Scînteia, mai 1971 (Anul 40, nr. 8773-8802)
1971-05-05 / nr. 8776
Anul XL Nr. 8776 | Miercuri 5 mai 1971 || 8 PAGINI - 40 BANI În climatul de puternici efervescentă creatoare, caracteristic acestor zile in care intîmpinăm gloriosul semicentenar al partidului, ştirile sosite la redacţie continui să reflecte amplele acţiuni prin care întregul nostru popor işi manifestă unitatea fermă, de nezdruncinat, in jurul celor mai buni fii ai săi, comuniştii, adeziunea deplină la politica internă şi externă a partidului. Colective de oameni ai muncii din întreprinderi industriale, de pe ogoare, din instituţii de învăţămint şi cultură raportează cu mindrie şi adîncă satisfacţie conducerii de partid şi de stat despre noi realizări obţinute în activitatea lor, despre hotărirea de a nu-şi precupeţi eforturile pentru Înfăptuirea vastului program elaborat de partid. Alte ştiri fac cunoscute o multitudine de manifestări ştiinţifice, culturale şi artistice menite să evoce emoţionantul trecut de luptă al partidului, drumul glorios parcurs de-a lungul celor cinci decenii de existenţă, să prezinte succesele Întregului popor, sub conducerea clarvăzătoare a comuniştilor, in edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Toate aceste manifestări conturează la ansamblul lor un tablou vibrant al atmosferei insufleţitoare in care, pe tot cuprinsul ţării, oamenii muncii işi dedică întreaga lor energie şi capacitate creatoare apropiatei sărbători a partidului. ţara Întreagă întimpină cu însufleţire gloriosul semicentenar PRETUTINDENI, NOI SUCCESE IN CINSTEA MARELUI SĂRBĂTORIT Industria Capitalei a realizat In plus o producţie-marfa de 544,6 milioane iei In intimpinarea gloriosului semicentenar al partidului, colectivele unităţilor industriale din Capitală au obţinut succese deosebite in îndeplinirea şi depăşirea planului şi a angajamentelor luate in întrecere. Din datele centralizate la Direcţia statistică a municipiului Bucureşti rezultă că, pe ansamblul industriei Capitalei, planul producţiei globale pe primele patru luni ale anului a fost depăşit cu peste 479 milioane lei, iar planul producţiei-marfă cu 544,8 milioane lei , reprezentind 335 milioane lei peste angajamentul asumat pentru etapa pînă la 8 mai. Producţia globală obţinută este cu 10,5 la sută mai mare decit aceea realizată in aceeaşi perioadă a anului trecut. Printr-o mai bună organizare a producţiei şi a muncii, prin folosirea mai raţională a potenţialului tehnic şi uman, productivitatea muncii planificate a fost depăşită cu 1,7 la sută, faţă de 1,6 la sută cit prevedea angajamentul luat, pe această cale obţinîndu-se cea mai mare parte din sporul producţiei. Producţia suplimentară se materializează in 423 tone oţel, 1 796 tone ţevi din oţel, 484 tone materiale plastice şi răşini sintetice, produse ale Industriei electrotehnice şi electronice in valoare de 67 milioane lei, 29 263 kW motoare electrice de 0,25 kW şi peste, 30 320 kVA transformatori de forţă de 5 kVA şi peste, mijloace de automatizare în valoare de 8 milioane lei, utilaje tehnologice pentru industria chimică şi prelucrarea ţiţeiului de 8,5 milioane lei, mobilă de 4,1 milioane lei, 525,4 mii mp ţesături, Încălţăminte în valoare de peste 7 milioane lei ş.a. Angajamentele metalurgiştilor au devenit fapte In preajma sărbătoririi semicentenarului partidului, metalurgiştii de pe întreg cuprinsul ţării raportează că şi-au îndeplinit şi depăşit angajamentele asumate in întrecerea socialistă. Pină la 1 mai, ei au realizat peste angajament 1 235 tone cocs, 22 660 tone fontă, 10 607 tone oţel, 15 267 tone laminate, mai mult de 1 300 tone ţevi şi peste 200 tone cărămizi refractare. Colectivul Combinatului siderurgic din Hunedoara a elaborat primul milion de tone de oţel din producţia anului acesta, depăşind prevederile de plan la zi cu peste 12 300 tone. In perioada care a trecut de la începutul anului, combinatul hunedorean a realizat o producţie-marfă suplimentară în valoare de peste 52 milioane lei şi a depăşit planul de livrări la export cu peste 10 milioane lei valută. Creşterea producţiei s-a obţinut in condiţiile micşorării cheltuielilor planificate, fapt concretizat în realizarea a 9 milioane lei economii la preţul de cost şi 17 milioane lei beneficii peste cele prevăzute. Succese importante au obţinut şi celelalte combinate şi uzine metalurgice. Peste plan o producţie în valoare de 268 milioane lei BRAŞOV (corespondentul „Scînteii“, N. Mocanu). Colectivele întreprinderilor industriale din judeţul Braşov au îndeplinit angajamentele luate în cinstea semicentenarului partidului cu aproape o lună mai devreme. De la începutul anului, industria judeţului a realizat o producţie-marfă suplimentară în valoare de 268 milioane lei. In acelaşi timp, prevederile pe 4 luni ale planului de beneficii au fost depăşite cu 87 milioane lei. S-au livrat economiei naţionale peste plan 553 tone îngrăşăminte cu azot, 787 tone metanol, 15 tractoare, 23 autocamioane, peste 8100 tone ciment, 11 400 kW motoare electrice, 61 000 mp ţesături, 682 000 bucăţi cărămizi şi blocuri ceramice şi altele. Productivitatea muncii pe un salariat a crescut de la începutul anului cu 770 lei, faţă de 323 lei cit prevedea angajamentul. Parametrii proiectaţi au fost atinşi cu trei luni mai devreme PLOIEŞTI (corespondentul „Scînteii“, Constantin Capraru). Colectivul Rafinăriei Brazi a adăugat la bilanţul succeselor sale in cinstea aniversării semicentenarului partidului o nouă şi importantă realizare: atingerea indicatorilor proiectaţi la instalaţia de cocsare nr. 2, cu un trimestru mai devreme faţă de prevederile planului. Proiectată şi construită in Întregime de specialişti români, această instalaţie, cu o capacitate anuală de 550 000 tone, asigură valorificarea superioară a produselor secundare obţinute în instalaţiile tehnologice deprelucrare a ţiţeiului. Capacitatea de producţie realizată în primul trimestru al anului 1971 depăşeşte prevederile de proiect cu 16 175 tone, productivitatea muncii crescînd cu 21 la sută. In acelaşi timp, toate consumurile specifice de materii prime şi materiale au fost substanţial mai mici faţă de prevederile înscrise in proiect. PAGINA A V-A ADEVĂRUL ESTE MEMBRU DE PARTID Masă rotundă a „Scmteii"* PAGINA A IV-A ARTA — prezenţă vie la marea sărbătoare a poporului nostru PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN IH PAGINA A 11-A MANIFESTĂRI CONSACRATE SEMICENTENARULUI PARTIDULUI I PARTIDULUI : I EROU I ------------------------------ ! I Victor EFTIMIU ! ! ! 4 Din seva primăverii ce plămădeşte pruncii, i In Maiul care-ncepe cu sărbătoarea muncii 1 S-a făurit al ţării măreţ îndrumător, 1 Partidul care-nalţă antene-n viitor. ^ In falduri tricolore infăşurind drapelul i t Cu stema însorită îşi împlineşte ţelul: \ Un singur crez, belşugul întregului popor 1 1 Totala împlinire, universalul spor... \ I A-nlăturat deapururi monarhi, trufie, caste, l I Eresuri, privilegii, deosebiri nefaste, , ţ O lume împărţită doar în stăpini şi slugi | lj Şi drumul curăţindu-1 de spini şi buturugi ţ i A netezit urcuşul spre culmile supreme... ţ J Mulţimea obidită atît amar de vreme i * Din amorţirea veche trezită a purces ţ Pe căi de libertate spre pace şi progres, 1 4 înfăptuind clădirea de naintaşi visată... \ 1 Din mii şi mii de facle lumina revărsată ^ ) Pătrunde în adîncuri şi bezna fulgerînd i 1 Dă fiecărui locul la locul său, pe rînd, ' J \ Şi pe zidirea veche înaltă, triumfală, ţ 4 O întocmire nouă firească şi egală. ij I Un suflu viu, năvalnic, mulţimile animă i I încolonate toate-n pornirea unanimă. / t Republica-şi salută pe întemeietor: I I Partidul care-i dete elan cuceritor. \ i Dintr-un hotar în altul al ţării împăcate 4 / în sate, în oraşe, pe plaiuri fermecate ? 1 In ritmuri de ciocane şi huruit de roţi 1 \ In imnuri triumfale te vom slăvi noi toţi. \ 4 Opt Mai, al propăşirii pregătitor şi faur ! t '! Istoria va scrie cu litere de aur ! ! In cartea României eterne, ca un zid, ! 1 Etern, înalt, puternic, eroicul Partid ! ! PAGINA A III-A IERI, ÎN TOATE JUDEŢELE AU AVUT LOC MARI ADUNĂRI FESTIVE CONSACRATE SEMICENTENARULUI PARTIDULUI PRODUSELE „DE COMPLETARE“ -o problemă deschisă a construcţiei de maşini Realizarea sarcinilor de plan substanţial sporite din acest an ale industriei construcţiilor de maşini depinde în mod hotârîtor de folosirea integrală, raţională a tuturor capacităţilor de producţie existente, de intensificarea exploatării maşinilor şi utilajelor aflate in dotarea întreprinderilor. Conducerile centralelor industriale şi ale uzinelor din această ramură de bază a economiei pot asigura , şi asigură — pe mai multe căi, valorificarea superioară a potenţialului productiv al maşinilor-unelte de care dispun, in rîndurile de faţă ne vom ocupa însă numai de una dintre ele, şi anume de posibilitatea de a obţine o sporire a producţiei prin respectarea profilului întreprinderilor, prin încadrarea cit mai riguroasă a fabricaţiei in acest profil. De fapt este vorba de degrevarea unor uzine constructoare de maşini de obligaţia — asumată de nevoie — de a executa in condiţii tehnice improprii, de productivitate scăzută, anumite piese sau subansamble pe care, în mod normal, ar trebui să şi le procure fără nici o dificultate de la întreprinderile specializate în producerea lor. Nu ne referim nicidecum doar la binecunoscutul fapt că: In acest sector, multe uzine confecţionează — fără a fi pregătite pentru o asemenea producţie — cantităţi impresionante de elemente de asamblare (şuruburi şi piuliţe) speciale şi mai ales standardizate, sau scule, dispozitive şi verificatoare universale. Nu. Ci şi la multe alte asemenea abateri de la profilul de fabricaţie peste care de prea multă vreme se trece cu vederea. La Uzina mecanică din Sibiu, bunăoară, adică într-o unitate specializată în fabricarea unor categorii de maşini-unelte, se produc de ani de zile — cu o considerabilă risipă de manoperă — pină şi instalaţiile hidraulice sau pompele de ungere ale acestora, iar la uzina „înfrăţirea“ din Oradea, cu un profil apropiat de cel al uzinei sibiene — nenumărate accesorii, elemente şi piese standardizate. In felul acesta, indiferent care ar fi indicele de încărcare a maşinilor, se foloseşte neraţional o parte din capacitatea de producţie. Ni s-ar putea spune că atît problema elementelor de asamblare, cit şi cea a accesoriilor de maşini-unelte sau a S.D.V.-urilor este în curs de soluţionare pe baza unor însemnate lucrări de investiţii, că celelalte exemple citate sunt excepţii singulare, că tragem, cu alte cuvinte, un fals semnal de alarmă. Din păcate, lucrurile nu stau chiar aşa. — Pentru noi — ne spunea Ing. Dorin Fulea, directorul tehnic al uzinei „Independența“ din Sibiu — executarea subansamblelor numite cu amară ironie „satelit“, de care avem neapărată nevoie, dar pe care nu ni le putem procura de nicăieri, înseamnă o adevărată povară. Atelierele prelucrătoare consumă pentru executarea de reductoare, ungătoare, armături, accesorii electrotehnice şi altele mii şi mii de ore-maşină anual. Se „ocupă“ astfel in mod neraţional zeci şi zeci de utilaje, capacitatea de producţie a uzinei fiind diminuată, potrivit unor estimări, cu aproximativ 35 milioane lei anual. Prin degrevarea uzinei de produsele de completare care nu intră in profilul ei s-ar putea realiza anual o producţie suplimentară de bază insumind 250—300 tone. Fiind vorba de o uzină de unicate, acest cîştig ar însemna foarte mult. • Din multele dovezi care atestă că nu ridicăm o falsă problemă mai amintim una. La uzina „Progresul“ din Brăila, profilată pe construcţia de utilaje mari pentru industria metalurgică şi chimică, pentru construc-Adrian PRODAN (Continuare in pag. a VI-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu - a primit delegaţia Adunării Populare a R. P. Bulgaria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, la 4 mai, delegaţia Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, condusă de acad. prof. Sava Ganovski, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Biroului Adunării Populare, care ne vizitează ţara la invitaţia Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România. La primire au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ştefan Voitec, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Necula, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Constantin Scarlat, deputat în Marea Adunare Naţională. Parlamentarii bulgari au fost însoţiţi de Spas Gospodov, ambasadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti. In timpul întrevederii, de ambele părţi a fost exprimată satisfacţia pentru evoluţia mereu ascendentă a legăturilor de prietenie şi colaborare multilaterală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar. A fost subliniată dorinţa comună de a dezvolta aceste relaţii spre binele popoarelor român şi bulgar, al cauzei unităţii ţărilor socialiste şi păcii în lume. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu reţelei americane de televiziune N.B.C. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit, la 4 mai, pe Don Meaney, vicepreşedinte al „National Broadcasting Company“ din S.U.A., şi Hugh Downs, comentator principal al N.B.C. Preşedintele Consiliului de Stat a acordat cu acest prilej un interviu filmat pentru reţeaua americană de televiziune N.B.C. Tovarăşului WALTER ULBRICHT Preşedinte al Partidului Socialist Unit din Germania Stimate tovarăşe Walter Ulbricht, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al meu personal, vă adresez, cu prilejul alegerii dumneavoastră ca preşedinte al Partidului Socialist Unit din Germania, cele mai cordiale felicitări. Vă doresc cu căldură ani îndelungaţi, sănătate şi succes în activitatea dumneavoastră pusă în slujba dezvoltării Republicii Democrate Germane, socialismului şi păcii. Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima convingerea că relaţiile de prietenie frăţească şi colaborare multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Socialist Unit din Germania, dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul popoarelor noastre, al cauzei socialismului, colaborării şi securităţii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Tovarăşului ERICH HONECKER Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania Stimate tovarăşe Erich Honecker. Cu prilejul alegerii dumneavoastră în funcţia de prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al meu personal, vă adresez calde felicitări şi urări de succes în îndeplinirea misiunii de înaltă răspundere ce v-a fost încredinţată, în activitatea consacrată construirii socialismului în Republica Democrată Germană, îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare frăţească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Socialist Unit din Germania, dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană se vor dezvolta şi în viitor în folosul popoarelor noastre, al unităţii ţărilor socialiste şi a partidelor comuniste şi muncitoreşti, al cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Stimaţi tovarăşi, Vă mulţumim cordial pentru felicitările transmise cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a Partidului Socialist Unit din Germania şi pentru înalta apreciere dată activităţii desfăşurate de partidul nostru. Vă asigurăm că vom face şi în viitor totul pentru a întări colaborarea prietenească, tradiţională dintre partidele şi statele noastre şi a ne aduce contribuţia la consolidarea construcţiei socialiste, la întărirea mişcării comuniste internaţionale pe baza marxism-leninismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI SOCIALIST UNIT DIN GERMANIA Maiestăţii Sale Imperiale HAILE SELASSIE I Împăratul Etiopiei ADDIS ABEBA Cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a zilei independenţei Etiopiei, adresez Maiestăţii Voastre, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace şi progres poporului etiopian prieten. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România