Scînteia, martie 1972 (Anul 41, nr. 9074-9104)
1972-03-01 / nr. 9074
ScInTEIA — miercuri 1 martie 1972 pagina economică Cultivarea legumelor in solarii constituie o metodă eficientă pentru obţinerea unor recolte mai timpurii decit cele care se realizează în mod obişnuit in cîmp. Anul acesta, în judeţul Ialomiţa, şapte cooperative agricole vor cultiva legume şi îndeosebi tomate pe o suprafaţă de 48,5 ha solarii. Alte 25 ha solarii aparţinînd întreprinderii judeţene de producere şi valorificare a legumelor şi fructelor sînt în curs de amenajare la Feteşti, Călăraşi şi Ţăndărei. Pentru ca investiţiile mari care se fac în solarii să se recupereze şi, în acelaşi timp, să rezulte şi un beneficiu, se cere ca printr-o tehnologie corespunzătoare să se obţină producţii mari şi cit mai timpurii. La rîndul său, aceasta presupune amenajarea din vreme a solariilor şi plantarea lor la termenul optim. Asemenea aspecte au fost neglijate in ceilalţi ani, ceea ce a făcut ca, in multe cazuri, tomatele din solarii să apară pe piaţă o dată cu cele din cîmp. Pentru a nu se mai repeta aceste neajunsuri, Direcţia generală agricolă a judeţului Ialomiţa şi conducerile cooperativelor agricole au întreprins o serie de măsuri. „Intenţionăm ca, incepînd cu 1 iunie şi chiar mai devreme, din solarii să livrăm roşii pe piaţă, ne-a spus inginerul Constantin Drăgan, director al I.J.P.U.L.F. In acest scop am grăbit amenajarea solariilor şi am devansat producerea răsadurilor şi repicatului, astfel ca plantatul să se poată face mai de timpuriu“. Am urmărit pe teren cum se materializează preocupările de care vorbea interlocutorul nostru. ... Intr-adevăr, spre deosebire de anul trecut, cînd in acest sector au existat multe neajunsuri, acum, în toate fermele legumicole care au solarii, preocupările sunt îndreptate îndeosebi spre asigurarea unui material săditor viguros. La 25 februarie cooperativele semănaseră 25 505 mp cu tomate şi varză, faţă de 23 500 mp cit prevedea graficul la sfîrşitul lunii. La aceeaşi dată au fost repicate răsadurile de pe 7 000 mp. O experienţă pozitivă în acest sens oferă cooperativa agricolă Săruţeni, unde toate răsadurile de roşii, atit pentru cultura timpurie, cit şi cele ce urmează să se planteze în cîmp, au fost repicate in ghivece nutritive, pregătite din vreme. „Intre 10—15 martie vom începe plantatul în solarii, astfel că după două luni vom putea livra primele roşii , ne relata Ion Ivan, preşedintele cooperativei. Pentru asigurarea unui pat germinativ corespunzător, întreaga suprafaţă a fost arată din toamnă şi fertilizată în cursul iernii cu îngrăşăminte organice şi chimice, iar îndată ce timpul va permite, vor începe lucrările de pregătire a solului“. Hotăriţi să evite neajunsurile din anul trecut, cînd la 15 martie se mai lucra la consolidarea solariului, cooperatorii au început de cîteva zile montarea foliei de polietilenă. Aceeaşi atenţie a fost acordată şi protejării solariilor de vînturile puternice din Bărăgan. S-a procurat din vreme stuful necesar şi se lucrează acum la confecţionarea perdelei de protecţie din jurul lor. Şi la Ceacu am intrinat aceeaşi grijă pentru producerea materialului săditor. Verdele crud al celor 500 mp de răsaduri este promiţător. Numai că dacă specialiştii s-au străduit să realizeze răsaduri de bună calitate, nu aceeaşi preocupare o manifestă consiliul de conducere al cooperativei pentru pregătirea terenului. Este greu de crezut că nu au existat in toamnă condiţii pentru executarea arăturii pe cele 10 ha ale salariului. Ing. Nicolae Dinu, şeful fermei, are o vorbă : „Decît o arătură bună în primăvară mai bine una slabă în toamnă“. Normal era să fi făcut o arătură bună în toamnă, pentru că acum, în primăvară, sunt alte lucrări de executat. Şi, apoi, alt efect ar fi avut fertilizarea, şi aşa aplicată parţial — s-au administrat gunoaie de grajd şi superfosfat numai pe 6 ha — dacă era făcută pe arătura sănătoasă din toamnă. Cu jumătăţi de măsură nu poţi să ajungi la rezultatele scontate. Sunt cooperative agricola în care s-a întîrziat producerea răsadului necesar plantării în solarii. La cea din Ciochina mai sunt de semănat 75 mp cu tomate, iar repicatul s-a făcut abia la 10 la sută din răsaduri. „Mergem eşalonat cu semănatul pentru a putea face față la repicat“ , ne-a explicat inginerul Dumitru Simoiu, şeful fermei legumicole. Esteadevărat că trebuie să existe o concordanţă intre lucrări. Dar cu cit mai repede o faci pe prima, tot atit de repede o poţi executa şi pe a doua. Se cere ca in momentul cînd timpul permite să se facă plantarea să existe răsaduri mari şi viguroase. La Ciochina a rămas în urmă fertilizarea, deşi au existat condiţii bune ca această operaţie să se facă în toamnă. S-au administrat, este adevărat, cite 400 kg îngrăşăminte complexe la hectar, dar mari cantităţi de gunoi de grajd mai aşteaptă in capul locului să fie împrăştiate. Timpul permite ca această lucrare să se facă acum şi nu mai tîrziu. Mult rămase in urmă sint lucrările de construcţii la solariile aparţinind I.J.P.V.L.F. Dacă la cele 4 ha de sere şi 20 ha solarii încălzite, care urmează să fie date in folosinţă în august, lucrările sint avansate in raport cu acest termen, la cele 25 ha solarii neincălzite care trebuie să concure la producţia anului in curs, abia s-au plantat stupi pe 10 ha, se lucrează la montarea doliilor si a coamelor. Cauzele acestor întîrzieri au fost determinate, potrivit afirmaţiilor conducerii I.J.P.U.L.F. de la faptul că proiectele de execuție nu au fost predate la timp. Orice motive ar fi invocate, un lucru trebuie avut în vedere : terminarea grabnică a solariilor, astfel ca plantarea să se facă la timp. Altfel eforturile și cheltuielile materiale nu vor avea eficienta economică scontată. Asigurarea unor producţii corespunzătoare de tomate timpurii în toate salariile impun măsuri grabnice pentru urgentarea lucrărilor de execuţie, astfel ca plantatul să poată începe la timpul optim. Lucian CIUBOTARU corespondentul „Scînteii* Pot fi plantate răsadurile la timpul optim in solarii? DA! DAR CU O CONDIȚIE: SĂ EXISTE SOLARIILE! RENTABILITATE SPORITA (Urmare din pag. I) timplat anul trecut în unele unităţi ale Ministerului Industriei Metalurgice, de întreprinderi ale Ministerului Construcţiilor Industriale, de unităţi subordonate Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii , statul este nevoit să intervină serios pentru a „întrema“ din punct de vedere financiar întreprinderile respective, în timp ce preocupările acestora în vederea reducerii cheltuielilor materiale de producţie, închiderii tuturor „portiţelor“ unor costuri neeconomicoase nu se ridică la nivelul sarcinilor stabilite. Prin nerealizarea integrală a planului de beneficii, unităţile aflate in această situaţie influenţează negativ nu numai volumul fondurilor centralizate ale statului, ci îşi lezează propriile interese. Această concluzie rezultă din simpla enumerare a destinaţiilor beneficiilor planificate. Ele servesc, printre altele, la constituirea fondului de premiere, rambursarea creditelor bancare pentru mică mecanizare şi a celor pentru execuţia unor investiţii centralizate, la rambursarea creditelor bancare pentru creşterile planificate ale mijloacelor circulante, pentru execuţia de investiţii necentralizate productive şi social-culturale, inclusiv construcţiile de locuinţe ş.a. Cu alte cuvinte, analizînd lucrurile atit din unghiul de proprietar al mijloacelor de producţie, cit şi din cel de producător, fiecare colectiv de întreprindere — începînd de la muncitor şi pină la director — este nemijlocit interesat nu numai în îndeplinirea integrală a planului de beneficii pe 1972, dar şi în depăşirea substanţială a prevederilor in acest domeniu, pentru creşterea gradului de rentabilitate a producţiei. In aproape fiecare unitate economică s-au elaborat ample planuri de măsuri, pentru ca prevederile la beneficii pe acest an să fie îndeplinite şi depăşite, iar pierderile — în acele unităţi prevăzute cu dotaţii de la buget — să fie diminuate cu mult sub nivelul celor planificate. Esenţial este ca preocupările legate de reducerea cheltuielilor materiale de producţie, înlăturarea imobilizărilor, a tuturor surselor de risipă, de fructificarea mai intensă a rezervelor de ridicare a nivelului rentabilităţii întreprinderilor, a fiecărui produs să se manifeste nu în birouri, în planuri de măsuri, ci în fapte, în activitatea tuturor colectivelor din unităţile economice şi — bineînţeles — a organelor aparatului financiar şi bancar, care au îndatorirea să sprijine întreprinderile în vederea obţinerii unor rezultate economice şi financiare superioare. Cu cit se va acţiona mai energic, mai stăruitor încă din primele luni ale anului pentru creşterea prin eforturi proprii a volumului beneficiilor, a rentabilităţii producţiei (prin realizarea integrală a planului de producţie, atingerea în termen, la toate capacităţile, a parametrilor proiectaţi, respectarea şi reducerea sub nivelul prevăzut a costurilor de producţie şi, în primul rind, a cheltuielilor materiale), cu atit se vor mări avuţia ţării, venitul naţional — pe această bază creindu-se reale posibilităţi în vederea dezvoltării şi modernizării economiei naţionale, sporirii veniturilor oamenilor muncii, ridicării nivelului de trai al întregului popor. Problema înaltei rentabilităţi a producţiei interesează, deci, în cel mai înalt grad, pe toţi cei ce muncesc, iar soluţionarea ei favorabilă depinde de activitatea neobosită a tuturor colectivelor pentru mobilizarea susţinută a rezervelor existente în întreprinderi, in vederea reducerii preţului de cost, activitate ce trebuie să marcheze neîncetat un plus de eficacitate economică de la o lună la alta, de la un trimestru la altul. Serele cooperativei agricole din Pâuleşti, judeţul Satu-Mare, oferă „trufandale" de calitate. In foto : se recoltează castraveţii Intr-o perioadă. Uzina de autocamioane din Braşov era confruntată cu o problemă considerată de unii fără rezolvare: lipsa de capacitate productivă in scutărie. Deosebit de acută a devenit această chestiune la sfirşitul anului 1989 şi începutul anului 1970, cînd în faţa întreprinderii s-a pus sarcina de mare răspundere a asimilării noilor autocamioane echipate cu motor Diesel. Pe baza studiilor întreprinse de specialişti se aprecia că — pentru a-şi satisface cerinţele — uzina ar avea nevoie de un plus de capacitate la sculărie de 29—30 la sută. De unde să fie luată, insă, această capacitate? Idei s-au vehiculat multe. Dintre acestea, una singură a reţinut atenţia : ea aparţinea ing. Ion Leancu, şeful sculăriei, economistului Ion Puiu, şeful normării, şi ing. Mircea Florescu, pe atunci director tehnic al uzinei. Propunerea viza utilizarea mai raţională a forţei de muncă în sculărie. — Este un adevăr cunoscut de noi toţi, spunea şeful sculăriei intr-o adunare de partid, că in domeniul folosirii forţei de muncă există încă deficienţe mari. Aici trebuie să căutăm rezerva de capacitate de care avem nevoie. Practic, vechiul sistem de salarizare în regie, pe bază de barem, nu cointeresa insuficientă măsură lucrătorii din sculărie in obţinerea unei productivităţi a muncii superioare. In general cîştigurile oamenilor, fie ei încadraţi în categorii superioare sau inferioare, erau plafonate ; pe muncitorii tineri nu-i stimula să-şi ridice nivelul pregătirii profesionale. Aşa s-a născut soluţia trecerii la sistemul de lucru în acord global, sau în acord pe echipe complexe. Elementul „cheie“ în introducerea noului sistem l-a constituit justa stabilire a valorii medii a a.d.v.-urilor, respectiv, justa corelare între categoria medie a lucrărilor și categoria medie de încadrare a muncitorilor. Normarea propriu-zisă s-a făcut, deci, nu pe categorii de salarizare, ci pe baza orei medii de realizare a s.d.v.-urilor. De aici și interesul celor cu categorii superioare pentru atragerea în echipă a unor muncitori cu categorii mai mici, inferioare mediei echipei, dar pe care îi sprijină în ridicarea nivelului de cunoştinţe tehnico-profesionale, în scopul obţinerii unor rezultate economice cit mai bune. Cîştigul fiecărui membru al echipei este determinat de realizările întregii echipe şi creşte proporţional cu aceste realizări. Introducerea acordului global a dat un puternic impuls muncii în sculărie. Atit potenţialul tehnic, cit şi cel uman sunt mai bine folosite. Indicele de utilizare a maşinilor a crescut de la 0,52 în 1969 la 0,73 spre sfirşitul anului trecut. In acelaşi interval, producţia de s.d.v.-uri a înregistrat şi ea un spor de 24 la sută. Concomitent, s-a îmbunătăţit şi calitatea execuţiei acestora, deoarece un obiectiv esenţial urmărit prin aplicarea acordului global îl constituie realizarea unor produsa de înaltă calitate. In ce priveşte salariul mediu înregistrat pe secţie, se poate spune că el a crescut de la 1540 lei in anul 1969 la 2000 lei in anul trecut. Experienţa colectivului sculăriei de la uzina de autocamioane a fost larg popularizată şi răspîndită în toate întreprinderile judeţului. Mai mult chiar, în diferite unităţi, ca uzina de autocamioane, uzina de tractoare, cea de rulmenţi, acordul global se aplică şi in secţiile mecanic-şef sau de autoutilare. — Superioritatea noului sistem de retribuţie a muncii este evidentă, ne-a relatat ing. Virgil Florea, şeful sculăriei uzinei de tractoare. Esenţialul este că, pe această cale, sunt puse în valoare rezervele latente de capacitate din sculării. Iată un exemplu concludent. Mai înainte, muncitorii cu categorii superioare de Încadrare işi îndeplineau sarcinile lunare — calculate in ore — cu două pină la patru zile mai devreme, astfel că, in ultimele zile, manifestau tendinţe de slăbire a randamentului muncii, de treburile sale. Nu-1 interesa ce se întîmplă în dreapta şi în stingă lui. Acum, lucrurile stau altfel. Fiecare simte răspunderea nu numai faţă de munca lui, dar, in egală măsură, şi faţă de a celorlalţi membri ai echipei. Şi nu numai a echipei, ci chiar faţă de activitatea întregii secţii. E de o atare situaţie este înlăturată prin aplicarea acordului global. Muncitorul îşi poate depăşi nelimitat sarcinile de plan, fiind retribuit ia raport cu realizările efective. După opinia şefului secţiei scutărie, noul sistem prezintă şi un alt mare avantaj: fiind o formă de muncă prin excelenţă colectivă, acordul global dezvoltă spiritul de echipă, duce la creşterea responsabilităţii colective faţă de problemele majore ale producţiei. înainte, fiecare îşi vedea doar la sine înţeles că, in aceste condiţii, opinia de masă acţionează mai hotărît şi eficient ca oricînd. Nimănui nu-i convine să lucreze pentru altul. Nu-i de mirare că au fost cazuri cînd echipele au renunţat la „serviciile“ acelora care trăgeau chiulul şi nu se încadrau în ritmul general de muncă. Referindu-se la avantajele economice pe care uzina „Rulmentul“ le-a obţinut de pe urma introducerii acordului global, ing. Marcel Peca, scuterul şef al uzinei, aprecia că aplicarea acestui sistem a avut un rol hotărîtor in asigurarea s.d.v.urilor necesare pregătirii ACORDUL GLOBAL ÎN INDUSTRIE Efecte certe în creşterea randamentului 9 şi a răspunderii în muncă tribuna experienţei înaintate fabricaţiei noilor produse. In al doilea rind, aplicarea acordului global a permis realizarea unei producţii suplimentare echivalente cu cea pe care o puteau da 30 sculeri de categorie superioară. Desigur, utilizarea acordului global în sculării sa află la început. Deşi rezultatele obţinute sunt net superioare, nu se poate afirma că in aplicarea lui s-a atins perfecţiunea. Cadrele de specialişti din uzină sunt preocupate de îmbunătăţirea sistemului şi nu există îndoială că în acest an se vor înregistra realizări şi mai bune. Din investigaţiile întreprinse s-au desprins şi citeva propuneri care merită să fie studiate cu atenţie de organele în drept. S-a propus, de pildă, ca maiştrii să fie retribuiţi în acord, în raport cu realizările echipelor a căror activitate o conduc şi o coordonează. O altă propunere vizează necesitatea de a se include în reţeaua tarifară de salarizare în acord funcţia de sculer specialist, pentru muncitorii cu o înaltă calificare. S-a mai făcut sugestia ca muncitorii proveniţi din şcolile profesionale să fie repartizaţi în sculării , desigur, pe baza aptitudinilor , încă din anul doi, sau cel mai tirziu din anul trei. Pe de altă parte, ar fi bine ca, in cadrul şcolilor profesionale, să funcţioneze mai multe clase speciale, care să pregătească muncitori sculeri. Pentru a cointeresa cu mai mulţi tineri să devină sculeri, ar fi de dorit să se revină la sistemul de încadrare diferenţiată a absolvenţilor şcolilor profesionale. Acest fapt ar pune capăt actualei tendinţe, întilnită în unele uzine, cînd absolvenţii repartizaţi în sculării cer să lucreze in secţiile prelucrătoare, deoarece aici realizează un cîștig mai bun. Nicolae MOCANU corespondentul „Scînteii" PAGINA 3 În primul trimestru, cel puţin 20 la suta din planul anual de investiţii UTILAJE AŞTEPTATE PE ŞANTIERE ALE INDUSTRIEI CHIMICE Constructorii pretind îndeplinirea contractelor, furnizorii... promit După cum s-a subliniat la recenta Conferinţă pe ţară a cadrelor de conducere din întreprinderi şi centrale industriale şi de construcţii, o condiţie esenţială pentru realizarea ritmică a planului de investiţii şi punerea în funcţiune la datele planificare a noilor capacităţi de producţie o constituie LIVRAREA LA TERMEN A UTILAJELOR TEHNOLOGICE DE CĂTRE UZINELE CONSTRUCTOARE DE MAŞINI. De aceea, extrem de important este in momentul de faţă ca furnizorii de utilaje să ia in continuare măsuri hotărîte pentru a asigura la termen — sau chiar mai devreme — instalaţiile şi utilajele cu date de livrare in primul trimestru, precum şi a celor restante de anul trecut. De aceasta depinde, în mare măsură, intrarea în funcţiune la datele planificate a noilor obiective de investiţii, dintre care unele trebuie să dea producţie in prima parte a anului. De curînd, redactori ai ziarului nostru au investigat situaţia existentă pe citeva mari şantiere ale chimiei in ce priveşte asigurarea utilajelor tehnologice, precum şi stadiul realizării lor la unii mari furnizori. întrebarea care se pune este : vor fi asigurate, conform contractelor, utilajele tehnologice destinate şantierelor industriei chimice care au termen de livrare în primul trimestru al acestui an ? Mai întîi, să dăm cuvîntul unor factori de răspundere de pe citeva mari şantiere de investiţii ale chimiei : • La UZINA DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE DE LA VALEA CĂLUGĂREASCA, Gheorghe Milea, inginerşef cu Investiţiile, ne spunea : „De la uzina de utilaj chimic „Griviţa roşie“ din Bucureşti trebuiau să sosească, încă din anul trecut, 120 tone de utilaj. De la uzina „Vulcan“ din Capitală trebuia să primim 218 tone de utilaje tehnologice. Livrarea şi montarea lor grabnică , condiţionează punerea in funcţiune a 3 instalaţii — restante din anul trecut — şi a instalaţiei de acid sulfuric, capacitate care trebuie să înceapă să producă în curând. La fel de important este să primim, la termenele prevăzute, utilajele contractate pentru lunile ianuarie—martie a.c.“. • Ing. Horia Petra, director la COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE AZOTOASE DE LA TÂRGU-MUREŞ: „Aşteptăm, cu cea mai mare nerăbdare citeva schimbătoare de căldură şi alte utilaje de la Uzina de utilaj chimic din Ploieşti şi de la „Griviţa roşie“ din Capitală, în total, sute de tone — cea mai mare parte restante din anul trecut, iar altele cu termen de livrare în acest trimestru. Fără aceste utilaje tehnologice, realizarea celei de-a cincea unităţi de îngrăşăminte cu azot nu se poate înfăptui în ritmul stabilit — ceea ce, evident, ar putea avea implicaţii asupra termenului de punere în funcţiune a acestei importante capacităţi de producţie". • „Pentru a elimina orice surpriză neplăcută în ceea ce priveşte termenul, de altfel apropiat, de punere în funcţiune a instalaţiei de acid sulfuric — ne spunea ing. Vasile Montatul, directorul general al UZINEI DE BIRE ŞI FIBRE SINTETICE DE LA SAVINEŞTI — este obligatoriu ca furnizorii de utilaje tehnologice şi, în primul rind, uzinele „Griviţa roşie“ şi „Vulcan“, ambele din Bucureşti — să ne livreze în acest trimestru cele 704 tone de utilaj — o parte fiind restante din anul trecut“. • „Aceeaşi necesitate se ridică şi la instalaţia „Azot 4“, de la COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE CU AZOT DIN PIATRA NEAMŢ. Persistă o serie de restanţe în primirea utilajelor tehnologice cu termen de livrare în acest trimestru. Furnizori mai importanţi : Uzina mecanică de utilaj chimic şi uzina „Vulcan“ — din Capitală“, ne relata ing. Ion Popa, şeful serviciului de investiţii al combinatului. • „121 tone de utilaje tehnologice trebuiau primite pe şantier incă din anul trecut“ — ne-a comunicat ing. Corneliu Potra, directorul tehnic al COMBINATULUI DE INGRASAMINTE AZOTOASE DE LA SLOBOZIA. In trimestrul I a.c. urmează să ni se livreze 278 tone de utilaje. Uzina „Griviţa roşie“ din Bucureşti şi Uzina de utilaj chimic de la Ploieşti sunt principalii furnizori de la care aşteptăm respectarea necondiţionată a obligaţiilor asumate prin contractele economice“. Cum se vede, datoriile furnizorilor de utilaje tehnologice pentru şantierele chimiei nu sunt deloc mici. Nu vom insista asupra cauzelor care au determinat — în unele uzine — acumularea de restanţe faţă de termenele de livrare a utilajelor.Ar trebui să aducem în discuţie problemele asigurării la timp a documentaţiilor tehnice, cele privind aprovizionarea corespunzătoare cu materii prime şi materiale din ţară şi din import sau cele referitoare la organizarea propriu-zisă a producţiei în uzinele şi centralele industriale furnizoare de utilaj chimic — adică lucruri bine cunoscute). Mai important este să vedem care este poziţia pe care se situează unii dintre furnizorii de utilaje tehnologice pentru noile investiţii ale chimiei, cînd vor recupera restanţele din anul trecut, onorînd, in acelaşi timp, obligaţiile contractuale din primul trimestru al acestui an ? • Vasile Matache, directorul co- mercial al UZINEI DE UTILAJ CHIMIC „GRIVIŢA ROŞIE“ DIN BUCUREŞTI — întreprindere care din 1971 are o restanţă de circa 350 tone utilaje tehnologice, alte 2100 tone urmind să livreze în trimestrul I a.c. : „Beneficiarii produselor noastre, chimiştii, să nu aibă nici o grijă , atit restanţele din anul trecut, cit şi obligaţiile contractuale din acest trimestru vor fi onorate pină la 31 martie a. c.“. • Győri Ion, directorul UZINEI DE UTILAJ CHIMIC DIN PLOIEŞTI . „Am demarat bine în noul an, în toate atelierele şi secţiile întreprinderii se lucrează cu spor, întreg colectivul fiind pe deplin convins de efortul mare pe care trebuie să-l facem pentru a lichida restanţele şi a ne îndeplini, în acelaşi timp, exemplar sarcinile de livrări ce ne revin în cursul trimestrului I. Ne vom respecta semnătura de pe contractele cu termene de livrare in trimestrul I a.c.“. • Ludovic Avram, șeful serviciului desfacere de la UZINA „VULCAN“ DIN BUCUREȘTI : „Cele 925 tone utilaj chimic , dintre care 225 restante din anul trecut şi cele 11 cazane de apă şi abur cu termen de livrare în acest trimestru, vor fi expediate toate pină la sfirşitul lunii martie a.c.“. Cu alte cuvinte, asigurări ferme pe toată linia, din partea tuturor acestor furnizori de utilaje tehnologice. Investigaţiile din uzine, de la faţa locului ne-au convins că ele au un temei cert , înainte de orice, hotărîrea fermă cu care se lucrează în fiecare secţie. Apoi, măsurile energice care se aplică în fiecare uzină furnizoare de utilaje tehnologice pentru chimie. la „Griviţa roşie“, zilnic au loc analize privind modul de realizare a utilajelor destinate şantierelor industriei chimice, iniţiindu-se acţiuni concrete ce se aplică din mers , la Uzina de utilaj chimic din Ploieşti, în afară de asigurarea primirii ritmice a materiilor prime şi, mai ales, a tablei de la Combinatul siderurgic de la Galaţi , s-a trecut la lucrul în trei schimburi, iar pentru lichidarea unor „locuri înguste“, cu sprijinul centralei de resort s-au perfectat colaborările necesare cu alte unităţi industriale , la „Vulcan“, prin intermediul unor grafice analitice, modul de realizare a utilajelor pentru chimie este urmărit în fiecare secţie, iar analizele periodice, urmate de ample măsuri de intervenţie, asigură ţinerea pasului cu prevederile graficelor amintite. Există, deci, premise certe ca toata utilajele tehnologice restante din 1971 să fie expediate în cel mai scurt timp, iar cele contractate cu termen de livrare în acest prim trimestru al anului să fie realizate la datele prevăzute. Ceea ce trebuie să se reţină este necesitatea ca ritmul susţinut al activităţii din întreprinderile furnizoare de utilaj tehnologic pentru chimie să fie menţinut în tot cursul anului. Aceasta reprezintă o cerinţă esenţială pentru asigurarea la timp a utilajelor tehnologice destinate noilor obiective de investiţii ale chimiei, pentru ca acestea să înceapă să producă la termenele stabilite prin plan, sau chiar mai înainte. în ce ne privește, vom reveni la sfîrşitul acestui trimestru, pentru a vedea in ce măsură angajamentele furnizorilor de utilaje tehnologice pentru chimie se vor materializa in fapte. Anchetă realizată de : M. DANESCU, Constantin CAPRARU, Lucian CIUBOTARII, Lorand DEAKY, Ion MANEA