Scînteia, septembrie 1971 (Anul 40, nr. 8894-8923)
1971-09-16 / nr. 8909
PAGINA 2 DIALOG CETĂŢENESC Ne-am obişnuit, în ultimii ani, să fim părtaşi, alături de sutele de mii de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul patriei, la o competiţie care se desfăşoară între judeţe, municipii, oraşe şi comune, devenită tradiţională. în prima rtină a acestui an, din judeţul Neamţ pornea către consiliile populare din întreaga ţară, către toţi locuitorii municipiilor, oraşelor şi comunelor o însufleţitoare chemare la întrecere patriotică pentru gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor. Gazdă a acestei iniţiative, jude ______________ţul Neamţ şi-a onorat, în perioada care a trecut de la începutul anului, angajamentele luate, înregistrînd succese de seamă în întrecerea patriotică . In numeroasele acţiuni întreprinse pentru buna gospodărire a localităţilor, comitetele de partid, consiliile populare, au antrenat zeci de mii de cetăţeni , dar important este faptul că larga participare de forţe a fost şi este îndreptată spre realizarea unor obiective de durată, de mare interes cetăţenesc : construirea de şosele, drumuri, edificii socialculturale, electrificarea satelor etc. Această orientare porneşte de la necesitatea ca, alături de eforturile pe care le face statul pentru dezvoltarea oraşelor şi satelor prin alocarea de importante fonduri de investiţii, munca patriotică, contribuţia locală să fie din ce în ce mai mare, mai eficientă. Acesta este spiritul în care s-a acţionat şi se acţionează în judeţul Neamţ. Realizările obţinute în acest an confirmă buna orientare a organelor locale în această privinţă, eficienţa iniţiativei cetăţeneşti, a elanului şi dăruirii cu care au răspuns acestor cerinţe majore masele largi de locuitori din oraşele şi satele judeţului. Până la 31 august, prin contribuţia bănească şi în muncă a cetăţenilor, aici au fost construite 60 săli de clasă, două cămine culturale, două grădiniţe de copii, cinci dispensare umane, 142 803 mp străzi, 92 275 m.p. trotuare, 226 km drumuri, peste 3 km poduri, 75 km diguri ; cu ajutorul primit din partea statului au fost electrificate 23 de sate şi s-a extins reţeaua electrică în alte 39 localităţi. La acestea mai trebuie adăugate şi lucrările de reparaţie la aproape 2 milioane m.p. de străzi şi trotuare, 967 km de drumuri, precum şi cele de amenajare a 167 ha de spaţii şi zone verzi etc. Este suficient să arătăm că, în cursul acestui an, valoarea lucrărilor efectuate prin muncă patriotică se ridică la 119 milioane lei, ceea ce înseamnă că fiecare locuitor din judeţ a prestat, pînă în prezent, în medie, diferite lucrări în valoare de 234 lei. Poposim în cîteva localităţi ale judeţului Neamţ. La Piatra Neamţ, zona sud-vestică, denumită „Peste Vale“, a devenit un minunat loc de agrement, mult apreciat de locuitorii oraşului. Pînă nu de mult aici era un teren de peste 5 ha, nefolosit, plin cu gropi. Consiliul popular îşi propusese de mai mult timp să amenajeze un complex de odihnă, dar fondurile de investiţii erau destinate altor scopuri, mai urgente. Intr-o sesiune a consiliului popular, mai mulţi deputaţi au arătat că sunt posibilităţi de realizare a acestui obiectiv fără a se cheltui bani din bugetul statului, angajîndu-se, totodată, ca, împreună cu cetăţenii din oraş, să participe în acest scop, la muncă patriotică. Ca urmare, nu după mult timp, s-a trecut la acţiune. A fost o mare mobilizare de forţe , întregul volum de muncă — atit calificată cit şi necalificată — insumînd roii şi mii de ore, a fost efectuat prin participarea voluntară a cetăţenilor. Complexul de odihnă — care se compune dintr-un ştrand ,modern, teren de fotbal, popicărie, orăşel al copiilor cu un mic trenuleţ etc. — a fost dat in folosinţă şi acum constituie mîndria oraşului. După cum apreciază specialişti ai consiliului popular municipal, valoarea totală a economiilor realizate la acest obiectiv se ridică la peste 5 milioane lei. Asemenea acţiuni de amploare s-au desfăşurat şi la amenajarea parcului de la poalele „Cozlei“, a scuarului din centrul civic, la extinderea alimentării cu apă, la construirea şi repararea unor străzi etc. In prezent, eforturile locuitorilor oraşului sunt canalizate spre lucrările de regularizare a apelor Bistriţei, pentru a se feri de inundaţii unele cartiere. Pînă acum, aici au fost construite diguri pe o lungime de 5,5 km ; lucrările se desfăşoară în continuare. Pentru amenajarea acestui rîu, statul a alocat 40 de milioane de lei. Cetăţenii oraşului s-au angajat ca, prin contribuţia lor in muncă, să execute lucrări prin care să se economisească jumătate din această sumă. Cu mare însufleţire participă la acţiunile de muncă patriotică şi locuitorii celorlalte oraşe şi sate ale judeţului Iniţiativa gospodărească şi-a pus amprenta şi asupra oraşelor Roman şi Tg. Neamţ, comunelor Crăcăoani, Borca, Dumbrava Roşie şi altele din judeţ, avînd drept consecinţe mari transformări înnoitoare în aceste locuri. Despre comuna Bălţăteşti, de exemplu, se spune, pe drept cuvînt, că este mîndria judeţului, nu numai pentru că, fiind aşezată într-o zonă pitorească, are un farmec aparte. Cele cîteva mii de gospodari care o alcătuiesc au muncit cu rîvnă, pentru a-i ridică rangul in ierarhia localităţilor de pe aceste meleaguri, imprimîndu-i un pronunţat caracter urban. O casă de naşteri şi un staţionar pentru copii, două şcoli generale, sală de festivităţi, trotuare, două drumuri care leagă satele comunei, extinderea a încă 17,5 km de reţele electrice, piaţa etc. — sunt numai cîteva dintre obiectivele importante realizate, in acest an. Alături de fondurile primite din partea statului, pentru construirea acestora, cetăţenii au contribuit cu sume de bani, au prestat zeci de mii de ore de muncă patriotică. Cu o lună de zile in urmă, reţeaua electrică s-a extins pe ultimii 17,5 km. Toate lucrările de săpături, de batere a stîlpilor electrici au fost executate prin participarea benevolă a sătenilor. Astfel, faţă de valoarea de deviz, — sumă ce s-a constituit prin ajutorul acordat de stat şi prin contribuţia cetăţenilor — lucrările au costat cu aproape 100 000 de lei mai puţin. Gospodăreşte au procedat locuitorii Bălţăteştiului şi la construirea şcolii, realizată prin contribuţia cetăţenilor în bani şi in muncă. Proiectul iniţial prevedea ca aceasta să aibă 8 săli de clasă, un laborator şi sală de festivităţi. Locuitorii comunei au chibzuit bine, au gîndit gospodăreşte şi au găsit noi posibilităţi care să ducă la reducerea costului construcţiei. S-a hotărît, bunăoară, ca cea mai mare parte a lucrărilor să fie efectuate prin muncă patriotică. Rezultatul? Din economiile realizate s-au mai putut adăuga noii şcoli încă 6 săli de clasă. Constatări asemănătoare am făcut şi în comuna vecină — Bodeşti. Şi aici, aportul cetăţenilor la edificarea unor obiective de largă utilitate a devenit în prezent un fapt de o deplină generalitate. „Oamenii satelor , după cum remarca Vasile Tomescu, primarul comunei au în prezent luwmmmmmmmmm mină electrică, aparate de radio şi televizoare. Au vrut să aibă şi apă la robinet, în casă s-au adunat şi au hotărît să realizeze singuri acest obiectiv“. Cele spuse de primarul din Bodeşti se confirmă „la faţa locului“, centrul civic poate rivaliza cu multe aşezări urbane. Numai în cursul acestui an, aici s-au construit prin muncă voluntară o şcoală nouă, un complex meşteşugăresc, şi un stadion, s-a amenajat un club al tineretului şi s-a introdus alimentarea cu apă. Anul viitor ? Extinderea reţelei de apă, introducerea încălzirii centrale la instituţiile din comună, extinderea băii comunale, construirea unui cămin cultural, amenajarea unei case de naşteri etc. In rîndurile de mai sus am consemnat succint citeva aspecte din bogata experienţă a judeţului Neamţ, care arată cit de mare este forţa colectivă in acţiunile de muncă patriotică. Vasile MIHAI LOCUL ÎN CARE TRĂIM să prospere prin munca noastră! Locuitorii şi edilii judeţului Neamţ demonstrează ce forţă uriaşă reprezintă munca patriotică materializată in obiective de largă utilitate socială Clientul în viziunea bacşişomanului Desen de Eugen TARTI ACTIVITATE CULTURALA LA... USCAT Tinerii din comuna Măgureni-Prahova ni se laudă că au un cămin cultural frumos, o bibliotecă frumoasă, o bibliotecară aşişderea, instrumente muzicale şi mut şi, jocuri de şah... — Dar activitatea 7 E şi ea frumoasă ? — Nu — De ce ? — Din cauza mutului... — Care, de la Manutanţă? — Mai tot timpul e mutul la uşă. Lacătul. — Dar de ce se pune la- cătul la uşa căminului 7 Să nu o fure careva pe bibliotecară 7 — Să nu fure griul. — Care griu 7 — Păi în cămin s-a pus la uscat griul. — Şi o dată cu el s-a pus la uscat şi activitatea culturală 7 Mai aşteptăm veşti. REPARAREA ŞCOLII ŞI LEGEA COMPENSAŢIEI Pentru repararea şcolii generale nr 2 din Cosmeşti- Vale jud. Galaţi, se zice că s-a făcut un deviz in care era trecută înlocuirea grinzilor, a asterelor, a plafonului, duşumelelor etc. Se mai zice, in scrisoarea trimisă de tovarăşul director al școlii, că pentru acest lucru s-au alocat fonduri in valoare de 45 000 lei. — Și 7 In banii ăștia au reparat-o de la acoperiș in sus ? — Da de unde. Lucrările pomenite mai sus nu s-au făcut. Au încropit ceva acolo, ca să se afle in treabă, și cînd i-am întrebat pe mai marii comunei de ce nu schimbă grinzile şi celelalte mi-au spus că ştiu dumnealor ce fac. Să nu ne trezim intr-o zi că ne cade acoperişul! Tovarăşe director, s-ar putea ca ea, clădirea şcolii, să se dărîme din cauză că nu s-au făcut reparaţii ca lumea, dar s-ar putea ca şi mai marii comunei să fie felicitaţi tot atunci că au făcut economii. Există o lege a compensaţiei. 34 DE SALARIAŢI ŞI 34 DE SUGARI Industria locală judeţeană din Sibiu are in Cisnădie o secţie metalurgică. 34 de salariaţi din această secţie semnează o scrisoare prin care ne informează că : „exteriorul secţiei noastre nu are un aspect prea strălucit, în schimb dacă treci pragul dat de o harababură... Mormane de dărimături, profile metalice de diferite dimensiuni, amestecate cu levi, tablă de diferite sortimente... Iar in grădină şi in faţa vopsitoriei e o harababură şi mai în virstă. Hala seamănă mai degrabă cu o şură Unele unelte şi maşini unelte ar avea nevoie de reparaţii. Iar un tovarăş de aici de la noi lucrează cu niciunul şi la leafă cu trei..." Dragii mei 34 de salariaţii In legătură cu harababura din secţia dv., cu uneltele care trebuie reparate, am să vă pot da o mină de ajutor O mătuşă a mea e responsabilă a unei creşe de copii dintr-o localitate alăturată, şi am s-o rog să vină la do , cu 34 de sugari cu care să facă muncă patriotică. Problemele celelalte vor fi rezolvate de forurile cărora le-am trimis scrisoarea dv. Să le urăm spor la muncă sugarilor ! AŞTEPTAM NEGRU PE ALB DE LA ALBA O scrisoare foarte voluminoasă, sosită din Abrud, ne informează că de o bună bucată de vreme alimentarele din coloniile miniere Roşia Montana şi Baia de Arieş sunt slab aprovizionate. Suntem întrebaţi dacă nu cumva e de vină de această lipsă de aprovizionare faptul că drumul dintre Cimpeni şi Alba lulia nu este asfaltat. Ştim şi noi ce să vă răspundem ? Dacă se analizează problema la nivel de judeţ şi se stabileşte că nu drumul neasfaltat e de vină, ci tovarăşii care se ocupă de comerţ ? Aşa fiind lucrurile ne abţinem, deci, pînă primim de la Alba negru pe alb. PASTRAMA DE OAIE ŞI CURENTUL DE ÎNALTĂ TENSIUNE Tovarăşa Teodora Fiorescu, din str. Amurgului nr. 14, a intrat la unitatea nr. 4 „Avintul“ de pe şos. Alexandriei şi zice că a cerut 250 gr de pastrama de oaie. — Şi nu v-a dat pînă nu aţi cumpărat şi două vagoane de buturugi nesparte . — Nu. Mi-a spus că mă poate servi cu pastrama numai cu, condiţia să cumpăr de la 500 gr in sus. Neavînd nevoie de 500 gr am insistat. A fost imposibil să-l conving. Am cerut condica de sugestii şi reclamaţii responsabilului şi acesta a sărit la mine de parcă i-aş fi cerut să se urce fără scară pe un stilp de înaltă tensiune până mina pe fire. Şi nu s-a urcat 7 CINE-I DE FAPT REPETENTUL ? Nicolae Frăţilă, din Bucureşti, ne roagă să-i dăm o lămurire. — In ce problemă ? — Personală. Din prima căsătorie a rezultat o fată care e elevă la Liceul „M. Eminescu“ din Buzău. — Vreţi să-i trimiteţi ceva bani şi nu-i cunoaşteţi adresa exactă 7 — E vorba de altceva. Din dosarul nr. 5641 Judecătoria Buzău reiese că fiica mea a promovat anul şcolar 1970—71. — Foarte bine. N-aţi fi vrut să promoveze 7 — Din adresa 3519 Dosar 75, a Inspectoratului şcolar al judeţului Buzău, reiese că la finele anului şcolar 1970—1971 a fost declarată repetentă. Care să fie realitatea ? Tovarăşe Frăţilă, ne vom interesa. Să vedem şi noi, cine-i de fapt repetentul, inspectoratul sau judecătoria 7 DAU UN LOC DE CASA PE O STICLĂ CU VIN O întrebare foarte interesantă ne-o pune tot. Stăncescu din Bucureşti, str. Leonida nr. 20. Ascultaţi întrebarea : — E recomandabil şi se bea vin vechi . — Tovarăşe Stăncescu daţi-mi o sticlă de vlrsta lui tata mare a lui bunici-miu şi vă dau pe ea un loc de casă îngrădit şi o pereche de bocanci nr. 42 cu ţinte. — Eu am cumpărat o sticlă de „Dealu Mare“ şi pe verso-ul etichetei am citit : „garantat 1 lună“. Data imbutelierii: „21 august 1971“. — O fi fost eticheta de la vreo sticlă de lapte. — Aţi văzut dv. lapte „Dealu Mare“ . Vin a fost, pentru că l-am băut repede ca să nu ies din perioada de garanţie Care este părerea dv. in legătură cu vinul vechi . Tovarăşe Stăncescu, întrebarea aceasta mă depăşeşte. Vom cere explicaţii direcţiei de specialitate din MAIASA. In ceea ce privicuţă TANASE AM PRIMIT SCRISOAREA DV. şi să veşte oferta, m-am răzgîndit. Dau numai o pereche de bocanci cu ținte pe o sticlă de vin vechi. SCINTEIA-joi 16 septembrie 1971 lit toate unităţile comerciale se va acţiona ferm împotriva bacşişului Scrisoare adresată „Scînteii" de ministrul comerţului interior Redacţia a primit din partea tovarăşului NICOLAE BOZDOG, ministrul comerţului interior, următoarea scrisoare: în legătură cu dezbaterea din ziarul „Scînteia“ privitoare la necesitatea eliminării din viaţa socială a unor fenomene negative ce se mai manifestă, vă informăm că pentru combaterea bacşişului în unităţile comerciale, Ministerul Comerţului Interior şi Comitetul Uniunii Sindicatelor din Comerţ şi Cooperaţie au luat măsuri pentru îmbunătăţirea muncii educative, pentru întărirea ordinei şi disciplinei în toate unităţile comerciale. Astfel, în toate întreprinderile şi organizaţiile comerciale se va intensifica activitatea educativă prin expuneri, instructaje, munca de la om la om, gazetele de perete, foile volante, gazetele satirice, brigăzile artistice de agitaţie, mobilizînd astfel mai puternic forţa opiniei colective pentru combaterea bacşişului şi cultivarea la toţi lucrătorii a unei comportări demne şi civilizate faţă de cumpărători. Comitetele de direcţie ale întreprinderilor comerciale vor supraveghea permanent activitatea lucrătorilor, pentru ca nimeni să nu pretindă şi accepte nimic de la clienţi în afară de suma exactă pentru mărfurile cumpărate, serviciile prestate sau produsele consumate. In unităţile comerciale vor fi afişate la loc vizibil texte din care să rezulte că în unităţile comerciale nu se acceptă bacşiş. Gazeta „Comerţul socialist“ va populariza lucrătorii corecţi şi conştienţi de răspunderea socială a muncii lor şi va combate hotărît pe cei care îşi creează venituri în mod ilicit. Organele Inspectoratului comercial de stat vor controla unităţile comerciale, de alimentaţie publică şi hoteliere şi în cazurile în care vor constata primirea de bacşiş se vor lua cele mai severe măsuri disciplinare şi organizatorice împotriva celor vinovaţi. Deosebit de măsurile de mai sus, Ministerul Comerţului Interior conlucrează cu alte organe centrale interesate la elaborarea şi definitivarea unor acte normative care să sancţioneze pe cei care primesc bacşiş sau alte avantaje materiale nemeritate. Vă asigurăm că în comerţ se va acţiona ferm pentru eliminarea bacşişului, fenomen incompatibil cu realităţile sociale actuale. LA CIT TIMP. DE LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII. SE PLĂTEŞTE PENSIA SAU AJUTORUL SOCIAL? In vederea asigurării continuităţii veniturilor celor care se pensionează, legislaţia pensiilor stabileşte termene precise în cadrul cărora trebuie să se rezolve o cerere de pensionare, obligatorii atît pentru conducerile de unităţi, cit şi pentru organele de pensii. Astfel, H.C.M. nr. 252/1967 prevede că, la cererea angajatului sau a urmaşilor acestuia, unitatea este obligată să întocmească dosarul de pensie sau de ajutor social şi să-l trimită , în termen de 10 zile de la data depunerii cererii la oficiul asigurări sociale si pensii, in raza căruia își are domiciliul angajatul sau urmașii săi. De asemenea, la primirea deciziei de încadrare intr-un grad de invaliditate a unui angajat, tot în termen de 10 zile, unitatea trebuie să trimită dosarul întocmit în vederea pensionării, împreună cu această decizie, pentru rezolvare, la oficiul de pensii. La rîndul său, oficiul de pensii, primind dosarele respective, are obligaţia să le soluţioneze în termen de 15 zile de la data înregistrării sau completării lor cu toate actele necesare. Aceste dispoziţii din actul normativ sus-amintit au drept scop eliminarea oricăror intirzieri în stabilirea și plata pensiei și ajutorului social, pentru ca cel care se pensionează să poată primi drepturile de pensie ce i se cuvin la scurt timp după încetarea activităţii salariate sau încadrarea într-un grad de invaliditate. In numeroase scrisori sosite la redacţie, cititorii solicită lămuriri în legătură cu data de la care începe să se plătească pensia şi ajutorul social, semnalînd, totodată, unele abateri de la dispoziţiile legale în vigoare. Aşa cum prevede art. 66, alineatul 1 din Legea nr. 27/1966 (republicată), pensia şi ajutorul social se plătesc cu începere de la data desfacerii contractului de muncă, în vederea pensionării, a încetării plății ajutorului pentru incapacitate temporară de muncă sau data decesului susţinătorului. Dar, pentru a se stabili o astfel de dată este necesar să fie îndeplinită o condiţie esenţială impusă de lege, şi anume : cererea de pensionare, împreună cu toate actele necesare, trebuie depusă la organele de pensii în termen de cel mult 3 luni de la ivirea situaţiilor respective (încetarea activităţii salariate etc.). In situaţia în care se depăşeşte acest termen de 3 luni, pensia şi ajutorul social se plătesc începind de la data de iunii a lunii următoare aceleia in care a fost depusă la organele de pensii cererea împreună cu toate actele necesare. Deci, în cazul dv., tovarăşe Ion Gheorghe, din Găeşti, oficiul de pensii Tîrgovişte in mod legal v-a stabilit pensia de la data de 1 iunie 1971. Aceasta, deoarece dosarul dv. de pensie a fost trimis de către Consiliul popular al oraşului Găeşti (care a avut obligaţia întocmirii sale) şi înregistrat la oficiul de pensii abia în luna mai a.c., deci după expirarea termenului de 3 luni de la data cînd v-a încetat plata ajutorului pentru incapacitate temporară de muncă. Cum poate fi însă reparat prejudiciul ce se creează pensionarului prin pierderea drepturilor de pensie, pe una sau mai multe luni, din cauza întocmirii şi depunerii cu întîrziere a dosarului său de pensie ? In asemenea cazuri, pensionarul, pentru a recupera sumele de bani ce i se cuveneau pe lunile respective, poate acţiona in judecată pe cei vinovaţi de neîntocmirea şi depunerea în termen la oficiul competent a dosarului de pensionare. In exemplul relatat mai sus, pentru a obţine sumele de bani ce i s-ar fi cuvenit drept pensie pe cele 5 luni (ianuarie-mai a.c.), I.G. poate chema în judecată Consiliul popular Găeşti, care a trimis dosarul cu întîrziere. La rîndul său, instituţia va recupera suma respectivă de la salariatul ce s-a făcut vinovat de neîntocmirea şi nedepunerea in termenul legal a dosarului de pensionare, înainte de a Încheia, menţionăm că este necesar ca oficiile de pensii, conducerile direcţiilor pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale să urmărească îndeaproape modul cum întreprinderile, instituţiile, celelalte unităţi îşi îndeplinesc obligaţiile legate de întocmirea dosarelor de pensionare. Şi acolo unde se constată abateri de la prevederile legii, să aplice cu mai multă fermitate sancţiunile contravenţionale prevăzute de H.C.M. nr. 2494/1969. Gheorghe PIRVAN □ □EH PE TEME JURIDICE