Scînteia, aprilie 1971 (Anul 40, nr. 8743-8772)
1971-04-01 / nr. 8743
PAGINA 2 DIALOG CETĂŢENESC MĂSURI BINE GÂNDITE, ÎN INTERESUL SALARIAŢILOR După cum se ştie, de curând a fost dat publicităţii, pentru a fi supus dezbaterii largi, cetăţeneşti, proiectul de lege privind activitatea cantinelor-restaurant. Probind interesul deosebit de care se bucură organizarea acestor instituţii, pe adresa redacţiei sosesc numeroase scrisori, din partea unor instituţii, unităţi economice, din partea unor oameni de diverse profesii, pensionari etc. In cele ce urmează, spicuim din cuprinsul acestor scrisori propunerile pe care le-am socotit de cel mai acut interes. • Conţinutul acestui proiect de lege reflectă grija partidului nostru pentru creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru economisirea timpului salariaţilor consumat cu procurarea alimentelor şi prepararea lor in gospodăria personală, pentru folosirea timpului liber în scopul instruirii şi odihnei. Este o treabă foarte bună, care va putea fi realizată numai în condiţia în care cei ce vor fi puşi la conducerea acestor cantine-restaurant vor munci cu răspundere. Ei trebuie să fie oameni dintr-o bucată, cinstiţi, buni gospodari, harnici şi conştienţi de menirea acestor cantine-restaurant, care trebuie să devină un sistem, bine organizat de alimentaţie a salariaţilor. Pentru aceasta propun ca art. 9 din proiect să fie puţin completat. Acolo se spune că „şeful cantinei-restaurant se numeşte şi se eliberează din funcţie de către comitetul executiv al consiliului popular, cu avizul conform al comitetului de conducere al cantinei-restaurant“. Propun ca în continuare să se scrie : „la propunerile salariaţilor care iau masa la cantina respectivă“. Aceasta va constitui o chezăşie a faptului că omul respectiv va lucra cu mai mult simţ de răspundere, ştiindu-se propus de către masa de salariaţi in faţa cărora va avea si obligaţia să răspundă. De asemenea, aş mai face următoarele propuneri : La art. L — Acolo unde se arată că aceste cantine-restaurant se înfiinţează pe lingă „întreprinderi“, propun să se adauge „şi grupuri de întreprinderi“. In anumite zone industriale, cum ar fi la Bacău cartierul Mărgineni, la Tg. Mureş cartierul „Mureşeni“, la Iaşi cartierul „Ţuţora“ etc., sunt grupuri de fabrici pentru care se poate organiza cite o cantinărestaurant mare , se vor realiza in acest fel condiţii mai bune şi o eficienţă economică mai mare, putindu-se reduce, în acest fel, costul meselor, ceea ce se va reflecta pozitiv în bugetele salariaţilor care iau masa la asemenea cantine-restaurant. La art. 5 se arată că „pe lingă masa de prînz, cantinele-restaurant să servească micul dejun şi masa de seară“. Propun să se prevadă ca aceste unităţi să producă şi să vindă semipreparate culinare, produse de cofetărie, de patiserie, salariaţilor. La art. 9 se arată că „şeful cantinei-restaurant conduce in mod operativ întreaga activitate, la măsuri concrete pentru îndeplinirea hotăririlor comitetului de conducere, angajează patrimonial şi răspunde de activitatea economică-financiară, potrivit dispoziţiunilor legale“. Propun să se adauge : „ţine cont de sugestiile şi propunerile salariaţilor care iau masa la cantinarestaurant“. Art. 14 să fie completat cu următoarele : „Piinea şi produsele de panificaţie vor fi aduse de către fabricile care produc aceste articole. Salariaţii care iau masa la cantinele-restaurant vor putea cumpăra pentru necesităţile familiei cantităţile de pâne şi produse de panificaţie de care au nevoie“. Virgil ZAHARESCU Combinatul industrial de morarit şi panificaţie Bucureşti • Am citit, cu deosebit interes, proiectul de lege privind organizarea cantinelor-restaurant, apărut recent în presa centrală şi locală. Prevederile din proiectul de lege sunt foarte bune. Propun în..ă ca, pe lingă fiecare cantinărestaurant, să funcţioneze şi o secţie cu pregătirea meniurilor dietetice, iar dacă unele calcule economice nu permit realizarea acestui lucru, cred că este absolut necesar să se înfiinţeze in fiecare oraş măcar o cantinărestaurant cu profil dietetic, la care vor putea să ia masa toţi aceia cărora medicul le-a prescris regim alimentar. Mă gîndesc că, şi in ceea ce priveşte preţurile meniurilor — atit pentru bolnavi, cit şi pentru cei sănătoşi — trebuie să se aducă unele îmbunătăţiri proiectului de lege pus în discuţie. Propun ca preţurile meniurilor să se stabilească diferenţiat, pentru ca salariaţii să aleagă în funcţie de posibilităţile pe care le au. Aceasta va fi în avantajul salariaţilor cu venituri mai mici, va asigura pe deplin condiţii mai bune pentru servirea mesei tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Nichita NICOLAE str. Republicii nr. 6 ap. 34 Galaţi • Uzina de utilaj de morărit Topleţ se află in comuna Topleţ, judeţul Caraş-Severin. Aprovizionarea se face foarte greu, deoarece ne aflăm la o distanţă de 140 km de centrul judeţean, intr-o zonă de munte. Consiliul popular comunal nu poate satisface în totalitate cerinţele salariaţilor de la uzină. In multe cazuri, în cadrul adunărilor salariaţilor, s-a ridicat problema aprovizionării defectuoase cu legume, fructe şi produse alimentare. Am intervenit la conducerile O.C.L., I.J.L.F., precum şi la Direcţia comercială judeţeană, pentru a ne sprijini în aprovizionarea localităţii Topleţ , arătîndu-le că o parte din cadrele de bază ale uzinei părăsesc locul de muncă, pierind la diferite uzine din alte oraşe — insă situaţia se prezintă în continuare deficitară. In proiectul de lege, la capit. I art. 1, privind înfiinţarea cantinelor-restaurant, care se organizează prin decizii ale comitetelor executive ale consiliilor populare orăşeneşti, municipale sau judeţene, la cerere şi pe lîngă întreprinderile, organizaţiile economice sau instituţii de stat, nu sunt cuprinse şi întreprinderile economice ce-şi desfăşoară activitatea în comune izolate. In consecinţă, propunem ca, la capit. III, articolul 28 să aibă următorul conţinut : „Rămîn în subordinea întreprinderilor, desfăşurindu-şi activitatea în condiţiile prezentei legi, cantinele pentru salariaţii întreprinderilor agricole de stat, ale întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, cantinele care funcţionează pe lîngă şantierele de construcţii-montaj şi exploatările forestiere şi întreprinderile economice de pe raza comunelor care nu au condiţii de preluare (în cazul în care condiţiile locale permit, comitetele executive ale consiliilor populare pot lua măsuri şi pentru preluarea acestora“. Semnează : ing. Gh. NUŢĂ, director Gh. NEMEŞ, din partea comitetului de partid Costică AVRAM, din partea comitetului sindical și R. PREDESCU, din partea comitetului U.T.C. de la Uzina de utilaj de morărit Topler Referitor la proiectul de lege privind activitatea cantinelor-restaurant pentru salariaţi, propunem să se adauge la art. 23 — un alineat nou : „Unităţile care se aprovizionau cu alimente de la fostele cantine, cum ar fi creşele, căminele de copii, staţionarele medicale şi internatele pentru şcolile profesionale, vor fi in continuare aprovizionate de către cantinele-restaurant, la preţul cu amănuntul al mărfurilor, la care se va adăuga cota parte a cheltuielilor de transport şi de aprovizionare“. Semnează : ing. Constantin CIUREA directorul general al Combinatului poligrafic „Casa Scînteii" • In legătură cu proiectul de lege privind activitatea cantinelor restaurant, propun următoarele : La art. 19 — Adunările generale ale salariaţilor să analizeze şi activitatea personalului de la cantină. La art. 21 — Contribuţia salariaţilor şi a membrilor de familie care iau masa la cantinarestaurant, pentru cheltuielile de regie, să nu depăşească 15 la sută din valoarea alimentelor. Economist Gh. POPESCU • La proiectul legii privind activitatea cantinelor-restaurant pentru salariaţi, am de făcut o singură propunere şi anume ca şi pensionarii, inclusiv membrii lor de familie, să aibă dreptul să ia masa la noile cantine-restaurant, în aceleaşi condiţii ca şi salariaţii, aceasta pentru două motive : 1) Pensionarii fiind proveniţi din salariaţi sunt asimilaţi salariaţilor in ce priveşte drepturile sociale. 2) Majoritatea pensionarilor, oameni vîrstnici sau bolnavi, sunt în imposibilitate să se deplaseze pentru aprovizionarea zilnică. Trebuie să adaug că sunt unii salariaţi — şi, mai ales, pensionari — suferinzi, astfel că fiecare cantină-restaurant ar trebui să servească mîncăruri de regim. V. IONESCU pensionar • Proiectul legii privind activitatea cantinelor-restaurant pentru salariaţi conţine dispoziţii binevenite in privinţa îmbunătăţirii alimentaţiei în cantine, creînd totodată înlesniri pecuniare. Socot că îmbunătăţirile şi înlesnirile ar trebui să fie acordate şi pensionarilor. De aceea propun ca art. 21 să fie completat cu încă un alineat, care să aibă următorul cuprins : „In aceleaşi condiţii se vor bucura de drepturile prevăzute în alineatul 1 şi pensionarii de orice fel, proveniţi din rîndurile salariaţilor unităţii respective, dacă şi-au menţinut după pensionare calitatea de membru de sindicat şi cotizează ca atare“. Vasile WERNER pensionar str. Maria II Sighetul Marmaţiei • O dificultate pe care o întîmpină în prezent cantinele din întreprinderi constă în lipsa unei reglementări legale a finanţării cheltuielilor pentru aprovizionări curente, pentru susţinerea gospodăriilor anexe, îndeosebi a crescătoriilor de animale şi păsări. Aceste cheltuieli nu sunt creditate de bănci, iar fondurile respective nu se pot procura în toate cazurile şi pe măsura necesităţilor pe calea avansurilor de la abonaţi. Actualmente aceste cheltuieli sunt avansate de întreprinderi din fondurile lor. Pentru cantine, întreprinderile nu primesc normative de la Ministerul Finanţelor, sumele respective fiind scoase din garanţia creditelor acordate de Banca Naţională şi trecute la credite volante, unele suportă dobînzi penalizatoare de 12 la sută. Intrucît aceste cheltuieli apar ca urmare a unor necesităţi reale şi trebuie să li se asigure o bază legală corespunzătoare, propun să se facă următoarele completări la proiectul de lege : — la art. 17, alin. 1 să se adauge la sfîrșit cuvintele : „şi pentru formarea unui fond de rulment necesar aprovizionărilor curente“. — la art. 19, alin. 1 să se adauge la sfîrșit cuvintele „şi pentru formarea unui fond de rulment necesar aprovizionărilor curente“. — la art. 25 să se precizeze că băncile pot acorda credite atit pentru nevoile de aprovizionări curente, pină la formarea unui fond de rulment corespunzător unei normale funcţionări, cit şi pentru aprovizionări sezoniere. Gheorghe NEDELCU salariat la Banca Națională a Republicii Socialiste România — Centrala direcţiei executării de casă a bugetului de stat • Aş vrea să sugerez fabricilor noastre de vase emailate ideea de a lua din timp măsuri să producă sufertaşe, pentru una şi două persoane. Din păcate, asemenea obiecte, absolut utile, nu se găsesc în comerţ. Din diferite motive, mulţi salariaţi nu vor putea lua masa la cantină şi vor trebui s-o transporte la domiciliu. Cu ce s-o transporte însă dacă n-au sufertaşe ? ■ Acest neajuns ar putea fi înlăturat dacă resoartele amintite ar lua urgent măsurile ce se impun. Prof. Censionar M. GHIRINDAC str. Bucovinei 35, Tulcea , In dezbatere proiectul LEGII PRIVIND ACTIVITATEA CANTINELOR-RESTAURANT INDINBIraiu Metamorfoze arhitectonice în citadela aurului negru — imagine din cartierul Ploieşti-Nord Foto : Gh. Vintilă UN SOCRU, O MOTOCICLETA ŞI MAI MULŢI BIROCRAŢI Mihai Hincu e din comuna Havrina, Botoşani, lucrează ca flotant la un şantier de construcţii din Braşov şi in 1964 şi-a cumpărat o motocicletă. — Şi vreţi s-o daţi pe-o pereche de tenişi . — Nici pe două perechi de bascheţi. Am alt of. Avind acte de Botoşani, am înregistrat motocicleta in comuna mea, iar taxele le plătesc aici unde fac serviciul, adică in Braşov. — Şi trimiteţi chitanţele... — Desigur, de fiecare dată. Cu toate astea, socrul meu este ameninţat cu sechestrul. — Dacă li trimiţi chitanţele de ce îl mai ameninţă . — Cică să plătesc acolo. Pretind că altfel nu-şi fac planul la încasări. Tovarăşe Hincu, te rog din suflet trimite celor din satul dumitale mulţumirile mele. Numai datorită „rivnei“ cu care „muncesc“ îmi fac şi eu planul la sectorul... birocraţi. Mulţumesc. CARUL ŞI MĂCIUCĂ Mai mulţi cititori, printre care şi tovarăşul Vasile Tonu, din comuna Coteana- Olt, mă întreabă : — Ce să facem cu sticlei o fi borcanele goale ? — Duceţi-le la centrul de valorificare şi cu banii pe care-i luaţi cumpăraţi maşini. — Dar in comună nu avem un astfel de centru şi aproape că ne sufocăm, cămările sunt pline, podurile la fel... Tovarăşe Toni, dacă comerţul nu rezolvă această problemă, am să intervin eu pe undeva să ne dea aprobare pentru modificarea, pe o perioadă de timp, a proverbului: „ajunge o măciucă la un car de oaie“, n „ajunge o măciucă la un car cu sticle şi borcane goale". Dv. faceţi rost de car. De măciucă, iată, mă ocup eu. 0 POLICLINICA POATE „ÎMBOLNĂVI" NISTE OAMENI? Pe strada Maşina de Piine-Colentina, există o policlinică de copii, iar in jurul ei vreo 9 blocuri cu circa 2 000 de locatari. Împuternicitul Gheorghe Anghel, in numele acestor 2 000 de locatari zice că : — Această policlinică ne îmbolnăvește. — Mi-e imposibil să cred. — D-lor încălzesc policlinica cu combustibil lichid și neavind filtre aruncă pe cele două coşuri numai funingine. Nu putem deschide ferestrele, nu putem ieşi pe balcon... Am reclamat peste tot dar... funingine. Tovarăşe împuternicit, cereţi sectorului 2 din care faceţi parte să vă schimbe denumirea străzii din „Maşina de piine“ in „Maşina de funingine“. Ascultaţi-mă pe mine, e mai uşor de făcut o policlinică să nu mai scoată funingine, decit schimbarea denumirii unei străzi. încercaţi şi această variantă, n-aveţi de pierdut decit... funinginea. UN COCOŞ PENTRU TREI CEASURI Un indescifrabil susţine că la Lugoj nu există o oră exactă. Ceasul electric, cu patru cadrane, din centrul oraşului arată patru ore diferite. Ceasurile din turlele celor două biserici bat ele orele, dar le bat fără nici un motiv concludent. Iar ceasul de la gară, cică, e dat in grija unui frînar care-şi face meseria conştiincios. Stimate indescifrabil, nu ştiu cum aş putea veni in ajutorul dv. in ceea ce priveşte ora exactă. Dacă m-aş duce să le repar, n-ar mai arăta nici orele, le-aş face să arate săptăminile, ori anii bisecţi. Dacă nu le repară nimeni, rugaţi-i pe edili să le vindă şi să cumpere nişte cocoşi. Dar să aleagă din acei care cintă şi pe gardul altora. La Bucureşti acum e joi, iar ora exactă e 13, 13 minute şi 13 secunde... BA-I AICI, BA NU-I AICI Veni o scrisoare şi din Dolj. E semnată de Victor Mandache din comuna Brabova şi in cuprinsul ei zice: — Anul trecut veni in satul Urdiniţa, sat ce aparţine de comuna noastră... — Ce veni in satul Urdiniţa ? — O comisie care stabili locul unde să fie ridicată o nouă şcoală. Se aprobară şi fondurile, veniră şi constructorii, dar primarului Constantin Marinescu nu-i conveni locul pe care-l stabili comisia şi neconvenindu-i ii puse pe constructori să sape in altă parte. Săpară ce să pară constructorii in altă parte, turnară şi fundaţia care se ridică la o valoare de mii de lei şi lucrarea stagna. — De ce stagna 7 — Veni iar comisia, opri lucrarea și-i puse pe constructori să sape dincolo, unde stabilise ea. După dumneatale, cam cine ar trebui să plătească cele citeva mii de lei . Eu, tovarăşe Mandache, in nici un caz nu. Pentru că nu eu am pus pe alţii să facă săpături şi să toarne beton degeaba. AM PRIMIT SCRISOAREA DV. de Nicuţă TĂNASE SCINTEIA - joi 1 aprilie SECVENȚE EDILITARE Privire spre viitor CONSTANŢA (c° respondentul „Scînteii”,Radu Apostol). In sălile galeriilor de artă din Constanţa s-a deschis o interesantă expoziţie de studii şi machete privind sistematizarea oraşului. Expoziţia reţine atenţia vizitatorilor, cu precădere, asupra dezvoltării zonei industriale „Palas“, a portului şi şantierului naval, unităţi care vor cunoaşte o puternică dezvoltare în actualul cincinal, asupra modernizării centrului civic al oraşului, construcţiei unor mari ansambluri de locuinţe în zonele Tomis şi Filimon Sîrbu, precum şi asupra unor obiective social-culturale de mare însemnătate în zona litoralului. Unele dintre schiţele şi machetele prezentate au şi început să se materializeze pe şantiere. Vizitatorii sunt invitaţi, prin mijlocirea unui chestionar, să formuleze opinii cu privire la amplasarea unor obiective social-edilitare, dotările noilor cartiere, la traficul rutier-urban. Podoabe de primăvară ploieşti pendentul „Scînteii”, C. Căpraru). In acest an, zonele verzi şi florale, parcurile municipiului Ploieşti vor fi extinse, ca suprafaţă, ajungînd la peste 250 ha. Grădinarii de la administraţia parcurilor muncesc, cu febrilitate, pentru pregătirea răsadurilor de flori, a arborilor şi arbuştilor ornamentali. După cum ne informează ing. Beatrice Burcescu, în Ploieşti se vor planta, in această primăvară, aproape două milioane şi jumătate fire de fiori — panseluţe, părăluţe, petunii, crăiţe etc. — 1600 de trandafiri, 120 000 de arbuşti pentru gard viu, 75 000 de arbori — tei, plopi, arţari, sălcii In acest an, Ploieştiul se va îmbogăţi cu un nou parc al tineretului, care va avea o suprafaţă de 25 ha. Pentru deservirea populaţiei ZALĂU (corespondentul „Scînteii“, Vasile Rusu), Cehul Silvaniei, cel mai tinăr oraş al judeţului Sălaj, este supus unor ample transformări înnoitoare. Alături de noile blocuri de locuinţe date în folosinţă în ultima vreme, anul acesta va începe construcţia de noi spaţii comerciale şi unităţi de deservire. Tot în această localitate, nu peste mult timp, va începe construcţia unui complex de alimentaţie publică cu mai multe nivele, alcătuit dintr-un hotel cu restaurant, cofetărie, bufet-express şi laboratoare de cofetărie, carmangerie și produse răcoritoare. Hotel turistic TÎRGOVIŞTE respondentul „Scînteii“, C. Soci). Dezvoltarea puternică a municipiului, ca şi interesul crescînd al turiştilor din ţară şi străinătate de a cunoaşte vestigiile vechii cetăţi de scaun, au impus construirea, la Tîrgovişte, a unui modern hotel turistic. Prevăzut cu şase nivele şi o capacitate de 200 de locuri, hotelul va oferi oaspeţilor o găzduire confortabilă. Noul hotel va avea două restaurante, un bar, o modernă centrală telefonică, o centrală termică proprie, spaţii de garare a autoturismelor. Spiritul gospodăresc în acţiune ARAD (corespondentul „Scînteii“, G. Goia). Fondul locativ al Aradului va spori — pină la sfîrşitul acestui an — cu 1 750 de apartamente construite din fondurile statului şi ale cetăţenilor. Arădenii s-au angajat, de asemenea, ca prin contribuţia voluntară, să realizeze lucrări gospodăreşti de circa 60 milioane de lei. Primele obiective sunt deja atacate. Se amenajează o bază sportivă , în cartierul Gai se termină lucrările de construcţie a unui nou ştrand pe malul Mureşului, iar bulevardul Republicii, „coloana vertebrală" a municipiului, îşi va schimba aproape complet înfăţişarea. Nici Mureşul, rîul care de atiţia ani a devenit un atribut nelipsit al Aradului, n-a fost uitat. Se lucrează intens la amenajarea parcurilor de pe maluri şi a falezei. In anul 1971 se vor aduce îmbunătăţiri substanţiale şi in alimentaţia cu apă a oraşului. Noi obiective sociale BRAŞOV (corespondentul „Scînteii“, N. Mocanu). In zona de est a Braşovului, care cunoaşte o puternică dezvoltare, a început construcţia unui spitalpoliclinică, cu o capacitate de 666 de paturi. Corpul principal, cu parter plus 6 nivele, va adăposti spitalul propriu-zis cuprinzînd secţii de chirurgie, de interne, de pediatrie, de obstetrică şi ginecologie. El va dispune de o staţie de oxigen, de instalaţie de recondiţionare a aerului şi alte amenajări necesare funcţionării unui spital modern. Noul spital urmează să fie dat in folosinţă în trimestrul al doilea 1973. Un alt obiectiv social important, aflat în construcţie, la Braşov, este noua policlinică a feroviarilor. In aceeaşi zonă se mai află în construcţie şi clădirea celei de-a doua centrale telefonice automate a oraşului, cu o capacitate finală de 10 000 de linii. Clădirea va adăposti şi un oficiu poştal. Centrala termică, ce se construieşte în aceeaşi zonă, va furniza aburi şi apă caldă, atit pentru spital, centrala telefonică, cit şi pentru viitoarele blocuri care se vor construi în acest perimetru. PROMPT, DAR DELOC CONŞTIINCIOS Tovarăşul Aristide Manasterschi s-a mutat anul trecut din Timişoara pe str. Victoriei nr. 12 din Oraviţa — Caraş-Severin. Mutîndu-se dintr-un judeţ in altul a cerut şi mutarea pensiei. Foarte amabili tovarăşii de la Oficiul de pensii l-au servit prompt dar deloc conştiincios. Pentru că in loc de Manasterschi cum figura la Timişoara, la Oraviţa a fost înregistrat Manasterescu. Cină vine ziua pensiei e vai şi amar, încep alergăturile... Tovarăşe Aristide eu ii cunosc pe birocraţi mai bine decit cunoaşte Dumitrache spaţiul porţii şi de aceea îndrăznesc să vă dau un sfat. Vreţi să scăpaţi de încurcătura cu pensia . Mutaţi-vă la Timişoara.