Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)
1970-05-04 / nr. 8414
Străbătînd, în aceste prime zile ale lunii mai, cimpiile patriei, poposind în grădinile de legume sau traversînd podgoriile, imaginea dominantă era aceeași ; peste tot, tractoare și oameni intr-o supremă încordare se străduiau să termine semănatul, să execute celelalte lucrări da sezon. In ultima perioadă a lunii aprilie vremea se încălzise atit de puternic incit temperatura solului ajunsese la 15-20 grade. S-a încălzit pămîntul, dar oamenii s-au înfierbîntat pentru că zorul lucrărilor agricole era mare. Spunînd că pămîntul s-a încălzit, iar oamenii s-au înfierbintat nu este un simplu joc de cuvinte, pentru că această primăvară capricioasă dă multă bătaie de cap,ţin mai departe decît temperatura scăzută şi ploile din ultimele zile. Este adevărat că noi n-am cunoscut zăpezile abundente care, în nordul şi centrul Europei, s-au încăpăţînat în a persista ; noi am fost feriţi de asemenea răbufniri ale naturii, ceea ce a permis ca pe terenurile mai zvîntate să se poată lucra în mod normal. Aşa se face că la ora actuală avem milioane de hectare semănate din judeţele Constanţa şi Tulcea, semănatul porumbului s-a încheiat, iar în alte judeţe această lucrare este aproape terminată. In alte zone ale ţării, primăvara s-a lăsat destul de mult aşteptată, încit lucrările în cîmp s-au aglomerat, s-au suprapus, cerînd cadrelor de conducere din întreprinderile agricole de stat, din cooperativele agricole să organizeze nit mai bine munca, să dirijeze operativ, competent şi în cunoştinţă de cauză tractoarele acolo unde pămîntul este apt a primi sămînţa. Este motivul pentru care în zilele de vineri, sîmbătă şi duminică, in cele mai multe unităţi agricole s-a lucrat din plin la cîmp, fie la semănat, fie la întreţinerea culturilor care în această primăvara au răsărit mai repede decît de obicei. Puteau oare oamenii muncii din agricultură să se opreai din munca lor avîntată pentru a arbători ziua de 1 Mai, pentru a se odihni în celelalte zile care au urmat? Şi in rîndurile ţărănimii forma tradiţională de sărbătorire a zilei de 1 Mai era aceea a unei treceri în revistă a roadelor muncii, a unor manifestări de bucurie pentru începutul primăverii, adînc înrădăcinate in tradiţiile poporului nostru. Dar cînd mai ai zeci de mii de hectare de semănat cu porumb nu poţi lăsa munca pentru manifestările de bucurie. In aceste împrejurări, a fost necesar ca ţărănimea, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii să sărbătorească Ziua internaţională a celor ce muncesc prin muncă. Şi după cum ne transmit corespondenţii noştri, acolo unde timpul a permis să se iasă la cîmp, s-a muncit de zor. Oamenii muncii de la sat au făcut aceasta din convingerea că, grăbind semănatul, vor contribui la crearea unor condiţii ca recolta nu numai să nu se diminueze ci, din contră, să fie tot mai îmbelşugată şi, in felul acesta, agricultura să contribuie tot mai mult la edificarea socialistă a patriei, la buna aprovizionare a populaţiei cu produse alimentare. Am consemnat încă în cursul săptămînii trecute că in judeţele Constanţa şi Tulcea s-a încheiat semănatul porumbului, iar în alte judeţe din sud această lucrare este aproape terminată. Numai în cursul zilei de luni vom fi în posesia unor date noi cu privire la mersul lucrărilor agricole, cele vechi nu mai reflectă situaţia reală de pe teren deoarece în săptămîna care a trecut, cu toate condiţiile climatice deosebite, s-a lucrat din plin. Organele judeţene de partid şi de stat au sprijinit, în aceste zile, eforturile oamenilor muncii din agricultură pentru a grăbi lucrările de sezon, pentru însăminţărea ultimei suprafeţe. Consemnăm, în rîndurile care urmează, cîteva din acţiunile mai de amploare desfăşurate în aceste zile pe ogoare. Tov. ing. Vasile Marcu, director adjunct al Direcţiei agricole a judeţului Satu-Mare, ne-a făcut cunoscut că în aceste prime zile ale lunii mai, pe ogoarele judeţului s-a lucrat din plin, întreg personalul direcţiei agricole şi al uniunii judeţene a fost pe teren, ajutînd cooperativele agricole să-şi organizeze munca pentru a grăbi semănatul. De altfel, în cooperativele agricole din Petreşti, Andrid, Tiream, Sanislău, Urziceni, unde zilele de vineri şi sîmbătă s-a lucrat cu toate forţele, s-a reuşit să se însămînţeze aproape toate suprafeţele prevăzute a se cultiva cu porumb. Bune rezultate au şi întreprinderile agricole de stat Cărei şi Odoreu, întrucît în unele zone din cauza excesului de umiditate nu s-a putut intra pe teren, direcţia agricolă a luat măsuri în vederea dirijării tractoarelor pe terenurile mai zvîntate. Astfel, tractoarele aparţinînd I.M.A. Moftin au fost trimise să lucreze în cooperativele agricole din raza de activitate a I.M.A. Cărei, întrucît în această zonă semănatul se apropie de sfîrşit, mijloacele mecanizate sunt trimise în cooperativele agricole din Craidorolţ, Eriu Sîncrai, Moftinu Mare şi Moftinu Mic, Sînmiclăuş şi Domneşti. In acest fel, în zilele care urmează şi în aceste unităţi se va încheia semănatul porumbului. Şi în judeţul Dolj, muncitorii din întreprinderile agricole de stat şi de mecanizare a agriculturii, ţăranii cooperatori au sărbătorit ziua de 1 Mai prin muncă. Condiţiile nefavorabile din perioada premergătoare acestei zile i-a îndemnat ca acum să folosească fiecare ceas bun de lucru Ion HERTEG Nistor TUICU Cezar IOANA (Continuare in pag. a II-a) I B e I I pe ogoare „Ziua muncii“ sărbătorită prin muncă PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8414 Prima ediţie Luni 4 mai 1970 4 PAGINI-30 BANI în pădure ca şi în fabrică GRIJA DEOSEBITA PENTRU VALORIFICAREA LEMNULUI Activitatea legată de gospodărirea şi valorificarea fondului forestier are o mare pondere in economia judeţului nostru, reprezentînd 36 la sută din valoarea producţiei Harghitei şi 5,6 din cea a ramurii, ocupînd, din acest punct de vedere, locul al patrulea pe ţară. Ea polarizează munca şi eforturile unui număr apreciabil de cadre şi se află în atenţia tuturor factorilor de răspundere , de la maistrul de parchet şi de fabricaţie, pînă la comitetul judeţean de partid. Orice rezultate pozitive sau orice neajunsuri care apar în acest domeniu influenţează sensibil realizările obţinute de judeţul nostru. În plus, activitatea din exploatările forestiere şi din fabrici are implicaţii adinei din punct de vedere social pe planul Harghitei. Este suficient să menţionăm că peste 15 000 salariaţi sunt ocupaţi în industria forestieră. Proporţia de 75 la sută în producţia valorică a sectorului o are, cum este şi firesc, industrializarea masei lemnoase, tendinţă care corespunde necesităţii de a asigura valorificarea superioară a lemnului, în perspectivă, pînă în anul 1975, ponderea valorică a exploatărilor de masă lemnoasă se va reduce de la 25 la sută la 15 la sută, întrucît — după cum se ştie — şi judeţul nostru trebuie să se circumscrie sarcinii trasate de partid de a proteja „aurul verde“ al ţării. Deci nu intîmplător se accentuează prelucrarea produselor secundare ale pădurilor şi creşte ponderea lor In totalul masei lemnoase — exploatînd, ca atare, un volum din ce în ce mai mare de lemn subţire, mărunt, de calitate redusă — ceea ce are consecinţe favorabile In acţiunea de valorificare judicioasă a fordului forestier, conform cerinţelor economiei naţionale.Date fiind aceste condiţii, cum spuneam, activitatea legată de economia forestieră, de exploatarea şi industrializarea lemnului se situează în centrul atenţiei noastre. Cadrul necesar îmbunătăţirii, din toate punctele de vedere, a acestei activităţi s-a creat prin restructurarea organizatorică — în cursul anului trecut — a sectorului forestier, bazată pe principiul integrării exploatării şi prelucrării lemnului, prin crearea, la nivel de judeţ, a combinatului de exploatare şi industrializare, cu unităţi specializate. Efectele pozitive ale acestei reorganizări s-au văzut imediat : combinatul şi-a realizat toţi indicatorii tehnico-economici planificaţi pe anul trecut, iar una din unităţile sale (Miercurea Ciuc) a fost onorată cu Steagul roşu de fruntaş pe ţară în Întrecerea socialistă. , In acest an, potrivit prevederilor planului, activitatea combinatului se caracterizează printr-o substanţială Îmbunătăţire a indicatorilor, în condiţiile limitării volumului de masă lemnoasă exploatată. De pildă, numărul mediu de salariaţi este mai mic cu aproape 2 000 şi — corespunzător — sarcina de creştere a productivităţii muncii e mult mai mare faţă de realizările anului precedent. Dar planul pe 1970 prezintă şi unele particularităţi demne de subliniat, care se înscriu în prevederile referitoare la valorificarea superioară a produselor secundare, la utilizarea industrială a deşeurilor, rămăşiţelor, crăcilor rezultate în exploatări şi fabrici de cherestea ; volumul acestor produse reprezintă peste 30 la sută din totalul masei lemnoase exploatate a Ing. Ovidiu MUNTEANU secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. nual şi ele se vor regăsi — în urma prelucrării industriale — în realizarea unor piese sau a garniturilor de mobilă, ambalajelor, unor materiale de construcţii termo-izolatoare. Cu aceeaşi stăruinţă s-au orientat eforturile şi în scopul reducerii consumurilor specifice de masă lemnoasă. Se ştie, în acest sens, că o caracteristică a industriei lemnului constă în faptul că o bună parte a producţiei proprii se prelucrează din nou în secţiile de fabricaţie integrate pe verticală, că există, în acest domeniu, importante rezerve de diminuare a normelor de consum. Măsurile aplicate au dovedit că este posibilă reducerea ponderii materialelor din lemn în structura produselor şi a preţului de cost. O atare concluzie a dus la schimbarea materiei prime destinată fabricării plăcilor aglomerate la C.P.L. Gălăuţaş, folosindu-se numai deşeuri de mici dimensiuni şi putîndu-se economisi, astfel, importante cantităţi de lemn. Tot in scopul economisirii unor cantităţi sporite de material lemnos, în acest an se vor micşora pierderile de exploatare cu 0,6 la sută faţă de anul trecut, ceea ce reprezintă un volum de 12 000 mc lemn. Pierderile la capetele buştenilor pentru cherestea şi traverse vor fi minime, iar în fabricile de cherestea — comparativ cu ■ anul trecut~ — se vor economisi 18 500 mc buşteni, prin introducerea şi utilizarea pînzelor de gater subţiri, ceaprazuirea corectă etc. Practica arată că mari cantităţi de lemn se pot economisi prin valorificarea rumeguşului. In trimestrul I a.c. s-au realizat prototipuri de măsuţe şi taburete din rumeguş aglomerat cu lianţi indigeni, în modele originale mult apreciate. Pentru lansarea în producţie a noilor sortimente, la fabrica de la Ditrău s-au făcut toate pregătirile. Anual, în unităţile judeţului se obţin 50 000 mc rumeguş, iar dintr-un mc se pot realiza 3 măsuţe şi 12 taburete pentru camere de copil. Iată, deci, ce mare valoare economică are valorificarea rumeguşului. Dar gama sortimentelor amintite poate fi mult extinsă prin fabricarea mobilierului pentru sălile de aşteptare, construcţii comerciale (restaurante, baruri, cofetării), săli de mese, creşe, cămine de copii. Noul material din rumeguş, presat în cofraje, se pretează la lucrări de armare, realizîndu-se profile rezistente la solicitări, cu însuşiri calitative deosebite. Asemenea secţii de producţie a mobilierului din rumeguş nu necesită investiţii şi se pot crea in fiecare fabrică. Bune rezultate s-au obţinut şi prin utilizarea unui liant ieftin, bitumul, realizîndu-se prototipuri de materiale de construcţii mult solicitate ca : plăci termoizolante din talaş, coajă, crăci, cofraje din deşeuri de furnir, ambalaje cilindrice. Fabricarea uşilor celulare, a plăcilor extrudate la C.P.L. Gălăuţaş, ca şi preocuparea pentru introducerea diferitelor specii lemnoase în producţia de mobilă fac parte din vastul complex de măsuri ce vizează înlocuirea lemnului masiv şi, în special, al celui de răşinoase, în procesul industrializării. Pe această linie se înscrie şi realizarea, în trimestrul I a. c., a seriei zero a unui nou tip de case de locuit pentru export. Gradul lor de confort, izolarea termică, instalaţiile sanitare, electrice, de încălzire şi forma arhitectonică, în general, sunt calităţi deosebit de preţuite de beneficiarii străini. Iar materialul de bază pentru aceste case îi conSti■ tute-'plăcile aglomerate' şi frufulemnoase. , „ „ .. In următorul cincinal, In judeţul nostru valoarea produselor rezultate dintr-un mc de lemn trebuie să crească, faţă de 1970, cu 36 la sută. Materie primă există din belşug, sub forma deşeurilor de fabricaţie, dar utilizarea lor superioară comportă fructificarea priceperii şi inteligenţei colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri şi, în acest domeniu, comitetul judeţean de partid îşi va concentra toate eforturile. SPORT La cooperativa agricolă din Băleşti, județul Vrancea, s-a lucrat în aceste zile la semănatul ultimelor suprafeţe cu porumb Foto : S. Cristian POEZIE NESCRISĂ Omenirea risipeşte în fiecare clipă o uriaşă cantitate de energie poetică. Dacă am putea-o înregistra ne-am găsi în faţa unui test de o mare elocvenţă, mai precis şi mai concludent decit orice anchetă specializată. Poezia aceasta nescrisă, dorul de frumuseţe care funcţionează clipă de clipă la toate treptele conştiinţei, ar contrazice de bună seamă viziunile sumbre şi catastrofice cu care vor să ne obişnuiască unii apologeţi ai dezumanizării, sau unii abili negustori de angoase. A considera că în lumea modernă pot triumfa iraţionalismul, absurditatea şi violenţa este cel puţin aberant. Putem primi asemenea mesaje, fără să-i suspectăm pe autorii lor, căci ei se exprimă într-un context social el însuşi generator de grave contradicţii. In asemenea condiţii, viziunea lor poate constitui un semnal de alarmă. Dar am în vedere in aceste însemnări societatea noastră, omul de aici, eliberat de prejudecăţi şi spaime, de obscurantismul auster, de acea funestă concepţie a „trăirii periculoase“, omul redat funcţiilor lui spirituale, omul căruia nu i se refuză dreptul contemplaţiei lucide, al judecăţii fără teamă, al visării. Un ochi atent desluşeşte uşor aceste trăsături, chiar dacă ele sunt dispersate şi se înfăţişează cu discreţie. Recent, am fost oaspetele unei şcoli din Maramureş, am stat de vorbă cu elevii şi învăţătorii unui sat obişnuit despre literatură, despre artă, a venit vorba chiar despre teatrul lui Eugen Ionescu şi viziunea sa despre lume. Repet, mă găseam într-un sat. La plecare, elevii au năvălit ca un stol şi mi-au pus în braţe poeziile lor. Noaptea, în tren, le-am citit. Nu acurateţea grafică m-a impresionat, şi nu m-a supărat mimetismul firesc al condeiului lor şcolăresc ; am reţinut însă explozia de bucurie, gingăşia metaforei şi sunetul grav al istoriei, şoapta pămîntului pe care aceşti copii o aud. Fenomenul nu e intîmplător, l-am întîlnit şi în alte părţi. El însemnări de Nicolae JIANU atestă naşterea unei anume viziuni despre viaţă, despre rosturile omului şi răspunderile ei. Cu riscul de a fi suspectat de idilism, voi afirma că aceasta este o tendinţă esenţială, că în raport cu această nevoie de frumuseţe manifestată de omul contemporan trebuie judecat totul şi măsurat. Cimul cu care ne încrucişăm pe stradă, cu care călătorim în autobuz, în tren, un avion, omul alături de care lucrăm, adesea fără să-l cunoaştem prea bine, este deţinătorul unei mici comori de poezie, este zestrea lui cea mai de preţ, înţelegînd prin asta experienţa de viaţă, izbînzile şi eşecurile, certitudinile şi îndoielile, planurile şi speranţele lui. A ignora cu imprudenţă sau cu nepăsare personalitatea omului de lingă tine înseamnă a-l ultragia. O singură vorbă, un gest pripit, poate declanşa procese adinci, tristeţi prelungite în taină pentru că el nu se va plînge niciodată. Leacul stă in izolarea individului care încalcă legile elementare ale relaţiilor umane, in demascarea lui răbdătoare pînă cind se va îngrozi singur de vidul creat în jurul lui. Desigur, viaţa n-a fost şi nu va fi niciodată o incantaţie perpetuă , ar fi de altfel şi plictisitor. Cu un termen camuzat se spune că viaţa e luptă, dar nu putem înţelege prin aceasta o confruntare permanentă a energiilor instinctuale, a bicepşilor şi vicleniilor. Darwinismul acesta de extracţie joasă ia uneori forme năstruşnice. Un proaspăt proprietar de automobil îmi spunea mai serile trecute : „Eu aş face pentru pieton nişte străzi subterane, să umble pe-acolo, să nu ne mai încurce, să putem circula şi noi ca oamenii !“. Astfel, maşina, teoretic o unealtă de civilizaţie şi confort, devine in acest caz prelungirea mecanică a egoismului hrăpăreţ şi obtuz. Citesc cu uimire un ziare despre eforturile unora de a acapara mai multe apartamente în clădirile statului. Asemenea acte nu sunt simple ilegalităţi, ele jignesc dureros sensibilitatea a milioane de oameni, umbresc acea zonă de onestitate, de sinceră dăruire şi speranţă, averea lor cea mai de preţ. Legiuiri recente vin in intîmpinarea unui puternic curent de opinie născut din chiar această substanţă nobilă, din acest Inepuizabil izvor de umanitate, de frumuseţe nealterată, împotriva tuturor năravurilor care poluează atmosfera societății noastre, iată într-adevăr o bătălie care merită să fie purtată. Caz clasic, în baschet, duel aerian pentru balon, în apropierea panoului (fază din meciul Steaua— Universitatea Cluj) Foto: Gh. Vinţilă o BOX: Intîlniri inedite in finala campionatului pe echipe FOTBAL: Ce concluzii aţi tras după meciul cu Franţa ? O convorbire cu Ion vicepreşedinte al F. R. de Fetbofravko Miticiu caută cea mai bună formulă (corespondenţă din Belgrad de la N. Plopeanu) BASCHET : La încheierea returului campionatului masculin CANOTAJ ACADEMIC: Dinamo a dominat întrecerile de la Timişoara Alte ştiri din ţară şi de peste hotare în pagina a lll-a SPORTUL în atenţia forurilor locale jucînd un rol fundamental în viaţa societăţii, contribuind la întărirea sănătăţii publice, la dezvoltarea multilaterală a tineretului, educaţia fizică şi sportul au devenit în ţara noastră activităţi de interes naţional. Hotărîri ale partidului şi statului, „Legea sportului“ stabilesc cadrul general al mişcării sportive, precizînd totodată răspunderile organizaţiilor responsabile in acest domeniu — sindicate, U. T. C., C.N.E.F.S., Ministerul Invăţămîntului etc. Este de apreciat faptul că la Galaţi comitetul judeţean de partid urmăreşte îndeaproape activitatea forurilor locale care au sarcini pe tărîmul sportului, le controlează sistematic, ia in discuţie şi revine ori derite ori este necesar. In urmă cu un an, Comitetul judeţean de partid Galaţi a analizat, in cadrul unei plenare lărgite, activitatea sportivă de masă şi de performanţă care se desfăşoară pe întreg teritoriul judeţului. Apreciindu-se că, în general, s-au obţinut unele rezultate bune in dezvoltarea mişcării sportive gălăţene, in discuţiile participanţilor s-a reliefat atunci faptul că sportul gălăţean nu a atins cota impusă de posibilităţile existente, de condiţiile create. In scopul impulsionării activităţii sportive, plenara a adoptat un plan de măsuri, nominalizînd răspunderile, stabilind termene precise. Zilele trecute, la comitetul judeţean de partid. In prezenţa primului secretar, tovarăşul Constantin Dăscălescu, şi a preşedintelui C.N.E.F.S., tovarăşul Anghel Alexe, a avut loc o şedinţă de analiză a felului in care s-au înfăptuit prevederile plenarei amintite. Din informarea prezentată, cit şi din dezbaterile pe marginea acesteia a rezultat că, in răstimp de un an, s-a făcut un anume progres in sportul gălăţean, mai ales pe linia lărgirii bazei materiale : la Galaţi, la Tecuci, într-o, serie de comune şi sate s-au construit sau au fost amenajate o serie de baze sportive (între acestea situindu-se, în prim plan, patinoarul artificial de la Galaţi), cit şi săli de antrenament sau terenuri sportive simple. Reuşita aceasta se datoreşte, în aceeaşi măsură, pasiunii, priceperii şi străduinţelor depuse de constructori, sprijinului primit din partea C.N.E.F.S., care a acordat Galaţiului importante fonduri de investiţii, ca şi colaborării şi preocupării tuturor organelor locale, participării voluntare a cetăţenilor, a tineretului mai ales. Judeţul Galaţi dispune acum de condiţii materiale pentru sport cum n-a avut niciodată. Dar activitatea sportivă propriuzisă ţine ea pasul cu această dezvoltare a condiţiilor materiale ? La o astfel de întrebare, întru totul firească, organele sportive, de sindicat şi U.T.C. — a căror responsabilitate in domeniul mişcării sportive este stipulată prin lege — nu pot da, cel puţin pentru moment — un răspuns care să poată fi considerat corespunzător. Un prim exemplu. Plenara amintită a comitetului judeţean de partid a stabilit ca, prin atragerea unui număr cit mai mare de tineri din întreprinderi şi elevi din şcolile de toate gradele in practicarea atletismului, fotbalului, boxului şi a altor discipline, avînd totodată In vedere folosirea intensivă a bazei materiale, C.J.E.F.S., in colaborare cu consiliul judeţean al U.G.S.R., comitetul judeţean al U.T.C. şi inspectoratul şcolar, să programeze accesul tinerilor — de două ori pe săptămină — in sălile şi la bazele sportive pe care le tutelează. La dispoziţia tinerilor sportivi, cluburile şi asociaţiile să Ion DUMITRIU (Continuare In pag. a IlI-a) Un vin deziderat al opiniei publice: DESFIINŢAREA BAZELOR MILITARE STRĂINE Navele militare ale N.A.T.O. sau ale Pentagonului ezită tot mai mult să-şi arunce ancora la Istanbul. Cu prilejul ultimelor „vizite de prietenie“, ele au fost întîmpinate de mulţimi indignate. Cinci unităţi ale flotei a VI-a americane din Mediterana au făcut recent un original „sondaj“ de popularitate la Izmir. Rămase la distanţă de oraş, navele au intrat in port numai după declanşarea unei ploi torenţiale. Vestea sosirii lor s-a răspindit însă atit de repede, încit marinarii nu reuşiseră incă să coboare, cînd străzile ce duceau spre chei se umpluseră de lume. Două zile au continuat la Izmir demonstraţiile de protest contra prezenţei in oraş a militarilor străini. CORESPONDENŢA DIN ANKARA DE LA AL. CIMPEANU Opinia publică turcă este puternic sensibilizată de prezenţa unor baze militare străine. Cu citeva săptămîni în urmă, cartierul general din Ankara al forţelor militare americane a fost supus unui adevărat asediu. „Nici o regiune a Turciei să nu-i primească pe militarii străini“ — chema cu citeva zile în urmă, într-un apel al său, Federaţia tineretului studenţesc. Sunt incă vii ecourile multiplelor manifestaţii ce au avut loc aproape în întreaga ţară in această primăvară pentru desfiinţarea bazelor străine şi retragerea tuturor militarilor străini în interiorul graniţelor naţionale ale statelor lor. Este semnificativ faptul că autorităţile turce au cerut reducerea numărului de baze străine, acţionînd in direcţia revendicărilor opiniei publice din această ţară. Complexul militar al N.A.T.O. de la Trabzor a fost evacuat nu de mult, iar guvernul ţării a reintrat în posesia teritoriului şi a edificiilor respective. Au fost întreprinse, de asemenea, unele măsuri pentru a se evita eventuale acţiuni pornite de la bazele străine şi care ar veni in contradicţie cu interesele naţionale ale ţării. „La un moment dat — îmi spunea o personalitate competentă de la Ankara — guvernul s-a trezit într-un hăţiş de dependenţe a căror origine nici nu o cunoştea. S-au descoperit, astfel, 52 de acorduri militare cu străinătatea, încheiate cu ani in urmă şi purtind adesea semnătura unor ofiţeri sau funcţionari de mina a doua, acorduri in virtutea cărora prezenţa militară străină şi drepturile personalului respectiv au crescut mereu, ştirbind grav drepturile noastre suverane". Ministrul de externe Caglayangil a declarat că pentru „a se face ordine în această problemă“ au fost necesare îndelungi anchete. Dezvăluirea făcută a stîrnit o emoţie generală. Mişcarea împotriva bazelor străine din Turcia cuprinde pături din ce in ce mai largi ale populaţiei, care se pronunţă cu hotărire pentru desființarea acestora şi retragerea tuturor trupelor străine, pentru transformarea Balcanilor intr-o zonă a păcii și a colaborării.