Scînteia, martie 1970 (Anul 39, nr. 8352-8382)
1970-03-31 / nr. 8382
DE LA IDEE LA PRACTICĂ, pe drumul cel mai scurt! CUM ESTE VALORIFICAT CAPITALUL PROPUNERILOR PREŢIOASE DIN ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR Experienţa: Iniţiativa creatoare a colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni din fabrici, uzine, de pe şantiere de construcţii reprezintă o principală forţă propulsivă a perfecţionării continue a producţiei materiale, una din cele mai importante „rezerve“ de amplificare a eficienţei economice. Acest incontestabil adevăr a fost pus în evidenţă cu ocazia adunărilor generale ale salariaţilor, care, în judeţul Dîmboviţa, ca în întreaga ţară, şi-au încheiat luna trecută cea de-a patra confruntare cu practica. Adunările generale ale salariaţilor — expresie vie a democraţiei economice, formă superioară de participare a celor ce muncesc, în calitate de proprietari şi producători, la activitatea de conducere a întreprinderilor — au constituit adevărate tribune de afirmare largă şi constructivă a opiniei colective. Cu exigenţă şi responsabilitate, participanţii la dezbateri au reliefat atît ce este pozitiv, cit şi neajunsurile care mai stau in calea bunului mers al activităţii întreprinderilor, şi-au spus părerea asupra modalităţilor de rezolvare a problemelor de bază, curente şi de perspectivă, ale realizării sarcinilor din planul de stat, formulînd zeci şi zeci de propuneri şi soluţii în acest sens. După mai bine de o lună de la desfăşurarea ultimelor adunări generale ale salariaţilor este firesc să examinăm ce jhăSftrf .irit In cure ne aplicare pe linia valorificării propunerilor formulate de cadrele din întreprinderi, ce au făcut organele şi organizaţiile de partid, comitetele de direcţie din întreprinderi pentru ca planurile de măsuri elaborate cu acest prilej să capete viaţă cit mai repede, să asigure îndeplinirea în condiţii optime a sarcinilor economice pe acest an. Este firesc, pentru că experienţa a dovedit cu prisosinţă ca adunările generale ale salariaţilor nu sunt un scop în sine, că viabilitatea şi prestigiul lor depind în mare măsură de modul în care se fructifică propunerile făcute, se rezolvă marile probleme ale activităţii productive, economice şi financiare. Ce am Întreprins concret pentru ca propunerile şi soluţiile preţioase preconizate in adunările generale ale salariaţilor să-şi găsească un loc important în programul de lucru al comitetelor de direcţie din unităţile industriale, o finalizare eficientă şi cit mai operativă ? Biroul comitetului judeţean de partid a stabilit ca membrii săi, care au luat parte la pregătirea şi desfăşurarea adunărilor, să controleze şi să sprijine in continuare comitetele de direcţie din fabrici şi uzine în înfăptuirea planurilor de măsuri, să ne informeze despre stadiul lor de îndeplinire. La rindul lor, comitetele de partid, organizaţiile de bază din unităţile e-Nicolae TĂBÎRCĂ prim-secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R.conomice ale judeţului au fost îndrumate să acţioneze energic în acest sens, încă din primele zile după ce au avut loc adunările salariaţilor, menţinînd sub controlul lor înfăptuirea sistematică a tuturor obiectivelor cuprinse în planurile de măsuri. In unele întreprinderi, unde comitetele de direcţie au mers pe căi „bătătorite“ şi n-au prezentat salariaţilor modul în care s-au ocupat de propunerile făcute în adunările precedente, comitetul judeţean de partid a iniţiat analize care au vizat înfăptuirea întocmai a acelor propuneri care reclamau o imediată rezolvare. Aşa s-a procedat la fabrica de becuri „Steaua electrică“ din Fieni şi la întreprinderea „Valea Ialomiţei“-Pucioasa. Cînd am iniţiat asemenea analize, am făcut o legătură firească între neîndeplinirea unor indicatori de plan şi faptul că propuneri valoroase formulate în adunările generale precedente erau rezolvate superficial sau, uneori, ignorate. La Fabrica de becuri din Fieni, de pildă, unde cheltuielile neeconomicoase s-au ridicat anul trecut la cîteva milioane de lei, a avut loc o amplă dezbatere asupra costurilor de producţie. Analiza a avut ca scop identificarea şi valorificarea cît mai bună a rezervelor existente în vederea utilizării raţionale a fondurilor băneşti, aplicarea neîntîrziată a măsurilor privind organizarea superioară a producţiei şi a muncii, îmbunătăţirea întregii activităţi economice. Dezbaterea amintită a reunit laolaltă activişti ai comitetului judeţean de partid, membri ai comitetului de partid şi ai comitetului de direcţie, secretari ai organizaţiilor de bază, organizatorii grupelor sindicale, şefi de secţie şi servicii, tehnicieni, maiştri, roiuncitori cu experienţă in producţie. Deşi a trecut puţin timp de la această analiză, rezultatele obţinute pe primele două luni ne permit să desprindem concluzia că propunerile salariaţilor, existente permanent pe agenda de lucru a comitetului de direcţie de la fabrica de becuri,vor fi integral înfăptuite. In secţiile fabricii s-a creat o opinie de masă împotriva risipei de materii prime şi materiale, a sporit grija faţă de foto(Continuare în pag. a II-a) Pe şantierul celui mai mare pod rutier din ţara noastră, Giurgeni—Vadul zi contururi tot mai precise Oii, se înregistrează cu fiecare Foto ! Agerpres Cu peste un an în urmă, pe rampa staţiei C F.F. Jidvei, din judeţul Alba, au apărut nişte stive uriaşe de lădiţe. De atunci, nimeni nu s-a atins de ele, deşi pentru transportul roadelor din anul trecut ale podgoriilor şi livezilor judeţului a fost nevoie de zeci de mii de astfel de lădiţe. Dacă n-au fost folosite, în schimb le-au bătut ploile şi zăpezile, arşiţa verii şi gerurile iernii. Au ajuns oare aceste lădiţe pe rampa staţiei Tidvei din greşeală şi nu poate fi descoperit adresantul sau expeditorul ? N-are nimeni nevoie de ele ? Sau le-a abandonat vreunul căruia nu i se face gaură in pungă dacă le lasă pradă putrezirii ? Pentru a-l pune pe cititor în temă, vom relata „odiseea“ apariţiei acestor ambalaje pe rampa staţiei Jidvei, aşa cum ne-au prezentat-o conducerile I.L.F. Alba şi I.A.S. Jidvei. Ţinem să precizăm, înainte ( toate, că discuţiile cuducerile acestea cadrul cărnizat e la arbitraj. E adevărat, nu ni s-a dat dreptate. Dar vom continua lupta pînă o vom cîştiga". (Variantă prezentată şi susţinută de Ilarie Oargă, fost director al I.L.F. Alba in perioada livrării produselor, Corneliu Osvadă, directorul actual, juristul loan Olariu, loan Aldea, şeful serviciului comercial). Iată şi varianta I.A.S. directorul I.A.S. Jidvei , Emil Răuţiu, jurist). Deci fiecare declară că are de partea sa dreptatea şi legea, că va continua lupta. Dacă le aminteşti că, pină se vor epuiza toate posibilităţile de a obţine cîştig de cauză, ambalajele se pot face praf şi pulbere, fiecare se spală pe mîini . „Le-am expediat celor de la I.A.S. şi ei le-au — De ce nu luaţi măsuri de adăpostire a lădiţelor pentru a mai salva barem o parte dintre ele ? — Nu pot ! Cum fac o mişcare, steg cu pagubă — răspunde directorul I.L.F., ridicind din umeri a neputinţă. — Cum adică ? — ne arătăm nedumerirea. — Dacă m-aş duce la Jidvei să iau măsuri pentru „Cocoşii justiţiari" .OR MĂRUNTE deşti că tu, producător, eşti la cheremul unor falşi comercianţi, de felul celor de la I.L.F. — se indignează directorul I.A.S Munceşti şi aştepţi un an să rodească pomii, închei contracte şi faci grafice, dar I.L.F. nu vine să ridice marfa şi aceasta se strică... — I.A.S. Jidvei ? Ne dă numai fructe de calitate proastă, din cele căzute pe jos — se înfurie directorul I.L.F. Ba chiar vor să le plătim ca bune fructele depreciate ! Ei cu beneficii de milioane, noi — cu paguba. De neînţeles cum relaţiile dintre cei doi directori — oameni apreciaţi pentru capacitatea lor profesională, pentru activitatea depusă în fruntea întreprinderilor respective — s-au degradat în asemenea măsură. Precizăm că nu ne propunem să stabilim cota de vinovăţie care revine fiecăreia dintre părţi — faptul este de competenţa organelor legale, a forurilor direct răspunzătoare pentru perpetuarea a anomalii. Ne propusă vorbim despre a chestiunii, ’’că o dezbata prine care tre- 1 relaţiile ectivităţi socieşi-o an -¡) U!ÎC PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8382 Marţi 31 martie 1970 6 PAGINI - 30 BANI ÎN PAGINA A IV-A CENTENARUL NAŞTERII LUI VLADIMIR ILICI LENIN ÎNVĂŢĂTURA LENINISTĂ DESPRE BAZA TEHNICĂ MATERIALĂ A SOCIALISMULUI PAGINA A III-A PRIN ASOCIERE ŞI COOPERARE 9 spre o creştere rapidă a numărului de păsări şi a producţiei de ouă au îndeplinit planul trimestrial • JUDEŢUL DÎMBOVIŢA (De la corespondenţii „Scînteii") : Colectivele întreprinderilor economice ale judeţului Dîmboviţa raportează : planul producţiei globale industriale, pe trimestrul I a. c„ a fost îndeplinit in proporţie de 10 la sută , faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, depăşirea reprezintă o creştere de 10 la sută şi un spor de producţie de 70 639 000 lei. La producţia-marfă, planul a fost realizat în proporţie de 100,6 la sută. Au fost date peste plan, in acest trimestru, aproape 10 tone oţel, 5 000 tone ciment, 468 perechi racorduri speciale, 20 000 mp ţesături, peste 160 000 bucăţi becuri speciale. SIDERURGIŞTII GĂLĂŢENI In cursul zilei de 30 martie, siderurgiştii gălăţeni au anunţat realizarea sarcinilor de plan pe primul trimestru al anului la producţia globală, producţia-marfă, la producţia-marfă vindută şi încasată, precum şi a sarcinilor de livrări la export la tablă groasă şi gleburi. Vor fi livrate peste prevederi 5 500 tone fontă, 6 600 tone aţei, 6 000 tone tablă groasă. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia Luni dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit delegaţia Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia, condusă de tovarăşul Duşan Petrovici-Şane, preşedintele Consiliului Central, aflată într-o vizită în ţara noastră. La primire au luat parte tovarăşii Florian Dănălache, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., şi Constantin Herescu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. A fost de faţă Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. In cursul întrevederii s-a exprimat satisfacţia comună pentru evoluţia ascendentă a relaţiilor multilaterale, de prietenie ce se dezvoltă între cele două popoare, remarcîndu-se noi posibilităţi pentru adîncirea cooperării şi colaborării dintre România şi Iugoslavia în interesul celor două ţări, al cauzei socialismului şi progresului omenirii. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească. Delegaţia Consiliului municipal al oraşului Teheran Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit, în după-amiaza zilei de 30 martie, la Palatul Consiliului de Stat, delegaţia Consiliului municipal al oraşului Teheran, condusă de Gholamreza Nikpey, primarul municipiului, care face o vizită în ţara noastră. La primire a luat parte primarul general al Capitalei, Dumitru Popa. A fost de faţă Soltan H. V. Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. „ALRO“ în sortimente noi Dacă în 1965, anul intrării in funcţiune, Uzina de aluminiu din Slatina producea numai aluminiu brut, acum aici se obţin opt diferite tipuri de aliaje din aluminiu, mult solicitate de economia naţională. Anul acesta, ne spunea tov. ing. Ion Liţescu, directorul întreprinderii, ne-am propus să îmbogăţim şi mai mult gama produselor noastre în materie de aliaje de aluminiu. Astfel, la sfirşitul anului, numărul aliajelor produse se va dubla. De curînd, aici a fost omologat un aliaj complex pe bază de aluminiu şi siliciu de fier, destinat executării unor piese prin turnare sub presiune. Şi la alte aliaje, care pînă acum se procurau din import, s-au obţinut primele şarje. Printre beneficiarii aliajelor din aluminiu se numără întreprinderile „Electroprecizia“-Săcele, Uzina de autoturisme Colibaşi, Uzina de construcţii de maşini Reşiţa, U.R.E.M.O.A.S. — Bucureşti ş.a. In prezent se întreprind cercetări intense în vederea stabilirii tehnologiei de producţie la unele aliaje ce vor fi folosite în procesul de fabricaţie al uzinei de prelucrare a aluminiului, obiectiv aflat în plină construcție. Aurel PAPACIUC corespondentul „Scînteii* COLOANE ÎNALTE pe platourile fierbinţi Trecem de apa Teleajenului. Pe urmă privim Îndărăt spre turlele de oţel şi de foc ale Ploieştilor şi spre metropola ţiţeiului care se scufundă după linia orizontului. Ne împresoară o atmosferă pastorală şi suntem gata să ne închipuim că de aici încolo încep domeniile agricole şi paradisul podgoriilor. Satele sunt arătoase Printre case de ţară apar uneori faţade şi edificii industriale. Am înaintat de-a lungul Dealului Mare şi am ascultat ecouri din văile radiale acoperite cu podgorii : Valea Mantei, Valea Mieilor, Valea Largă, Valea Săracă. Parcurgînd istoria acestor locuri, mă gîndeam la miraculoasele procese săvîrşite în retortele ciorchinilor, care îndreptăţesc pe deplin apariţia unui mare combinat vinicol la Valea Călugărească. Nimic nu anunţă însă — dincolo de diguri de pămînt, de batalul cu deşeuri şi haldele de cenuşă — prezenţa Uzinei chimice Valea Călugărească, cea care stabileşte savante asociaţii între struguri şi sărurile de sulfat de cupru, intre ciorchine şi bioxidul de sulf, între vin şi pirosulfit de potasiu, prelungind în domeniile industriale chimia naturii. Maşina pătrunde pe serpentine în incinta uzinei. Domurile de metal, turlele înalte de foc, gurile imense ale turnurilor de răcire ne împresoară. Au rămas departe faimoasele combinate din Ploieşti. Edificiile calme înfăţişează o panoramă destul de întinsă ce pare să reproducă in parte bine cunoscutele Reportaj de la Uzina chimică Valea Călugărească de Traian FILIP spectacole ale chimiei. Caut un început şi un sfîrşit. Dar abia am trecut de primele pavilioane, abia am lăsat în urmă clădirile asupra cărora patina timpului a inceput să-şi aşeze amprenta, că dincolo de ele ni s-a deschis o privelişte de şantier în plină expansiune, un perimetru scormonit de buldozere, acoperit cu utilajele descărcate din vagoane, cu clădiri şi hale în curs de finisare. Nori de aburi întuneră din vreme în vreme soarele dimineţii. Trenuri de conteinere străbat cîmpia căutînd halele uzinei chimice, pentru a stabili acele imperioase relaţii cu principalele ramuri ale Industriei metalurgice, petroliere, textile, farmaceutice, alimentare, cu terenurile agricole, cu numeroase ţări ale lumii unde sunt exportate zeci de produse. Ştiind că uzina a luat fiinţă la începutul secolului, mi-am manifestat dorinţa de a vedea măcar o hală sau o instalaţie dintre cele vechi. Nu mai există nici una. Dezvoltîndu-şi producţia intr-un ritm mediu anual de zece la sută în actualul cincinal, uzina s-a reînnoit complet, fiind dotată cu o nouă linie de oxigen, cu o instalaţie de sulfat cromic, cu o instalaţie de zinc. „Ne aflăm într-o expansiune decisivă, pentru care s-au prevăzut investiţii foarte mari pe durata cincinalului viitor !“, ne spune ing. Ioan Petruţa, directorul uzinei, făcîndu-ne să privim anexele şi noile teritorii acoperite de pe acum cu hale şi fundaţii pentru laborator, atelier mecanic central, gospodărie de apă, depozite pentru carburanţi şi vopsele, remiză de locomotive, spălătorie mecanică pentru echipament de protecţie, trecere de nivel peste calea ferată şi altele. „Dar partea cea mai importantă — şi-a continuat relatarea interboratorul nostru — o vor alcătui liniile de acid sulfuric, linia de în(Continuare in pag. a V-a) Telegramă Excelenţei Sale Domnului CEVDET SUNAY ! Preşedintele Republicii Turcia | ANKARAA I Aflînd cu adîncă întristare de catastrofa seismică din regia de I vest a Turciei, care a provocat numeroase victime omeneşti şi imense Iierderi materiale, vă rog să primiţi, domnule preşedinte, cor- , nea I astră profundă şi sincere condoleanţe pentru familiile înd I NICOLA* V,CU I Preşed»*-1 ’ . J t SW «1 * X ,uieie Const!’ Republicii Soci? Cezarr sscurita* DEVIZA BR DE h Tradiţionalele de măvară pentru pa căpătat anu! acest sibil mai larg şi unbicei, în cadrul unfăşurat timp de pe a fost dat la Craw sud de Londra, unc vineri dimineaţă pesticipanţi veniţi din piaţa centrală a oraşi reprezentanţi ai diverţii sindicale şi profesioniatelor mişcări de luptă pentru păcii, printre care Comitetul pentru pace, Campania pentru mare nucleară, organizaţii local Partidului laburist, Liga tinere, comunist, Comitetul orăşenesc Ledra al Partidului Comunist din Marea CORESPONDENŢA DIN LONDRA DE LA L. RODESCU Britanie, diverse organizaţii obşteşti, antirasiste, de tineret. Coloana manifestanţilor era deschisă de tineri, majoritatea muncitori, dintre care mulţi, cu 12 ani in urmă, la primul marş al păcii, cunoscut şi sub numele de „marşul de la Aldermaston", fuseseră purtaţi pe umeri de părinţii lor. Acum, alături de ceilalţi mărşăluitori, tinerii, aflaţi in pragul maturităţii, au venit să-şi exprime protestul împotriva cursei înarmărilor, şi în primul rînd a înarmărilor nucleare, să demonstreze pentru pace. O impresionantă manifestaţie a avut loc în faţa fabricilor de armament din Crawley sub lozinca : ,Muncă pentru pace , nu pentru război !“ Dînd glas năzuinţelor opiniei publice, lozincile purtate se pronunţau pentru încetarea războiului din Vietnam, pentru realizarea securităţii europene, pentru folosirea în scopuri paşnice a fondurilor destinate bugetelor militare. „Să fie eliminate armele nucleare !“, „Să se trea că la producţia de pace“, „Desfiinaţi N.A.T.O. se putea citi o pancarte. Luînd cuvîntul la inou rarea marşului, deputata Ilalt Alistair Macdonald a declarat : ce să fim privaţi în continuu atîtea lucruri de care avem şi de ce să îngăduim irosirea harde şi miliarde pentru armuloare ?“ înfruntînd un timp rece, ci de vint şi ploaie, demonstra parcurs sîmbătă străzile ,n marşul fiind urmat de un Duminica la chemarea Ca I pentru dezarmarea nucleară I luzele parmi^t—--------\ pa* *