Scînteia, martie 1971 (Anul 40, nr. 8712-8742)

1971-03-01 / nr. 8712

SCI­NT­El A — luni 1 martie 1971 Campionatele mondiale de hochei pe gheaţă (grupa C) • ECHIPA NOASTRĂ A ÎNCEPUT BINE :­DUPĂ 7—1 CU FRANŢA, 6—1 CU DANEMARCA . ASTĂ-SEARĂ, MECIUL CU UNGARIA Chiar dacă in organizarea campio­natului — poate fără voia gazdelor — sunt destul da numeroa­se greutăţi, in special in ce priveşte distanţa din­tre oraşele unde sunt programate me­ciurile (şi vineri, şi sîmbătă, hocheiş­­tii noştri, de pildă, s-au întors — de la Utrecht şi respectiv Rotterdam — la Eindhoven, unde locuiesc, mult după miezul nopţii), echipa noastră manifestă un optimism deosebit, ne­­resimţind parcă oboseala coroborată a jocurilor şi a acestor lungi voia­juri fortuite. După un scor nesperat cu Franţa (7—1), dar — din cite se spune — neevidenţiind intrutotul su­perioritatea netă dovedită pe teren, hocheiştii români au întrecut şi re­prezentativa Danemarcei, de aseme­nea la o diferenţă con­cludentă : 6—1. Golurile în acest meci le-au marcat : Huţanu (2), Pană, Fodorea, Başa şi Gheorghiu — cite unul. Interesant apare faptul că şi în prima partidă, şi în cea de-a doua, după 20 de mi­nute de joc —■, scorul era alb (0—0), de abia în următoarele două reprize hocheiştii noştri reuşind să-şi asigure­­ victoria. Preferinţa lor pentru ofensivă, pentru şuturile la poartă, o ilus­trează, intre altele, faptul — subli­niat şi de corespondentul agenţiei France Presse — că portarul danez Ben Hansen a fost pur şi simplu a­­sediat. Acesta insă, după ce parase cam 70 de şuturi extrem de puterni­ce în prima jumătate de oră, a fost nevoit să cedeze şi scorul a luat pro­porţii. Ieri, o binemeritată zi de odihnă pentru toate echipele. Astăzi şi mii­­ne, din nou la drum... şi pe gheaţă. Pentru echipa noastră, meciul de astă-seară se anunţă deosebit de difi­cil, de rezultatul lui depinzînd poate chiar ciştigarea grupei şi implicit promovarea in grupa B. Este vorba de partida cu selecţionata Ungariei, pretendentă, de asemenea, la şefia clasamentului grupei C. Echipa ma­ghiară a obţinut pînă acum două vic­torii, cea cu Anglia însă, la limită (7—6). Alte rezultate : Franța — Bel­gia 18—1 ; Bulgaria — Olanda 7—0. FOTBAL A doua victorie a Petrolului in Algeria ALGER (prin telex).­­ Echipa plo­­ieşteană Petrolul a susţinut la Mosta­­­ganem (port la Marea Mediterană, in apropiere de Oran) al doilea meci din turneul ce-l face în Algeria. Pe sta­dionul „Ben Slimane“, pe o vreme frumoasă, de veritabil sfîrşit de mai, a intîlnit formaţia E. S. Mostaganem, din categoria secundă, dar care reu­şeşte adesea performanţe superioare clasificării sale : în ultimii ani a fost de două ori finalistă în „Cupa Al­geriei“. Pentru fotbaliştii petrolişti şi in acest meci greul nu l-a constituit valoarea în sine a adversarilor, ci terenul, foarte dur şi acoperit cu praf. Partida s-a încheiat — ca şi la Tizi Ouzou — cu victoria ploieşteni­­lor , de data aceasta însă ia numai un gol diferenţă : 2—1 (1—1). Scorul I-a deschis Grozea ţipin. 2(1). Gazdele au egalat după 15 minute, prin Khei­­răt. Petrolul a înscris golu­l victoriei în min. 87, prin Mocanu. Marţi, turneul se încheie la Alger , este probabil­ ca adversara echipei noastre să fie selecţionata de tineret a Algeriei. RAPID — ODRA 3-2 Pe stadionul Giuleşti din Capitală, ieri după-amiază Rapid a jucat un meci amical cu formaţia Odra Opole din categoria B a campionatului po­lonez. Bucureştenii au învins cu sco­rul de 3—2 (2—1), golurile lor fiind înscrise de Apostol (2) şi Neagu — din 11 metri. Ieri dimineaţă, la inaugurarea sezonului ciclist. Prima competiţie „Cupa municipiului Bucureşti" Foto : Gh. Vintilă HANDBAL Meciurile preliminare pentru „mondialele“ feminine La Basel (Elveţia) a avut loc ieri tragerea la sorţi a meciurilor preli­minare pentru campionatul mondial feminin de handbal, programat să se desfăşoare în luna decembrie, in O­­landa. Iată aceste meciuri : Rom­ânia- U.R.S.S., R.F.G.-Suedia, Cehoslovi­­­cia-R.D. Germană, Danemarca-Bul­­garia, Norvegia-Polonia. Calificate din oficiu pentru turneul final : Un­garia, Iugoslavia (clasate pe primele TENIS DE MASĂ Trei succese româneşti în Anglia Rubricile de sport ale ziarelor en­gleze remarcă succesul deosebit ob­ţinut de sportivele noastre la cam­pionatele internaţionale de tenis de masă ale Angliei, desfăşurate la Brighton. După un joc excelent, Maria Alexandru a câştigat proba de simplu femei, învingînd-o în finală cu 3—0 (21—11, 21—11, 21—12) pa vest-germana Diana Scholer. In se­mifinale, sportiva noastră eliminase cu 3—0 pe Agnes Simon (R.F.G.). A doua victorie a fost obţinută la pro­ba de dublu femei, în finala căreia Maria Alexandru şi Eleonora Mihal­­ca au întrecut cu 3—1 (15—21, 21—13, 21—15, 21—18) cuplul J. Shirley (An­glia), B. Kisházi (Ungaria). La du­blu mixt, Maria Alexandru în cuplu cu iugoslavul Alexander Stipancici a dispus în finală cu 3—0 (21—15, 21—18, 21—13) de cuplul Karenza Mathews, Dennis Neale (Anglia). SCHI Primii campioni ai anului POIANA BRAŞOV (prin telefon, de la B. Radu).­­ După nenumărate ezitări, iarna s-a instalat, în sfîrşit, cu autoritate pe pîrtiile de schi. In­­cepind de vineri şi piuă duminică, fondiştii (in Poiana Ruia) şi săritorii­­ (pe trambulina din Poiana Braşov) şi-au disputat titlurile de campioni. Primii au intrat in concurs ,,marato­­niştii“ schiului, in cadrul celor mai grele probe : 30 km bărbaţi şi 10 km fete. întrecerea fetelor a consemnat şi prima surpriză de proporţii. Cu­noscuta noastră fondistă Marcela Leampă a pierdut titlul, după ani de dominare autoritară, în faţa tinerei Rodica Clinei (Tractorul Braşov), ca­re s-a remarcat nu numai printr-o rezistenţă mai mare, dar şi printr-un finiş demn de toată lauda. La băieţi, lupta pentru primul loc s-a dat in ..familie“ d­intre fondiştii de la A.S.A. Braşov. Dintre aceştia s-a de­taşat net Nicolae Sfetea. Zăpada proaspătă şi puţin alune-. coasă, a influenţat rezultatulfe:.ijhtir.$ -tn»tie—de*- săritor» -„de» la- trambulină, întrecerea însă plaeihd mimerdşi- • lor spectatori. Chiar după prima să­ritură s-a văzut clar că Gheorghe Gîrneţ (A.S.A. Braşov) va reprezen­ta un pericol potenţial pentru cam­pionul de anul trecut, Dumitru Lupu (Dinamo Braşov). La a doua săritură el a intirziat­ insă la ,,bătaie“ şi ast­­fel Dumitru Lupu a reintrat din nou in posesia titlului de campion. * Schiorii alpini au participat sim­­bătă şi duminică la­­Cupa oraşului Sinaia“, ultima verificare înaintea Balcaniadei (la sfirşitul acestei săp­­tămîni, in Iugoslavia). Concursul a fost extrem de dificil, temperatura foarte scăzută (minus 17 grade), pre­cum şi zăpada grea şi vintul punind la grea încercare pe schiori. Acesta a şi fost motivul pentru care slalo­mul special s-a desfăşurat la o oră neobişnuită (16). Pentru prima dată în acest sezon am remarcat victoria clară a Danielei Munteanu (A.S.A.), clasată înaintea Elenei Neagoe (Ca­­raimanul Buşteni) şi a Ioanei Beiu (A.S.A.). La băieţi, în urma acciden­tării, in manşa a doua, a specialis­tului nr. 1 al probei, Dan Cristea (Dinamo Braşov), victoria a revenit colegului său de club Gheorghe Vulpe. Aşa cum ne-am aşteptat, mai ,stă­­pin pe sine şi mai atent, Dorin Mun­teanu (A.S.A.) a terminat detaşat slalomul uriaş. O comportare meri­torie au avut-o şi Nicolae Creţoi (Politehnica Braşov), clasat pe locul XI,­­ şi învingătorul de la special, Gheorghe Vulpe, venit pe poziţia a treia. - i două locuri la mondialele preceden­te), Olanda (ca țară organizatoare) și Japonia (reprezentantă a continentu­lui asiatic). România Norvegia 10-9 Continuîndu-şi turneul în ţările scandinave, selecţionata masculină de handbal a României — din rîndul căreia lipsesc o serie de titulari (in­tre ei Gruia, Gaţu, Goran, Birtolom etc.) — a intîlnit la Elverum repre­zentativa Norvegiei. Victoria a re­venit handbaliştilor români cu sco­rul de 10—9 (5—6). Voleibalistele din Iaşi— spre al doilea titlu Urmăritoarele sale, Dinamo şi Ra­pid, prezentând garnituri improvizate şi fără rezerve, işi vor disputa in continuare locul... secund. Ambele au „reuşit“ sa furnizeze cele mai mari surprize din ultimii­ ani, prima pier­­zind categoric la Farul (1—3), iar cea de-a doua, la I.E.F.S. (0—3), in par­tide de nivel mediocru, in care jucă­toarele fostelor echipe campioane ui­taseră parcă și... regulamentul de joc. De altfel, întregul turneu s-a desfă­șurat la o scăzută cotă valorică, în­vingătoarele datorîndu-și succesul în general unui plus de vitalitate şi uneori experienţei, nicidecum pregă­tirii tehnice. O revelaţie a constituit-o totuşi Farul (antrenor I. Cristian), echipă tinără, in­formare, cu principii tac­tice moderne, care a reuşit la Bucu­reşti numai victorii şi mai poate oferi surprize pe terenul propriu. S-au înregistrat însă supărătoare fluctuaţii de evoluţie in jocul tutu­ror formaţiilor, caracteristice ale lip­sei de valoare, de pregătire şi de maturitate în joc. Astfel, I.E.F.S., in­­vingătoarea Rapidului, a pierdut la... Ceahlăul, care a fost învinsă de fe­roviare (?!). Toate acestea au re­amintit, neplăcut, publicului spectator (poate şi antrenorilor, conducerii fe­deraţiei) că voleiul feminin trece printr-o prelungită şi acută criză va­lorică. Cit timp ne vom mai mărgini doar la constatări şi declaraţii... Următoarea (şi ultima) etapa-turneu are loc, începînd de joi, la Constan­ţa. înaintea acestor jocuri, în clasa­ment conduce Penicilina (34 p.), ur­mată de Dinamo şi Rapid. Alte re­zultate : „U“ , C­raiova—„U“ Cluj , 3—2 ; Farul—Ceahlăul 3—0 , Penici­lina—CP.B. 3—2 ; I.E.F.S—C.S.M. Sibiu 3—1. I. DANESCU Ieri a luat sfîrşit, in sala Floreasca, prima din cele două etape-turneu ale Campionatului naţional feminin de volei. Spre deosebire de campionatul trecut, problema cîştigatoarei este, practic, de pe acum rezolvată. For­maţia ieşeană Penicilina, neînvinsă şi, evident, cea mai constantă şi o­­mogenă, deşi prezentîndu-se (poate !) mai slab ca altădată, nu poate scăpa titlul. Atac clujean, ripostă craioveană (fază din meciul „U" Cluj — „U" Craiova) TENIS —77“ . „ ATLETISM Mare surpriza -------------­in turneul Noi recorduri del­a^!!!!,(!.u.A')!-la „Cupa de cristal“ Seria duelurilor "Clark Graebn­er— Ilie Nastase, in circuitul­­.turneelor „indoor“ din S.U.A., a fost întrerup­tă la Macon, unde finala, probe de simple^ bărbați se va disputa intre Ilie Năstase şi iugoslavul Zeliko Franulovici. In timp ce Ilie Năstase­ 1-a învins in semifinale cu 4—6. 6—2, 6—0 pe chilianul Jaime Fillol, americanul a pierdut cu 2—6. 1—6 partida cu Franulovici In ziua a doua a concursului in­ternational de atletism „Cupa de cristal“, ce se desfășoară în sala din parcul „23 August“, cîțiva spor­tivi români au realizat unele per­formanţe remarcabile. IIn primul rînd situăm rezultatul lui Dinu Pistaru la săritura cu prăjina, probă repetată ieri în scopul unei tentative de record Măsura aceasta s-a dovedit inspirată. Piştalu, care sîmbătă stabilise un nou record pe teren acoperit, cu 5,05 m, a sărit duminică după-amiază 5,12 m, un nou record, mai valoros decît cel în aer liber (5,10 m şi aparţinînd aceluiaşi atlet). La 60 m garduri — probă ce a revenit sovieticului Demus (în 7, 7/10) — alergătorul nostru Sé­bastien a întrecut vechiul re­cord de sală al lui Perța (7,8 sec), realizînd 7,7 secunde. Proba de să­ritură în lungime a fost cîștigată de proaspătul rapidist Valentin Jurcă cu 7,80 m. Pe locul secund — maghiarul Kalocsai (7,65 m). La aruncarea greutăţii, Adrian Ga­­gea a realizat un rezultat de 18,03 m, cu mulţi centimetri superior propriului său record de sală (17,40 m), şi chiar ce­lui in aer liber ; totuşi, noul re­cord este încă departe de cifra 18,50 m, stabilită ca normă prealabilă pentru participarea la apropiatele campionate europene de la Sofia. ÎN CÎTEVA RÎNDURI • PATINAJ. — Austriaca Beatrix Schuba este noua campioană mon­dială la patinaj artistic. Deşi evo­luţia sa in programul de figuri li­bere nu i-a entuziasmat pe cei 10 000 de spectatori prezenţi in Pa­latul sporturilor din Lyon, ea şi-a păstrat primul loc datorită avansu­lui apreciabil acumulat după exerci­ţiile obligatorii. Schuba a fost si­tuată doar pe locul opt la figurile libere, in care a excelat americana Janet Lynn, notată de două ori cu punctajul maxim. Iată clasamentul primelor şase : 1. — Beatrix Schuba (Austria) 2 753 puncte ; 2. — Julie Holmes (S.U.A.) 2 697.3 puncte ; 3. — Karen Magnussen (Canada) 2 697.7 puncte ; 4. — Janet Lynn (S.U.A.) 2 680 puncte ; 5. — Rita Trapanese (Italia) 2 623.6 puncte ; 6. — Sonia Morgenstern (R.D­.) 2 606.6 puncte. • ATLETISM. — Cu prilejul cam­pionatelor de atletism pe teren aco­perit ale R.F. a Germaniei. (întrece­rile se desfăşoară la Kiel), cunoscuta recordmană Meide Rosendahl a sta­bilit, cea mai bună performanţă mon­dială de sală în proba de săritură t­e lungime : 6.68 m. Cu un rezultat ex­celent s-a încheiat şi cursa feminină de 800 m, cîştigată de Hildegard Falck : 2’03’’3/10 (cea mai bună per­formanţă mondială pe teren acoperit). • HANDBAL. — Primul meci pentru semifinalele „Cupei campio­nilor europeni“ la handbal masculin între formaţia vest-germană V.F.L. Gummersbach şi echipa portugheză Sporting a revenit oaspeţilor cu scorul de 25—17 (11—10). Virtual ca­lificată, echipa V.F.L. Gumrrebers­­bach va întîlni in finală formaţia Steaua Bucureşti, care a eliminat pe Partizan Bielovar. Finala va avea loc la 4 aprilie. • FOTBAL. — La Budapesta s-a disputat meciul internaţional amical dintre echipa locală M.T.K. şi for­maţia Dinamo Kiev. Victoria a re­venit fotbaliştilor sovietici cu scorul de 3—0 (2—0). • în turneul internaţional (e­­chipe de juniori) de la Ashabad, echipa Finlandei a terminat la ega­litate cu reprezentativa Cehoslova­ciei. Tot cu un rezultat de egalitate (0—0) s-a încheiat şi partida dintre formaţia locală Stroitel şi selecţio­nata R.D. Germane • TENIS DE MASA. — Federaţia iugoslavă de specialitate a definitivat lotul de sportivi care va participa la apropiatele campionate mondiale de tenis de masă de la Nagoya (Ja­ponia). La această competiție Iu­goslavia va concura numai la între­cerile masculine cu o echipă alcă­tuită din 5 jucători: Korpa, Surbek, Stipancici, Karakasevici și Cordas. VEGETIND... IN PERSPECTIVĂ Se ştie ce rol însemnat au clubu­rile în ansamblul vieţii noastre spor­tive. Ele constituie celulele vii, clo­cotitoare, in care se desfăşoară pa­sionantul proces al plămădirii per­formanţei. In secţiile clubului se des­făşoară migăloasa muncă de depis­tare a elementelor talentate, instru­irea şi integrarea lor un program de pregătire (uneori de mare duritate) impus de participarea la competiţii cu­­ caracter intern sau internaţional. Şi noi avem în Capitală sau în ţară cluburi cu secţii puternice, unde are loc o activitate susţinută, bazată pe cele mai noi cuceriri ale teoriei şi practicii sportului modern, cluburi unde sportivii — sub îndrumarea u­­nor antrenori competenţi — se pre­gătesc cu interes şi conştiinciozitate, înfruntînd rigorile din ce în ce mai aspre ale antrenamentelor necesare obţinerii performanţei înalte. Prin aceasta se explică, de altfel, şi nu­meroasele succese de prestigiu ale sportului românesc, atit la Jocurile Olimpice, cit şi la diferite campio­nate mondiale sau europene. Recent, in cluburile sportive au a­­vut loc adunările în care a fost ana­lizată activitatea din ultimii ani şi au fost desemnate noile organe de conducere. Adunările au prilejuit, în general, analize severe, ţintind asi­gurarea unei maxime exigenţe in des­făşurarea procesului instructiv-edu­­cativ, a creşterii eficienţei activităţii tehnicienilor şi sportivilor din secţii. Astfel, a reieşit că, alături de rezul­tatele meritorii obţinute, persistă încă in­activitatea secţiilor practici ana­cronice, îngăduinţă faţă de abaterile de­ la normele ştiinţifice de pregăti­­re, de la conduita sportivă şi cetă­ţenească. Unul dintre aspectele relevate de majoritatea adunărilor constă în faptul că nu sunt puţine cluburile în care au existat şi mai există secţii care de ani de zile consumă fără să producă nimic sau mai nimic. ..In primul rînd — se spune, de exemplu, în darea de seamă prezentată în adu­narea clubului Petrolul Ploieşti — trebuie să arătăm că unele secţii, cum sunt cele de box, lupte, tir şi volei, n-au mai obţinut de mult rezultate care să le justifice prezenţa in ca­drul unui club de performanţă (n.n.­­la aceste secţii funcţionează 7 an­trenori). Aceeaşi apreciere poate fi făcută şi în legătură cu secţiile de volei, atletism sau baschet de la Progresul Bucureşti, dar aici instru­mentul autocriticii n-a mai fost la fel de ascuţit, conducerea clubului, alegind formule mai îngăduitoare : „secţia de volei este cea care poate a înregistrat cel mai scăzut randa­ment şi a creat probleme la sfirşitul campionatului 1969/1970, avind două echipe retrogradate — fete şi băieţi. Echipa de fete, se spune, în conti­nuare, in darea de seamă, antrenată de Gh. Rîndaşu, a avut o participare modestă în divizia A (divizie, men­ţionăm noi, a "cărei „modestie“ la rindu-i nu poate fi pusă la îndoială). Fără valori individuale cu o medie de vîrstă relativ mare, cu slabe ca­lificative la disciplină... etc., etc.“. Iată o adevărată mostră de cum nu trebuie să fie o echipă. Dar, din pă­­cate, „portretul“­ secţiei de volei de la Progresul Bucureşti se potriveşte şi altor atâtea secţii de atletism, vo­lei, baschet, tir ş.a. de la alte unităţi ÎNSEMNĂRI PE MARGINEA ACTIVITĂŢII UNOR CLUBURI SPORTIVE sportive de performanţă, secţii care fiinţează de ani de zile cu antrenori cu normă întreagă, dar „fără valori individuale cu medie de vîrstă re­lativ mare“ etc., etc. Constatările de acest fel nu sint noi. Le-am mai intîlnit şi cu ani in urmă, dar fenomenul continuă să persiste, avînd una dintre cauze în dorinţa ţie a fi menţinut cu orice preţ un anumit număr de secţii, nu­măr de secţii care justifică cel mult schema de funcţiuni a personalului tehnico-administrativ a clubului res­pectiv. Şi nu sunt puţine cazurile cînd fondul de salarii dintr-un club este aproape egal cu cel destinat activi­tăţii sportive propriu zise. Iată de ce, credem, că este necesar ca organele sportive teritoriale sau forurile tu­telare ale cluburilor respective să ia în discuţie situaţia acestor secţii, o­­portunitatea existenţei lor în cadrul unor cluburi de performanţă, pentru a propune eventuala lor transferare în sectorul sportului de mase. Punind în discuţie valoarea activi­tăţii din secţii, întîlnim un evantai de defecţiuni. Ne vom opri, însă, cu precădere asupra unei probleme de organizare, cu implicaţii directe în procesul de instruire, in activitatea clubului în ansamblu , inexistenta, in numeroase cazuri,­­a oricărei le­gături între antrenorul seniorilor şi cel al juniorilor. Fiecare lucrează pe cont propriu, ceea ce face ca ade­sea, juniorul promovat (dacă se în­timplă aşa ceva !) la echipa unu­ia a aceluiaşi club să aibă nevoie de un adevărat proces de adaptare la noile metode de lucru, la noile exigenţe. Aceeaşi stare de lucruri — prăpa­stia „tehnică“ între juniori şi seniori — a dat naştere uneia dintre cele mai acute probleme din mişcarea noastră sportivă : aşa-zisa muncă de perspectivă. In zeci, poate că sute de secţii, din cele mai diferite ra­muri sportive şi in cele mai diferite cluburi, cu veleităţi. (Steaua, Dina­mo, Rapid, Petrolul, U.T.A etc.) sau fără (Progresul, Crişul, Politehnica Timişoara ş.a.) găseşti tot atîţia an­trenori (sau mai mulţi) care lucrea­ză „în perspectivă“ dar din mina că­rora n-a ieşit nimic. „La adăpostul perspectivei şi al pregătirii fără o­­biective de performanţă mai con­crete — sublinia MAXIMILIAN PAN­DELE, preşedintele clubului Steaua — mulţi antrenori îşi petrec anii in­tr-o muncă sterilă, de cele mai multe ori uitaţi de colegii lor de la seniori In viitor vom fi foarte exigenţi cu aceşti antrenori pentru că de prea mulţi ani le-am creat condiţii, am aşteptat roade, dar ei nu au dat ni­mic sau prea puţin“. Despre „munca în perspectivă“ s-a vorbit şi se vorbeşte necontenit şi la Progresul Bucureşti, dar „roadele“ ei s-au concretizat in cele cinci e­­chipe retrogradate intr-un scurt răs­timp. Nu vom face acum, aici, o teorie a necesităţii desfăşurării unei acti­vităţi in perspectivă. In sport, ca şi în orice alt domeniu — dar cu atit mai mult în sportul de performanţă care cere mereu reînnoirea cadrelor — menţinerea pe poziţiile câştigate, obţinerea altora mai avansate, pre­supun o muncă eşalonată pe ani de zile, planificată cu rigurozitate , şti­ind ce şi cum iţi propui să realizezi. Perspectiva presupune un ţel pe care trebuie sâ-l atingi într-un timp pro­pus, mai ales că în sport vîrstă sta­bileşte punctul terminus al perspec­tivei , ajuns in pragul senioratului, tinărul in pregătire trebuie să dea măsura talentului său, roadele acti­vităţii pe care a desfăşurat-o în timpul junioratului. „Acest efort fără finalitate, aşa­­zisa muncă in perspectivă fără re­zultate finale — sublinia IOAN KUNST-GHERVĂNESCU, secretar al C.N.E.F.S., la adunarea clubului Pro­gresul — care îşi are originea in lipsa de exigenţă a noastră, a tuturor, este modul concret de exprimare a de­magogiei in sport". Dacă vom pune în evidenţă şi alte defecţiuni ale procesului­ de instru­ire din secţii — discutate in dezba­teri — vom vedea că ele sunt cau­zele care generează lacunele pre­zente în evoluţia selecţionatelor noa­­tre în întilnirile internaţionale , ne­­folosirea unor criterii ştiinţifice mo­derne în alcătuirea programelor de antrenament, efectuîndu-se îndeobşte o activitate de rutină, cu metode cu­noscute de pe vremea cînd antre­norii înşişi erau sportivi , lucrul „la general“, tinerii execută acelaşi program ca şi sportivii mai vîrstnici, volum şi intensitate, antrenamente sub norma internaţională ş.a. Iată, deci, cit de scurt este drumul de la secţia de club pînă la lotul re­prezentativ, de ce carenţele semna­late în evoluţia unei selecţionate nu pot fi remediate de la o partidă hi a.n­a. .Citiii­ile care privesc defecţiunile de ordin fizic, tehnic sau tactic ivite In jocul unei echipe reprezentative nu au totdeauna efica­citate. Presa de specialitate a urmărit, în general, cu atenţie desfăşurarea adu­nărilor din cluburi, subliniind utili­tatea „întoarcerii cu faţa spre clu­buri“, orientare pe care o practică in prezent unele federaţii. Dar această orientare­­ este necesar să vizeze nu cluburile în ansamblu, ci secţiile, măsurile concrete ce trebuie luate atit în ce priveşte fondul de elemente aflat în pregătire, cit şi suprastruc­tura tehnico-administrativă. Pe de altă parte, ar fi în interesul dezvol­tării activităţii de performanţă ca dis­cuţiile privind secţiile din cluburi să continue cu aceeaşi intensitate, în­­dreptind reflectoarele criticii pînă în cele mai prăfuite cotloane pentru a fi scoasă la lumină şi aruncată pes­te bord toată această lume care ve­getează „în perspectivă“. V. PAUNESCU DIN LUMEA LARGA ■ Fotbaliştii profesionişti din Mexic s-au organizat intr-un­ sindicat care numără în prezent 400 de mem­bri. Preşedintele sindicatului fotba­liştilor a fost numit Antonio Moţa, cu ani in urmă portarul echipei na­ţionale. Membrii acestui sindicat, care reprezintă 18 echipe de club, vor le­gifera în scurt timp contractele sem­nate, cu respectivele cluburi și vor, discuta problema viitoarelor transfer­­uri. ■ r -- *■ f ■ Celebrul fotbalist suedez Kurt Hamrin, în vîrstă de 38 de ani, și-a încheiat cariera de jucător la clu­bul A.C. Milan. El a devenit antreno­rul echipei F.C. Neapole. In cursul e­­voluţiei sale ca jucător in prima ligă a­­campionatului italian, Hamrin a în­scris 190 de goluri. In clasamentul celor mai buni golgeteri italieni, Hamrin a ocupat locul patru, după Piola (274 goluri), Nordhal (225) și Meazza (218) . Din cele 36 recorduri mondiale de haltere, 17 aparţin sportivilor so­vietici. Celelalte recorduri sunt deţi­nute de halterofili din Japonia, Un­garia, Iran, Polonia, Finlanda, Suedia, Bulgaria. BUn accident mortal fără precedent s-a produs in cadrul unei com­petiţii de haltere, la Cairo. Said Shaa­­ban, campionul R.A.U. la categoria mijlocie, încercînd să ridice o greu­tate de 140 kg, s-a dezechilibrat şi nu a mai putut evita haltera, care i-a ■ Comitetul de organizare a „Săp­tămânii preolimpice“ de la Sappo­ro a anunţat oficial că întrecerile au fost urmărite de 175 874 spectatori. Un purtător de cuvint a declarat re­prezentanţilor presei internaţionale că numărul­­spectatorilor care vor urmări Jocurile­'Olimpice' de iarnă, progra­­ria.te anul, viitor "la Sapporo, va fi din. 6 ori îitai'm­ar­e. ■ Patru staţiuni de sporturi de iar­nă din R. F. a Germaniei — Berchtesgaden, Inzell, Ruhpolding şi Reit im Winkl — şi-au depus candi­datura de a organiza Jocurile Olim­pice din 1973. M. Müller, consilierul acestui land, a declarat că aceste lo­calităţi, situate una de alta la maxi­mum 60 km, posedă toate instalaţiile necesare. ■ La Atena au avut loc lucrările comitetului Jocurilor Meditera­neene. Printre altele, s-au luat o se­rie de măsuri organizatorice privind viitoarea ediţie a acestei competiţii, care va avea loc, după cum se ştie, intre 6 şi 17 octombrie anul acesta la Izmir (Turcia). Organizatorii sportivi din Turcia au arătat că pista de atle­tism va cuprinde 8 culoare şi că ea va fi acoperită cu tartan. De aseme­nea, s-a anunţat că tenisul a fost in­trodus in programul demonstrativ al competiţiei, fracturat şi la moartea­ spinării, cauzîndu-i REDUCERE DE PREŢURI LA OUĂ După cum informează Ministerul Comerţului Interior, începînd de luni 1 martie intră în vigoare noile pre­ţuri la ouă pentru sezonul de primă­vară, preţuri care sunt reduse cu 0,30 lei la bucată. Totodată, în urma unui ordin al mi­nistrului, au fost luate măsuri pentru asigurarea unei aprovizionări abun­dente cu ouă a reţelei comerciale din întreaga ţară. RESPONSABILITATEA ARHITECTULUI (Urmare din pag. I) pe de alta, imensul angrenaj uman şi ma­terial angajat in acest proces pun în discu­ţie însăşi menirea actuală a arhitectu­lui. Procesul orga­nizării spaţiului este astăzi un act colec­tiv de largă co­laborare cu diverşi specialişti in domenii multiple şi variate. In compunerea elemente­lor într-un ansamblu armonios, in transfor­marea datelor func­ţionale într-un act de cultură materială şi spirituală, arhitectul are o mare răspun­dere. Pentru a putea îndeplini acest rol complex este necesar, după mine, ca in­for­maţia arhitecţilor să intervină schimbări substanţiale. Printr-o pregătire cit mai completă şi multilate­rală, ei trebuie să-şi însuşească priceperea sintezelor pluridisci­plinare, o viziune de ansamblu. In acelaşi timp, varietatea pro­blemelor puse profe­siunii noastre şi evo­luţia lor rapidă re­aduc în discuţie, cu toată greutatea, nece­sitatea unor speciali­zări : pregătirea ac­tuală generală, cu in­cursiuni în toate do­meniile specifice, ar trebui să cedeze locul unei aprofundări in ramurile principale — sistematizare, arhitec­tură generală, arhitec­tură de interior — printr-o orientare di­ferenţiată in ultimii ani de studiu. Cred că Uniunea Arhitecţilor poate aduce un sprijin deosebit în acest pro­ces. Ţinînd seama­­ de multitudinea proble­melor urgente pe care le au de rezolvat ma­joritatea organizaţiilor de proiectare, îi revi­ne U.A. sarcina stu­dierii unor probleme de perspectivă, speci­fice ţârii noastre in domeniul sistematiză­rii şi arhitecturii. Este vorba de anumite pro­bleme majore, de o­­rientare generală, în domeniile importante ale profesiunii. De altfel, socot că insti­tuţiile care organizea­ză şi îndrumă activi­tatea ar putea recurge in mai mare măsură la sprijinul Uniunii Arhitecţilor, Înaintea definitivării unor puncte de vedere şi a adoptării unor măsuri cu aplicare în dome­niul arhitecturii. Este necesară dez­voltarea criticii de ar­hitectură şi, mai ales, aşezarea ei pe baze ştiinţifice, atit pe plan funcţional cit şi eco­nomic. Abordarea pro­blemelor de estetică arhitecturală ar trebui să se facă de pe po­ziţii principial noi , modificările importan­te produse in aprecie­rea frumosului, în concepţia soluţionări­lor plastice, cer ca îmbinarea frumosului cu utilul să se facă pe baza datelor furnizate de tehnologia şi ştiin­ţa actuală. Trebuie să ne preocupăm astăzi de o personalizare mai expresivă a valenţelor mediului în care se desfăşoară procesul de edificare, de integra­rea scării umane in acest mediu, de afir­marea tradiţiilor şi de modalităţile prezenţei lor în contemporanei­tate, intr-un acord deplin intre om şi mijloacele sale mate­riale. Ţinînd seama de diversitatea proble­melor ce se pun astăzi profesiunii de arhitect şi de importanţa lor, aş aprecia că actua­lele forme de activi­tate ale Uniunii Arhi­tecţilor nu mai cores­pund întrutotul cerin­ţelor vieţii noastre con­temporane. Pentru ca obiectivele enunţate anterior — şi încă multe altele, care vor apărea, desigur, în cadrul lucrărilor con­ferinţei — să-şi poată găsi o concretizare in activitatea uniunii, este necesar ca a­­ceasta să devină un organism activ, capa­bil să transpună în viață numeroasele sar­cini ce-i stau în fată în perioada următoare. PAGINA 3 LISTA DE CÎŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.OL cu ciştiguri TRAGEREA LA SORTI DIN 28 FEBRUARIE Ciştigurile revin Întregi obligaţiu­nilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc «Z». V» respectiv V% din ciştigurile de mai sus. In valoarea cîştigurilor este cu­prinsă şi valoarea nominală a obli­gaţiunilor ciştigătoare. Plata ciştigurilor se face prin fi­lialele C.E.C. +4 0 u Valoarea •3 0 - £ hc£ ciştigurilor 3 -* c TO S 3 co ,m *- .2-3 3 ----------------------­S3, 5r* XI »C0 “3 G,’® ița “ ««HF EA» S m Z S pl-gjî » S 'S n-C |°c I S ________________________________ 1 79279 03 100 000 100 000 1 69855 13 75 000 75 000 I 50656 05 50 000 60 000 1 78881 28 25 000 25 000 I 69029 04 10 000 10 000 I 06690 16 5 000 1 72074 31 500(1 10 000 5 C dl 11 0) I 9­80 561 13 2 000 80 702 19 2 000 820 000 80 595 22 1 000 80 455 05 1 000 80 963 19 1 000 80 646 28 1 000 320 000 800 96 38 800 800 12 40 800 800 35 11 800 1 920 000 2887 |_________TOTAL : 1­2 830 000

Next