechi pămînt românesc. Cei aproape 200 000 de locuitori ai municipiului nostru văd în prezenţa dumneavoastră aici grija cu care conducerea superioară de partid urmăreşte vasta şi însufleţită activitate ce o desfăşoară oamenii muncii de pe toate meleagurile ţării, o ilustrare a legăturii permanente şi contactului nemijlocit dintre conducerea partidului şi masele largi de oameni ai muncii. In toate unităţile economice clujene domneşte o atmosferă de muncă entuziastă, elan patriotic şi spirit creator, atmosferă generată de spiritul politicii partidului şi statului nostru. Toate colectivele, toţi cei ce muncesc, români, maghiari şi de alte naţionalităţi, şi-au consacrat forţele, întreaga lor capacitate, îndeplinirii integrale a sarcinilor de plan. Aceste eforturi ale muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor se întregesc în mod organic cu activitatea bogată, cu munca entuziastă şi plină de răspundere a tuturor categoriilor de intelectuali. Sub conducerea înţeleaptă a partidului, oamenii de ştiinţă, artă şi cultură aduc o contribuţie valoroasă în întregul proces de edificare a socialismului, la instruirea şi educarea tinerei generaţii în spiritul dragostei şi ataşamentului faţă de patria socialistă. Prin activitatea lor oamenii de ştiinţă şi artă din Cluj dau o nouă strălucire tradiţiilor glorioase ale înaintaşilor, operele lor fiind apreciate în ţară şi peste hotare, contribuind la dezvoltarea culturii, ştiinţei şi tehnicii în patria noastră. Asigurăm conducerea de partid şi de stat că membrii de partid, întreaga populaţie a municipiului Cluj îşi vor înzeci eforturile pentru înfăptuirea neabătută a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. Angajamentul nostru este întemeiat pe convingerea nestrămutată că în această politică îşi găsesc întruchiparea cele mai nobile năzuinţe şi idealuri ale poporului. In zilele care au trecut, în adunările generale ale comuniştilor, cu prilejul demonstraţiei oamenilor muncii de la 23 August, în cadrul colectivelor de muncă, muncitorii, intelectualii, funcţionarii clujeni, fără deosebire de naţionalitate, şi-au manifestat deplina lor adeziune şi aprobare faţă de poziţia clară adoptată de Comitetul Central al Partidului Comunist Român, faţă de principiile enunţate în Declaraţia sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale. Fiţi încredinţaţi, iubiţi conducători ai partidului şi statului, că populaţia acestui străvechi oraş românesc este strîns unită în jurul partidului, al Comitetului său Central, în frunte cu dumneavoastră, scumpe tovarăşe Ceauşescu ! Cuvîntul prof. dr. docent ŞTEFAN PASCU, membru corespondent al Academiei, decanul Facultăţii de istorie-filozofie a Universităţii „Babeş-Bolyai" In momentele cele mai însemnate ale istoriei sale, poporul român şi adevăraţii săi conducători au dovedit trei calităţi remarcabile : înţelepciune, chibzuinţă şi hotărîre, înţelepciune în judecarea împrejurărilor, chibzuinţă în cumpănirea evenimentelor, hotărîre îri apărarea intereselor ţării. Aceste remarcabile însuşiri izvorau în primul rînd din cunoaşterea vrerilor poporului, din voinţa împlinirii acestora, din dorinţa slujirii intereselor patriei. Era caracterizată o realitate în cuvintele simple, dar grele de adevăr, exprimate de cei mai înaintaţi şi mai vrednici fii ai poporului: „Ţineţi cu poporul ca să nu rătăciţi“. Asemenea îndemnuri erau necesare în vremurile trecute, cînd clasele dominante uitau adesea de interesele acelora ai căror reprezentanţi se pretindeau a fi. Astăzi, în noua noastră societate, socialistă, asemenea adevăruri au devenit o axiomă, izvorîtă dintr-o concepţie social-politică superioară, umanist-socialistă. Toate acţiunile, toate măsurile, toate hotărîrile partidului nostru, ale conducătorilor săi se sprijină pe temelia puternică a acestei filozofii marxistleniniste, superioară tuturor celorlalte concepţii filozofice. Lucrul apare cu totul firesc, deoarece partidul comunist reprezintă interesele poporului — muncitori, ţărani, intelectuali, români, maghiari, germani şi de altă naţionalitate — iar conducătorii săi sînt ieşiţi din sînul poporului, sînt emanaţia acestuia, îi cunosc nevoile şi-i reprezintă în chip fidel interesele de astăzi şi de mîine. De aceea, poporul muncitor acordă partidului şi conducătorilor săi toată încrederea, îi înconjoară cu toată dragostea şi preţuirea, îi urmează neabătut în toate acţiunile şi hotărîrile. înţelepciunea, chibzuinţă şi hotărîrea, vădite în toate împrejurările de partidul nostru, au fost dovedite în chip impresionant şi în ultima vreme. Au fost dovedite aceste calităţi în ultima săptămînă, cînd conducătorii partidului şi ai statului nostru, prin glasul autorizat, cumpănit, dar ferm al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Comitetului Central al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, exprimînd unanimitatea voinţei naţiunii române socialiste, a marii familii socialiste din Republica noastră, s-au ridicat în apărarea principiilor juste de libertate, independenţă şi suveranitate a popoarelor în general, de libertate, independenţă şi suveranitate a României socialiste, de neamestec în strădaniile paşnice ale popoarelor care-şi caută calea cea mai potrivită cu tradiţiile, interesele şi condiţiile proprii de construire a unei vieţi mai bune, superioare, socialiste şi comuniste. A devenit o practică şi un obicei, urmărite fără abatere de partidul nostru, ca în problemele primordiale şi fundamentale, de interes naţional şi internaţional, să fie consultaţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, pentru ca din aceste consultări şi din asemenea contacte nemijlocite să izvorască hotărîrile cele mai juste, cele mai corespunzătoare nevoilor ţării, nevoilor poporului, cu privire la construirea socialismului în ţara noastră, la întărirea internaţionalismului socialist. Manifestaţiile din 21 şi 22 ale acestei luni, din ziua de 23 August şi din zilele următoare, manifestaţiile de astăzi din oraşul nostru şi din alte oraşe ale ţării au oferit şi oferă încă o dată prilejul de a constata însufleţitoarea adeziune a întregului popor faţă de politica partidului, oferă posibilitatea de a asculta glasul unui popor care ştie preţul propria libertate, pentru care a luptat veacuri de-a rîndul, aducînd sacrificii şi jertfe umane şi materiale pe altarul acestui principiu. Puţine popoare au cunoscut, asemenea poporului român, în istoria lor dramatică, dar eroică, ce înseamnă dorul de libertate şi independenţă, de libertate socială şi independenţă naţională. Preţuindu-şi propria libertate statornicită în România socialistă, poporul român o ştie preţul în egală măsură şi pe a altora , apărîndu-şi propria libertate, poporul român o apără deopotrivă şi pe a celorlalte popoare. Istoricii clujeni, împreună cu istoricii din întreaga ţară, şi-au înscris, între preocupările lor majore, obligaţia de cinste, ştiinţifică şi patriotică, de a dezvălui în chip obiectiv şi de a împărtăşi tuturor oamenilor muncii trecutul de luptă al poporului român şi al naţionalităţilor conlocuitoare pentru libertate şi dreptate socială, pentru independenţă şi unitate naţională. In numele universităţii clujene, — cu frumoase tradiţii ştiinţifice, democratice şi progresiste , în numele celor 783 de tovarăşi ce alcătuiesc corpul său profesoral, în numele celor 10 638 de studenţi, al celor 750 de salariaţi care formează personalul administrativ, în numele înaltelor instituţii de cultură în care-şi desfăşoară activitatea, într-o unire frăţească, intelectuali români, maghiari, germani şi de altă naţionalitate, în cor cu întreaga intelectualitate clujeană şi de pe întreg cuprinsul ţării, exprim adeziunea sinceră şi deplină faţă de politica partidului şi guvernului. Slujind cultura şi ştiinţa marxist-leninistă, universitarii clujeni, peste deosebirile de limbă în care este însuşită şi exprimată această cultură, slujesc acelaşi scop nobil : înfrăţirea popoarelor, prietenia dintre acestea, pacea şi socialismul, aşa cum a spus, cu deplină îndreptăţire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu acum patru zile la Odorhei. Cel mai de preţ angajament, în aceste momente sărbătoreşti, al universitarilor clujeni este de a nu cruţa nici un efort în sălile de curs, în laboratoare, în biblioteci, pentru a ridica ştiinţa şi cultura noastră socialistă pe cele mai înalte trepte, pentru a contribui la progresul şi înflorirea ţării, la bunăstarea poporului, la întărirea unităţii de nezdruncinat dintre partid şi întregul nostru popor. SCl NT El A - duminica 1 septembrie 1968 INTÎLNIREA CU INTELECTUALII DIN CLUJ Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. I) „le marxism c’est moi“. Nu, nimeni nu poate să afirme : „marxismul sunt eu“, (aplauze furtunoase, urale). Marxism-leninismul nu este proprietatea nimănui ; el este o concepţie ştiinţifică, şi numai în măsura în care toţi oamenii politici, toţi oamenii de ştiinţă, toţi oamenii care gindesc, analizează dezvoltarea socială bazîndu-se pe această concepţie, pe ideile materialismului dialectic şi istoric, pot trage concluzii juste despre dezvoltarea societăţii, pot găsi soluţii adecvate problemelor pe care le ridică viaţa (aplauze, urale). Mai mult ca oricînd, omenirea are nevoie de gîndire creatoare, de oameni care să judece, să reflecteze, să-şi exprime părerea despre noile procese sociale. Fără îndoială, nu toţi vor fi la înălţime, nu toţi vor formula cele mai juste puncte de vedere. Dar numai din confruntarea ideilor se poate cristaliza adevărul, se poate asigura mersul înainte al ştiinţei sociale, al marxism-leninismului. (aplauze vii, prelungite). Iată de ce partidul nostru consideră că în abordarea şi interpretarea problemelor dezvoltării sociale contemporane, atît din ţările socialiste, cît şi din lumea capitalistă, trebuie să fie purtă capăt practicii etichetărilor, injuriilor, anatemizării, care împiedică gîndirea, o trag înapoi. Să se dea curs liber cunoaşterii ştiinţifice, gîndirii omului, pentru că numai aşa socialismul, progresul vor triumfa. Noi acceptăm, mai mult sau mai puţin, schimburi de păreri în fizică, în biologie, în matematică — spun „mai mult sau mai puţin" pentru că au fost vremuri cînd şi în ştiinţă, anumite ramuri, cibernetica, de pildă, sau o anumită concepţie biologică, au fost considerate reacţionare. Ce ne-a adus lucrul acesta, tovarăşi ? Stagnare, dare înapoi. Cu atît mai mult în ştiinţele sociale nu se poate admite să se pună frici gîndirii omului, cercetării ştiinţifice , — dacă "Vrem să facem cu adevărat ştiinţă, dacă vrem să asigurăm dezvoltarea rapidă a omenirii pe calea socialismului şi comunismului. (aplauze însufleţite). Noi vă rugăm, tovarăşi, pe dv. cei din Cluj — aşa cum rugăm pe toţi intelectualii noştri, pe toţi oamenii muncii din patria noastră — să vă ridicaţi necontenit nivelul de cunoştinţe în domeniul în care lucraţi, să cercetaţi, să confruntaţi ideile, părerile. Nu este nici un păcat dacă unele păreri se vor dovedi neadevărate, pentru că nu există în lume, de cînd a început gîndirea omenească, om care să fi exprimat totdeauna numai şi numai idei juste. Căutarea, cercetarea, adevărul au răzbit cu greu şi mulţi, cei mai mari savanţi au avut şi insuccese şi succese. Numai o cercetare liberă, numai o gîndire liberă pot asigura progresul în toate domeniile de activitate. (aplauze entuziaste). Un singur lucru cerem, tovarăşi, ca în toate dezbaterile ştiinţifice să se pornească de la dorinţa cinstită, sinceră, de a servi , mersul înainte al societăţii noastre socialiste, idealurile poporului nostru, ca în tot ceea ce facem să avem un singur crez, o singură năzuinţă : făurirea socialismului şi comunismului în România, (aplauze vii, îndelungate). Acţionînd în acest fel, noi ne îndeplinim fără îndoială o îndatorire faţă de poporul căruia îi aparţinem, faţă de societatea în mijlocul căreia ne desfăşurăm activitatea. Dar oare care este prima îndatorire a unui partid de guvernămînt, aşa cum o întrevedea Lenin ? Este tocmai aceea de a şti să edifice socialismul, de a da exemplu în făurirea noii orînduiri sociale. Numai , îndeplinindu-ne această obligaţie faţă de poporul nostru, ne îndeplinim şi una din înaltele îndatoriri internaţionaliste. Clasa muncitoare, intelectualii, popoarele din alte ţări vor învăţa din exemplul ţărilor care construiesc socialismul, îşi vor intensifica lupta pentru răsturnarea jugului burgheziei şi moşierimii, pentru înfăptuirea societăţii eliberate de exploatare. Numai realizînd între ţările socialiste raporturi de deplină egalitate în drepturi, de respectare a independenţei naţionale, de întrajutorare tovărăşească, de neamestec în treburile interne, putem oferi popoarelor un model superior de relaţii între state. Fără îndoială că aceste relaţii se vor perfecţiona tot mai mult pe măsură ce noi popoare vor păşi pe calea socialismului. In felul acesta considerăm că trebuie să ne aducem contribuţia la cauza generală a socialismului, (aplauze însufleţite). Tocmai pocnind de la aceste considerente şi-a expuspartidul nostru poziţia faţă de evenimentele tragice care au avut loc în Cehoslovacia, exprimîndu-şi dorinţa ca situaţia creată să fie rezolvată pornindu-se de la răspunderea faţă de socialism, de la restabilirea relaţiilor de egalitate între statele socialiste, de la respectul faţă de independenţa şi suveranitatea naţională. De aceea apreciem că este necesar să se realizeze acordul stabilit la Moscova, ca poporul cehoslovac să-şi poată desfăşura liber activitatea de construcţie socialistă, ca trupele străine să fie în cel mai scurt timp retrase din Cehoslovacia. (aplauze puternice, îndelungi). Stimaţi tovarăşi, Staţi în faţa unor evenimente, sau mai bine zis a unor sarcini noi: deschiderea anului universitar. Avem o nouă lege a învăţămîntului care oferă o bază superioară pentru dezvoltarea activităţii de formare a tinerelor generaţii. Consider că în preocupările dv. un loc principal trebuie să-l ocupe pregătirea în bune condiţii a noului an, organizarea desfăşurării procesului de învăţămînt, a cercetării ştiinţifice, în aşa fel încît noile generaţii care-şi însuşesc ştiinţa şi cultura în universitatea şi institutele superioare din Cluj, să dobîndească cele mai înaintate cunoştinţe, să se pregătească temeinic pentru a-şi aduce contribuţia la dezvoltarea patriei noastre. In acelaşi timp, tinerii să fie educaţi în spiritul patriotismului socialist, al prieteniei între popoare, al internaţionalismului socialist. In aceasta constă una din îndatoririle dv. principale în momentul de faţă. (vii aplauze). Noi avem deplină încredere că tovarăşii din învăţămîntul superior, toate cadrele didactice din Cluj, oamenii de ştiinţă, de cultură, toţi cei care au de spus un cuvînt în munca de dezvoltare spirituală a patriei, de formare a tinerei generaţii, nu vor precupeţi nici un efort pentru a-şi face datoria aşa cum o cere partidul, cum o cere conştiinţa lor de cetăţeni liberi ai patriei noastre socialiste, (aplauze vii, puternice). Doresc să vă mulțumesc pentru primirea deosebit de caldă, pentru cuvintele spuse aici de tovarăşii care au luat cuvîntul, pentru manifestările de devotament la adresa partidului, a conducerii sale. In acestea, noi vedem o expresie a încrederii în justeţea politicii noastre care ne dă convingerea că mergem pe un drum just şi că trebuie să facem totul pentru ca această politică a partidului nostru să fie neabătut realizată în viaţă. (vii aplauze). Vă asigur, tovarăşi, pe dv., pe toţi intelectualii din Cluj — aşa cum am spus şi în faţa adunării publice de astăzi — că conducerea noastră de partid, că eu personal, nu vom precupeţi nimic pentru a ne face datoria faţă de popor, faţă de cauza socialismului în patria noastră şi în întreaga lume. Puteţi avea încredere că nu există nimic mai presus pentru noi decît servirea poporului, servirea cauzei socialismului. (aplauze furtunoase). Daţi-mi voie încă o dată să vă urez multe, multe succese în activitatea dv. nobilă de formare a tinerelor generaţii, de dezvoltare a ştiinţei şi culturii, multă sănătate şi multă fericire tuturor, (aplauze îndelung repetate, urale puternice). Zeci de mii de locuitori ai Clujului au participat la entuziasta adunare populară din Piaţa Libertăţii Cuvintul tovarăşului LETAY LAJOS, redactor-şef al revistei „Utunk" îngăduiţi-mi, vă rog, stimate tovarăşe Ceauşescu, să-mi exprim marea bucurie de a vă vedea în mijlocul nostru , de a şti că, după atîta osteneală a muncii încordate pe care o dăruiţi cu un înflăcărat patriotism cauzei partidului şi poporului nostru, sînteţi acum aici, în Clujul care vă aşteaptă întotdeauna cu atîta dragoste. Vă rog să-mi îngăduiţi, de asemenea, să-mi exprim deosebita bucurie şi pentru faptul că pot să vi le spun toate acestea acum, prin viu grai. De fapt, sînteţi întotdeauna printre noi, tovarăşe Ceauşescu. O spun nu numai în sens simbolic, ca figură de stil, deşi sunt scriitor şi se presupune că noi uzăm mereu şi cu uşurinţă de mijloacele profesiunii. O spun şi în sensul concret al cuvintului, căci de ani în şir — şi mai ales de la istoricul Congres al IX-lea — noi vă simţim tot mai prezent printre noi. Mai mult chiar, am să-mi permit să afirm că vă simţim, în noi, tovarăşe Ceauşescu, drept permanent imbold efervescent şi inspirator al sentimentelor, ideilor şi muncii noastre. Avem astăzi cinstea de a vă saluta personal în mijlocul nostru, împreună cu alţi conducători ai partidului şi statului, aţi exprimat prin cuvîntările dumneavoastră voinţa noastră, a întregului popor, în cea rostită de pe balconul sediului Comitetului Central ; cea de la tribuna Marii Adunări Naţionale , prin recentele discursuri de la Braşov, Sfîntul Gheorghe, Odorheiul Secuiesc şi Miercurea (Continuare în pag. a IlI-a)