Scînteia, aprilie 1972 (Anul 41, nr. 9105-9134)
1972-04-01 / nr. 9105
SCINTFIA —ihnbáta 1 auri fie 7972 IMAGINI CU OCAZIA PRIMIRII PRIN AVION A UNOR FILME REALIZATE ÎN TIMPUL VIZITEI TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN AFRICA, PUBLICĂM ÎN PAGINA DE FAŢĂ CÎTEVA IMAGINI - MĂRTURII ALE PRIMIRII CĂLDUROASE FĂCUTE ÎNALŢILOR OASPEŢI ROMÂNI ŞI ALE ACTIVITĂŢII FRUCTUOASE PENTRU ÎNTĂRIREA COLABORĂRII ŞI PRIETENIEI ÎNTRE POPOARE. RETROSPECTIVE La semnarea Declaraţiei comune româno-tanzaniene Pretutindeni în Tanzania, aceeaşi primire caldă, plină de stimă şi prietenie Pe aeroportul din Dar Es Salaam. Preşedintele Tanzaniei, Julius K. Nyerere, îşi ia rămas bun de la tovarăşul Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. I a luat în considerare utilitatea pe care ar avea-o înfiinţarea de societăţi mixte în diferite domenii de interes comun. A fost semnat un acord privind desfiinţarea vizelor, precum şi un program de schimburi culturale pentru anii 1972—1973. Largul tur de orizont întreprins de cei doi preşedinţi asupra situaţiei internaţionale actuale a degajat constatarea că în problemele fundamentale punctele lor de vedere coincid sau sunt foarte apropiate. Trăsătura dominantă a lumii de azi, în care au loc ample transformări revoluţionare, este afirmarea cu pregnanţă a forţelor păcii, democraţiei şi progresului. Condiţia esenţială pentru ca ele să-şi exercite rolul şi influenţa asupra evoluţiei istorice, pentru triumful lor împotriva politicii de dominaţie, intimidare şi agresiune, de forţă şi ameninţare cu forţa, pentru promovarea unor relaţii internaţionale noi o constituie — aşa cum se subliniază în comunicatul comun — unirea tuturor forţelor frontului antiimperialist, dezvoltarea continuă a cooperării între ele. De aci cerinţa imperioasă, subliniată de cei doi preşedinţi, de a se acţiona neabătut, perseverent, pentru unitatea tuturor forţelor antiimperialiste. Imperativului unirii tuturor forţelor antiimperialiste îi slujeşte consecvent, neabătut, intreaga politică externă a partidului şi statului nostru, căreia îi este proprie internaţionalismul consecvent şi militant. El îşi găseşte întruchiparea în preocuparea de zi cu zi pentru adîncirea legăturilor de prietenie frăţească şi colaborare multilaterală cu toate ţările socialiste, cu toate partidele comuniste frăţeşti, în extinderea relaţiilor de colaborare cu noile state independente, cu mişcările de eliberare naţională, cu alte mişcări democratice şi progresiste. Pe această linie s-au înscris şi convorbirile de la Dar Es Salaam dintre Partidul Comunist Român şi partidele Uniunea Naţională Africană din Tanganika şi Afro-Shirazi din Zanzibar. în cursul discuţiilor au fost subliniate acele principii care formează cheia bunelor relaţii între partidele ce îndeplinesc rolul hotăritor în opera de făurire a noii orînduiri: dreptul fiecărui partid de a-şi stabili politica internă şi externă în mod independent, pornind de la cerinţele legilor generale ale dezvoltării sociale şi pe baza analizei condiţiilor şi particularităţilor concrete ale ţării sale, aducîndu-şi în acest fel contribuţia la cauza internaţionalistă a luptei împotriva imperialismului, pentru pace, libertate, independenţă naţională şi socialism. Apreciind utilitatea deosebită a schimbului de informaţii şi experienţă pe linie de partid, părţile au căzut de acord să dezvolte în continuare relaţiile dintre P.C.R. şi partidele T.A.N.U. şi Afro-Shirazi şi, în acest scop, să continue şi să diversifice întilnirile la toate nivelurile, pe baza unui program concret de colaborare. In cuvîntările rostite de şeful statului nostru, în convorbirile şi şi comunicatul comun şi-au găsit expresie prietenia militantă a României socialiste cu Africa nouă, cu noile state independente ale căror popoare luptă pentru apărarea şi consolidarea independenţei naţionale, pentru respectarea dreptului lor de a dispune nestingherit de bogăţiile naţionale şi de a decide de sine stătător asupra căilor dezvoltării lor economice şi sociale. Totodată, solidaritatea activă cu popoarele care duc încă o luptă grea, adeseori cu arma în mină, pentru scuturarea dominaţiei coloniale, împotriva rasismului, a asupririi naţionale sub orice formă s-ar manifesta, pentru dreptul lor sacru de a-şi hotărî singure soarta şi-a găsit o nouă şi puternică expresie în întîlnirile pe care secretarul general al partidului nostru le-a avut, la Dar Es Salaam, cu conducătorii unor forţe patriotice care şi-au cucerit respectul şi admiraţia prin eroismul şi abnegaţia cu care s-au ridicat la lupta pentru libertate şi independenţă — preşedintele Frontului de Eliberare din Mozambic (FRELIMO), tovarăşul Samora Moises Machel, delegaţia conducerii Organizaţiei Poporului din Africa de Sud-Vest (S.W.A.P.O.), secretarul general al Congresului National African din Africa de Sud, Alfred Nzo. In aceste întîlniri a fost afirmată hotărîrea partidului şi a poporului român de a acorda un sprijin multilateral, activ, luptei juste a popoarelor din Mozambic, Angola, Guineea-Bissau şi alte teritorii dependente pentru înlăturarea rînduielilor coloniale, de a susţine ferm popoarele din Namibia şi Africa de Sud în lupta lor dreaptă împotriva politicii rasiste de apartheid, de asuprire şi exploatare a altor popoare, pentru înfăptuirea aspiraţiilor lor de libertate şi progres social. Conducătorii mişcărilor de eliberare şi-au exprimat recunoştinţa lor pentru sprijinul politic şi material primit din partea poporului român ; de ambele părţi s-a manifestat hotărîrea de a intensifica legăturile reciproce în interesul unităţii tuturor forţelor antiimperialiste, al cauzei libertăţii, independenţei şi progresului. In lumea de azi, destinele păcii, soluţionarea problemelor mari complexe şi acute ale vieţii internaţionale contemporane implică răspunderea tuturor statelor, indiferent de mărimea şi potenţialul lor — un rol important revenind ţărilor mici şi mijlocii care formează majoritatea covîrşitoare a ţărilor globului. Aşa cum se arată în declaraţia comună, cei doi preşedinţi, subliniind dorinţa lor de a contribui la înfăptuirea şi garantarea păcii şi securităţii internaţionale, au reliefat „marea importanţă a aşezării raporturilor interstatale pe baza strictei respectări a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne ale altor state, egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc, excluderii folosirii forţei şi ameninţării cu folosirea forţei, soluţionării pe cale paşnică a problemelor litigioase". Tocmai respectarea consecventă a acestor principii cu aplicaţie universală ale dreptului internaţional este de natură să garanteze fiecărui popor dreptul la o dezvoltare corespunzătoare năzuinţelor sale şi, totodată, să promoveze destinderea, înţelegerea şi colaborarea între popoare. Convorbirile dintre cei doi şefi de state au prilejuit reafirmarea solidarităţii lor active cu lupta justă a popoarelor din Indochina împotriva agresiunii S.U.A., pentru dreptul lor inalienabil de a-şi hotărî singure soarta. Cele două state se pronunţă pentru soluţionarea grabnică a conflictului din Orientul Apropiat, pe cale paşnică, în spiritul rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967. O problemă de însemnătate capitală pentru progresul umanităţii, pentru însăşi pacea generală o constituie reducerea şi lichidarea decalajelor dintre ţările în curs de dezvoltare şi cele avansate economiceşte. România şi Tanzania şi-au afirmat convingerea că depăşirea situaţiei existente se poate obţine prin mobilizarea eforturilor proprii ale fiecărui popor, paralel cu extinderea unei colaborări internaţionale fără restricţii şi discriminări — un rol important in această privinţă puţind avea conferinţa U.N.C.T.A.D., care se va ţine peste puţin timp in Chile. Eliberarea marilor resurse materiale şi intelectuale, irosite în prezent pentru cursa înarmărilor şi punerea lor în scopuri civile, paşnice ar fi în avantajul tuturor popoarelor, ar putea crea fonduri pentru dezvoltare. Are, de aceea, o însemnătate vitală înfăptuirea dezarmării generale, în primul rind a dezarmării nucleare ; de aceea, părţile au relevat necesitatea de a se acţiona cu perseverenţă pentru ca tratativele pentru dezarmare să ducă la adoptarea de măsuri practice, eficiente. înfăptuirea securităţii în Europa răspunde nu numai dezideratelor popoarelor acestui continent, dar şi intereselor popoarelor de pe celelalte continente. Afirmîndu-şi această convingere, cei doi preşedinţi apreciază că s-au creat condiţiile propice pentru pregătirea şi convocarea cit mai curind posibil a conferinţei general-europene, consacrată securităţii şi cooperării în Europa. Potrivit părerii comune a României şi Tanzaniei, restabilirea drepturilor Republicii Populare Chineze în O.N.U. a constituit un act internaţional de mare însemnătate pentru prestigiul şi activitatea organizaţiei ; aplicarea pe mai departe a principiului universalităţii este de natură să contribuie la ridicarea în continuare a rolului şi eficienţei forului internaţional, ca instrument al păcii şi colaborării internaţionale. In dorinţa de a continua dialogul dintre cei doi şefi de state — a cărui utilitate a fost puternic reliefată de actualele convorbiri , tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a invitat pe preşedintele Tanzaniei să facă o vizită oficială în România, invitaţie acceptată cu plăcere. Poporul român va fi bucuros să primească pe şeful statului tanzanian cu aceeaşi căldură prietenească şi ospitalitate ce au fost manifestate in Tanzania faţă de conducătorul partidului şi statului nostru. Exprimîndu-şi intreaga satisfacţie faţă de rezultatele fructuoase cu care s-a încheiat vizita în Tanzania, ca şi cele care au precedat-o, poporul român urmăreşte cu acelaşi viu interes continuarea itinerariului în Sudan şi Egipt, cu bucuria şi mîndria că misiunea de pace în ţările africane vizitate este adusă la îndeplinire intr-un mod strălucit, în concordanţă cu interesele poporului român şi ale popoarelor respective, ale marii cauze a înţelegerii şi prieteniei între popoare, a păcii şi progresului in lume. Relaţiile de colaborare româno-tanzaniene PAGINA 3 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu înconjuraţi cu dragoste de populaţia Zambiei i un amplu efort constructiv De cum descinzi în Egipt, eşti atras de viaţa şi activitatea acestui popor de peste 34 milioane de oameni, angajat energic într-o amplă operă de perfecţionare socială şi de edificare economică. Preocuparea şi efortul general îndreptate spre sporirea potenţialului industrial sunt prezentate sintetic in mesajul adresat naţiunii de către preşedintele Anwar El Sadat, care arăta că „desăvîrşirea bazei industriei grele este singura garanţie a unei economii industriale de prim ordin. Ea este singurul criteriu al progresului real". Un exemplu care ilustrează pe deplin activitatea depusă în această privinţă ii oferă districtul Heluan, situat la sud de Cairo. In trecutul nu prea îndepărtat, mica localitate cu acelaşi nume era cunoscută doar ca staţiune de odihnă şi recreere de către cei care aveau posibilitatea să-şi ofere un concediu plăcut şi liniştit. In anii republicii, districtul Heluan a suferit o adevărată metamorfoză. Aici, la Heluan, se află cea mai mare bază a industriei grele din Egipt, de pe întregul continent african. în 1971, aproximativ un milion de muncitori calificaţi lucrau în tînăra industrie egipteană. Este o cifră ilustrativă pentru transformările care au avut loc pe aceste meleaguri, unde populaţia fusese ţinută într-o stare de subdezvoltare cronică pînă în urmă cu două decenii. A fost nevoie de revoluţia din 26 iunie 1952, condusă de marele fiu al poporului egiptean, Gamal Abdel Nasser, pentru ca Egiptul, liber şi independent, să poată păşi pe calea progresului. „De la izbucnirea revoluţiei din 1952 — ne-a declarat dr. MOHAMED ABDUL KADER HATEM, vicepremier şi ministru al culturii şi informaţiilor, adresîndu-se ziarului „Scînteia“ , poporul egiptean a reuşit să realizeze o seamă de lucruri pe tărlm economic şi social. Acest fapt este ilustrat şi de instaurarea sistemului social, bazat pe satisfacerea cerinţelor cetăţenilor, pe justiţie , un sistem care interzice exploatarea şi tinde, in cadrul planului de dezvoltare a ţării pe scară largă, spre înlăturarea deosebirilor de clasă. Acest plan se referă la organizarea economiei, sporirea şi repartizarea justă a veniturilor pentru creşterea nivelului de trai, la creşterea numărului de posturi, la punerea în acord a salariilor cu producţia şi reglementarea diferenţelor de venit. Oamenii controlează acum mijloacele de producţie şi dirijează surplusul producţiei, in conformitate cu planurile de dezvoltare, printr-un sector public eficient. Societatea egipteană se bazează pe consolidarea sistemului social care prevede dezvoltarea culturii a serviciilor sociale şi de sănătate, precum şi asigurarea de pensii. Fiecare cetăţean are acum dreptul la educaţie". In timpul deplasărilor pe care le-am făcut prin Egipt, ca şi în cadrul convorbirilor purtate cu o serie de factori de răspundere, am putut constata atenţia deosebită ce se acordă perfecţionării agriculturii, ridicării standardului de viaţă al ţărănimii. Aşa cum se ştie, aproximativ 5 milioane de felahi au fost împroprietăriţi. Totodată, prin construcţia marelui baraj de la Assuan, suprafaţa cultivabilă a crescut cu 40 la sută. Viaţa felahilor se schimbă cu fiecare zi. Pe valea Nilului a început vasta acţiune de electrificare. Factorul motor în transformările înnoitoare din Republica Arabă Egipt îl constituie partidul Uniunea Socialistă Arabă. Răspunzind întrebărilor noastre, SAYED MAREI, prim-secretar al C.C. al U.S.A., ne-a relatat : „Uniunea Socialistă Arabă işi recrutează membrii din rîndurile forţelor muncitoare ale poporului egiptean. ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE DIN R. A. EGIPT Statutul uniunii prevede în primul său articol că cel care cere să fie primit in partid trebuie să creadă ferm in Carta Naţională, lucrare ce cuprinde ideologia şi filozofia noastră social-economică. Excludem din rîndurile noastre adepţi ai feudalismului exploatator şi contrarevoluţionar. Pentru a obţine calitatea de membru al partidului nostru, cel care solicită acest lucru trebuie să fie un adevărat socialist în concepţie şi comportament. Partidul Uniunii Socialiste Arabe joacă un rol central in viaţa socială şi politică a Egiptului. La nivel local, el organizează muncitorii şi ţăranii, le apără drepturile, asigură realizarea planurilor de dezvoltare şi creştere a productivităţii. El este vehiculul, mecanismul prin care masele işi asumă puterea şi îşi exercită influenţa“. In continuare, Sayed Marei s-a referit la legăturile dintre Uniunea Socialistă Arabă şi alte organizaţii progresiste. „Legăturile noastre cu alte mişcări democratice şi progresiste din intreaga lume arabă şi din Africa — sublinia domnia sa — sunt foarte cordiale, ele avînd la bază dorinţa de a realiza sarcinile şi obiectivele noastre comune. Noi toţi sintem angrenaţi in marele efort de a şterge toate urmele exploatării şi nedreptăţii din trecut. Sintem hotăriţi să învingem imperialismul, neocolonialismul şi intervenţia străină. Aş vrea să relev că relaţiile noastre cu Partidul Comunist Român se bazează pe fraternitate şi cooperare. Noi cunoaştem că Partidul Comunist Român apreciază lupta noastră pentru libertate, eliberare şi socialism Apropiata vizită a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolaa Ceauşescu, în R. A. Egipt, care încununează bunele relaţii de prietenie şi colaborare existente intre România şi R. A. Egipt, şi care se înscriu în politica externă promovată cu consecvenţă de partidul nostru, este aşteptată în Egipt cu deosebit interes. Referindu-se la acest important eveniment politic, dr. Mohamed Abdul Kader Hatem ne-a declarat, printre altele : „Este evident că relaţiile dintre ţările noastre devin tot mai strinse. O mărturie a acestui lucru o constituie importantele contacte care au avut loc la diferite niveluri intre diverşi reprezentanţi ai ţării noastre. Vizita dr. Sedki în România, in 1964, a fost o piatră de hotar in ceea ce priveşte relaţiile dintre cele două ţări. Ea a avut drept urmare semnarea primului acord de cooperare tehnică şi economică între ţările noastre. Relaţiile economice dintre Egipt şi România constituie un exemplu bun de cooperare între ţări prietene. Experţii români cooperează cu colegii lor egipteni la construirea unor fabrici, cum ar fi, de exemplu, cea de sodă din Alexandria şi de fosfaţi de la Hamrawain. Nu încape îndoială că apropiata întîlnire dintre cei doi preşedinţi va avea o mare inmurire asupra prieteniei şi colaborării dintre România şi Egipt. In acelaşi timp, vorbitorul a subliniat : „Apreciem poziţia adoptată de România faţă de poporul egiptean şi faţă de popoarele arabe in general, faţă de strădaniile populaţiei palestinene de a-şi obţine drepturile sale legitime, un acord cu toate hotărîrile Organizaţiei Naţiunilor Unite, care susţin retragerea Israelului şi care condamnă orice obţinere de teritorii prin forţă. Prezentăm, de aceea, mulţumirile noastre poporului român pentru sprijinul pe care ni-l acordă". De asemenea, primul secretar al C.C. al Uniunii Socialiste Arabe, Sayed Marei, ne-a declarat : „Suntem foarte bucuroşi să primim in următoarele zile pe solii Partidului Comunist Român, în frunte cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, care se bucură aici de mare respect şi înaltă cinstire. Sunt convins că marele nostru conducător, preşedintele Sadat, va considera vizita un bun prilej de a împărtăşi gîndurile şi experienţa sa preşedintelui Ceauşescu. La nivel de partid, noi dorim să avem un foarte fructuos schimb de păreri cu oaspeţii noştri români“. Acestea sunt gînduri pe care — după cum am avut ocazia să mă conving — le nutresc cetăţeni de toate categoriile din R.A. Egipt. Mihai MIRZA Cairo, martie 1972.