Scînteia, martie 1973 (Anul 42, nr. 9435-9465)
1973-03-28 / nr. 9462
ORDINE, SIMPLITATE, PRECIZIE-în calcularea şi evidenţa preţului de cost • CRITERII ŞTIINŢIFICE ŞI METODOLOGII ÎNAINTATE - ÎN LOCUL BALASTULUI FORMULARISTIC • SE IMPUNE LICHIDAREA PRACTICILOR ANTIECONOMICE ALE CREĂRII „RESURSELOR" PRIN PLANUL PREŢULUI DE COST • CONTROLUL PREVENTIV, PÎRGHIE A DEPISTĂRII ŞI ÎNLĂTURĂRII RISIPEI Sporirea mai accentuată a eficienţei economice — sarcină centrală a planului pe acest an, ca şi a întregului cincinal — impune, in toate unităţile din economie, desfăşurarea unor eforturi stăruitoare pentru reducerea costurilor de producţie şi a cheltuielilor materiale pe unitatea de produs. Accentuîndu-se necesitatea intensificării preocupărilor pentru realizarea producţiei cu costuri cit mai mici, la Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie-2 martie a.c. s-a arătat că, in acest domeniu, concomitent cu diminuarea cheltuielilor, este necesară perfecţionarea planificării, calculării şi evidenţei preţului de cost pe fiecare produs. De ce se ridică această cerinţă ? Motivele sunt multiple. Regulile de determinare a preţului de cost var* se aplică in momentul de faţă au fost elaborate in urmă cu aproape 10 ani şi nu mai corespund cerinţelor actuale, stadiului de dezvoltare şi modernizare aeconomiei noastre. Implicaţiile ? Mai intîi, metodologia greoaie impune un volum important de muncă şi, deci, un aparat funcţionăresc numeros — ceea ce vine in contradicţie cu măsurile care se aplică acum in economie privind tocmai reducerea substanţială a aparatului administrativ-funcţionăresc. Apoi, pentru a se face totuşi faţă lucrărilor de calcul, se neglijează adesea analiza şi controlul asupra factorilor care influenţează nivelul şi dinamica consumurilor de materiale, cheltuielilor cu salariile, de regie ş.a., nu toate fazele circuitului economic, in detrimentul diminuării efective, cit mai accentuate a preţului de cost. Prin ce sunt greoaie actualele calcule de determinare a preţului de cost ? Este aproape o axiomă faptul că preţul de cost nu se poate determina, fie pe fazele de producţie, fie pe comenzi, decit după trecerea perioadei in care s-au efectuat cheltuielile. Deci aceste cheltuieli, multe, puţine, trebuie centralizate, verificate, repartizate, grupate, adunate etc., indiferent dacă este vorba de cîteva sau de 1 000 de produse — şi toate acestea în circa 10—15 zile. Mai mult decit atit, simpla cunoaştere a volumului cheltuielilor, a preţului de cost nu înseamnă şi depistarea cauzelor care au generat depăşirea unor costuri sau, invers, a factorilor care au favorizat obţinerea de economii. După procedeele in vigoare, este necesar un timp suplimentar în vederea analizei fenomenelor economice şi identificării influenţei — pozitive sau negative — a tuturor factorilor ce au intervenit în perioada pentru care se calculează cheltuielile de producţie, fără ca eventualele concluzii să mai poată fi luate în considerare in cazul perioadei expirate. Ca atare, de regulă, in sistemul practicat la ora actuală, preţul de cost nu se poate determina operativ, iar stabilirea sa necesită un mare volum de munci. Dar, cel puţin, calculele elaborate oferă garanţia unei ■rejj’utri tizări" juste a cheltuielilor, unei reflectări reale a eforturilor materiale și financiare făcute pentru realizarea unui anumit produs ? Vom recurge la un exemplu. U.C.M. „Tehnometal“ din Timişoara a primit, anul trecut, o comandă prin care se solicita debitarea a 4 360 kg laminate neferoase — operație simplă, deloc costisitoare. Când s-a calculat prețul de cost al acestei operații, la volumul costului materialelor, al manoperei directe, al regiei secţiei s-a aplicat — perfect legal — cota cheltuielilor generale ale întreprinderii, obţinîndu-se un cost general de 77 481 lei. Dacă se adaugă beneficiul cuvenit şi se scade valoarea materialelor care au fost puse la dispoziţie de beneficiar, rezultă că, pentru operaţia de debitare, „Tehnometal“ a încasat net 25 222 lei, adică ceva mai mult de o treime din costul materialelor. Refăcîndu-se calculul, adică fără să se ţină cont de valoarea materialelor, ci numai efectiv de efortul întreprinderii „Tehnometal“, fiindcă aşa este drept, se desprinde că operaţia de debitare a costat de fapt 338 lei. Iar suma ce s-ar fi cuvenit a fi plătită de beneficiar ar fi fost de numai 444 lei, respectiv, de circa... 56 de ori mai mică. Dar, aşa cum au constatat organele de control financiar, cazurile (Continuare în pag. a IV-a) Testul ! Eram la Hunedoara, intr-o cafenea, unde se afla şi un vesel grup de tineri (ce-i drept, discuţia lor era puţin mai zgomotoasă). Fapt care i-a determinat pe doi virstnici de Ungă mine să remarce acru : • — Tinerii ăştia de azi... nu e nimic de capul lor. • — Cînd eram la virsta lor ne interesa meseria, rositul, viitorul... — adăugă celălalt comesean. ■ Am auzit o replică asemănătoare și pe stradă, clnd un alt grup de tineri, rizind cu poftă, se dădeau cu pingelele pe un ghețuș (tocmai începuse să ningă). Intimplarea a făcut ca, a doua zi, să mi se vorbeas- I Că despre un studiu sociologic întocmit la Hunedoara ! PICĂTURA DE CERNEALĂ pe baza unui test la care au fost supuşi 800 de tineri elevi, ai şcolilor profesionale. Li se pusese întrebarea : „Ce satisfacţii aţi vrea să găsiţi in producţie, după absolvirea şcolii ?“ întrebarea lăsa loc, fireşte, şi unor răspunsuri care ar fi putut dovedi o atitudine uşuratică faţă de serioasa problemă a integrării in muncă. Dar numai cinci sau şase dintre ei au dat un asemenea răspuns (de genul : „Aş vrea să lucrez intr-un loc mai uşor dar cu un salariu bun") Restul de 795 de răspunsuri se grupează in următoarele 4 categorii : 1. Ar vrea să lucreze intr-un colectiv de oameni bine calificaţi unde să se desăvârşească profesional. 2. Ar vrea să aibă parte de un maistru bun şi priceput care să le fie ca un părinte. 3. Ar vrea să lucreze la agregate şi aparatură de înaltă tehnicitate. 4. Ar vrea să li se ofere posibilitatea să poată urma cursuri serale. Să recunoaştem, greu am putea concepe preocupări n mai serioase. Iar cei care au dat aceste răspunsuri nu erau, nu puteau fi alţii decit aceiaşi care sub o frumoasă ninsoare, işi cheltuiau surplusul firesc de energie alunecind pe un derdeluş (ceea ce fac toţi tinerii din lume şi, neîndoios, au făcut, la vremea lor, şi cei doi virstnici atit de categorici). O simplă chestiune de memorie... Mihai CARANFIL PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9462 Miercuri 28 martie 1973 | __________________________ 8 PAGINI - 40 BANI PARTIDUL COMINIST ajm mMmuiemim iUMiB/m 80 DE ANI DE LA CREAREA PARTIDULUI SOCIALDEMOCRAT AL MUNCITORILOR DIN ROMÂNIA Patrioţi şi internaţionalişti PAGINA A III-A Prind viaţa noile structuri stabilite prin decret pentru întreprinderi şi centrale AVANTAJE EVIDENTE PENTRU MUNCA DE CONDUCERE, PENTRU FOLOSIREA MAI EFICIENTĂ, IN SCOP DIRECT PRODUCTIV, A SPECIALIŞTILOR IN PAGINA A IV-A • 20 de întreprinderi, grupuri şi centrale industriale din cadrul Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii şi-au îndeplinit sarcinile maximale de plan pe primul trimestru al acestui an, urmind ca pină la sfîrşitul lunii martie să realizeze suplimentar o producţie globală în valoare de 35 milioane lei. Succese deosebite In activitatea economică desfăşurată pe primele trei luni au înregistrat întreprinderile de industrializare a lemnului de la Arad, Bistriţa, Piatra Neamţ, Oradea şi Tirgu-Jiu, Combinatul de celuloză şi hirtie de la Călăraşi, precum şi grupurile de uzine furnizoare de maşini pentru industria forestieră, cu sediile la Bucureşti şi Suceava. • Alte 8 întreprinderi bucureştene raportează îndeplinirea înainte de termen a planului de producţie la parametrii maximali pe primul trimestru. Printre acestea se numără uzina de utilaj chimic „Griviţa roşie“ şi uzina „Semănătoarea". Realizările pe primele trei luni ale anului, înregistrate de aceste două mari întreprinderi din Capitală, se vor concretiza într-o producţie suplimentară evaluată la aproape 13 milioane lei. • Pină marţi, 27 martie a. c., Industria judeţului Bihor a realizat peste prevederile planului pe primul trimestru a. c. o producţie globală in valoare de 13 milioane lei şi o producţie-marfă de 30 milioane lei. Aceste depăşiri se concretizează, printre altele, in mobilă de peste 2 Milioane lei, din care 1 milion lei pentru export , 1 652 tone alumină, 220 tone oţel, 20 000 mp ţesături diferite şi 52 tone ulei, 1 000 tone conserve din carne, precum şi alte produse de valoare economică ridicată. Pină la sfîrşitul trimestrului se estimează a se realiza suplimentar, pe ansamblul judeţului, o producţie in valoare de aproape 47 milioane lei. • Colectivul de muncă al Combinatului chimic Craiova a Îndeplinit planul trimestrial cu 4 zile mai devreme. Vor fi livrate peste plan, pină la Încheierea trimestrului. 8 000 tone îngrăşăminte chimice, 100 tone acetat de butii, 50 tone catalizatori şi alte produse chimice. • întreprinderea de prefabricate din beton de la Bîrcea, judeţul Hunedoara, a îndeplinit cu 6 zile mai devreme sarcinile maximale de plan pe primul trimestru. Pină la finele lunii martie, întreprinderea va furniza suplimentar şantierelor de construcţii din tară peste 1500 mc prefabricate din beton, hectare pe zi. De duminică, 25 martie, au început şi insăminţările. La pregătirea terenurilor — o cifră derizorie : 100 hectare. ■ Se iau în continuare măsuri pentru redistribuirea tractoarelor, astfel incit in următoarele X—3 zile 75 la sută din numărul lor ■ă lucreze la arat. Toate tractoarele aflate la alte activităţi sunt scoase şi dirijate la pregătirea terenului şi la insăminţat Mecanizatorii din S.M.A. au hotărit să lucreze pină după asfinţitul soarelui. A existat un deficit de 1 000 tone cartofi pentru săminţă, care s-au asigurat, in cele din urmă, din judeţ. BOLT. In ultimele zile vremea s-a îmbunătăţit simţitor. Soarele şi viatul au determinat zvintarea terenului intr-o bună parte din unităţile agricole ale judeţului. Temperatura aerului a ajuns pină la 12— 15 grade, iar a solului la 4—6 grade. In sudul judeţului, pe terenurile uşoare, nisipoase, solul s-a zvintat mai bine şi se lucrează din plin. în partea de mijloc şi nordul judeţului solul este mai tasat, îmbibat cu apă. Se depistează fiecare porţiune de teren zvintată pentru a se începe şi aici semănatul culturilor din prima epocă. Pină acum au fost insămintate circa 600 ha, iar terenul a fost pregătit pe 2 000 ha. ■ Mai este de atat o suprafaţă destul de mare : 37 800 hectare. Pentru impulsionarea lucrărilor, atunci cînd se va putea lucra în nordul judeţului, vor fi concentrate utilaje din zonele în care lucrările sunt avansate. Nu toate cooperativele agricole au ridicat sămînţa de la bazele de recepţie. Este vorba de peste 100 tone mazăre şi 350 tone porumb. Au fost luate măsuri ca in 2—3 zile. Întreaga cantitate de sămînţă repartizată să ajungă in cooperativele agricole. DOLJ. Timp frumos, temperatură normală. Se poate lucra in zona de sud a judeţului la pregătirea terenului şi la insăminţările din epoca I. Temperatura in sol, in zona de sud, a atins 6—8 grade. A- ceasta a permis şi începerea insămintării florii-soarelui. Pină In present. In Judeţ au fost insăminţate 7 300 ha. Teren pregătit — 17 260 ha. S-au fertilizat 160 000 ha. Au fost ridicate toate cantităţile de Îngrăşăminte chimice repartizate pe primul trimestru. Sint citeva unităţi agricole care nu au ridicat porumbul pentru sămintă. Unităţile agricole sunt pregătite să lucreze, pe parcelele zvintate, cu Întreaga capacitate. Se lucrează de zor la grăpatul ogoarelor de toamnă pentru menţinerea umezelii în sol. ■ TULCEA. Timp excelent pentru lucru in cîmp. Starea terenului este însă foarte diferită de la o zonă la alta. Pe aceeaşi sală sunt porţiuni cu zăpadă care alternează cu teren zvintat. Specialiştii identifică porţiunile de teren uscat. In vederea începerii semănatului. (Continuare in pag. a IV -al ■ IERI, ÎN ŞASE JUDEŢE 7 f 9 Starea timpului, a solului şi stadiul lucrărilor agricole CORESPONDENŢII NOŞTRI TRANSMIT DE LA DIRECŢIILE AGRICOLE ALE JUDEŢELOR — SIBIU, OLT, DOJ, TULCEA, BRĂILA, CLUJ Pentru a avea o imagine a stării timpului şi a solului, a situaţiei la zi a lucrărilor agricole, redacţia noastră a făcut, cu ajutorul corespondenţilor, un sondaj la citeva direcţii agricole judeţene. Din răspunsurile succinte pe care le-am primit, cit şi din datele aflate de la ministerul de resort, rezultă că lucrările de pregătire a terenului şi insămintările se intensifică. Sunt semnificative realizările din ultimele zile in ce priveşte desfăşurarea acestor lucrări. Fată de 48 550 hectare cit reprezentau suprafeţele insăminţate pină la 23 martie, in cooperativele agricole ele au crescut, potrivit datelor centralizate ieri la minister, la 100 229 hectare. Deci in numai 3—4 zile a fost insămintată o suprafaţă de peste 51000 hectare. Dar să vedem care este situaţia in judeţele amintite. SIBIU. Timp călduros, cu mult soare. Cu excepţia zonei Agnita, Arpaşul de Jos şi Cirţişoara, unde mai este incă multă umiditate in sol, terenurile din restul judeţului sunt zvintate. Pină la 26 martie, în cooperativele agricole au fost arate 4 648 hectare, din cele 32 215 hectare ramase nearate in toamnă, ritmul de lucru atingind în aceste zile 400—500 ÎNAINTE DE TERMEN LA NIVELUL PREVEDERILOR MAXIMALE ALE PLANULUI B B Q ■ Uzina de utilaj chimic „Grivita roşie* — secfia cazangerie Foto : E. Dichiseaua Mecanizatorii din Lehliu, judeţul Ialomița, lucrează din zori pînă-n noapte pentru terminarea arăturilor ^ ''' ^ ' ••• •••••....... ...........■......... ................... " ..... ............... ........ ...... ........................................... „Codițe“ care costă milioane și melcii cu... marșarier Continuăm această rubrică — suită de incursiuni pe traseele dintre vorbă şi faptă — oprindu-ne asupra unei defecţiuni care, oriunde se iveşte, are urmări cit se poate de nefaste. Este vorba de consecinţele păgubitoare pe care le are recepţionarea incompletă a unor obiective industriale şi, mai ales, nerespectarea, de către constructori, a angajamentului de a efectua ulterior, cit mai urgent, lucrările aşa-zis „neimportante“ pe care nu le-au realizat pină la data intrării in funcţiune a obiectivului industrial construit de ei. Această nerespectare a unei îndatoriri nu numai legale (contractuale), ci şi de etică profesională, această neconcordanţă intre vorbă şi faptă, între proiect şi edificiul concret, intre planificat şi realizat, care dă adesea multă bătaie de cap întreprinderilor noi — repercutindu-se direct asupra producţiei şi productivităţii lor — a devenit aproape proverbială, generînd, pe alocuri, chiar şi un anume, dacă ne putem exprima astfel, „folclor specific". De pildă, constructorii numesc aceste îndatoriri neonorate : „codiţe“... O denumire vădind nu numai un anume umor din partea celor care au inventat-o, dar şi o anumită... gingăşie in aprecierea propriei isprăvi. Numai că, după cum se ştie, aceste „codiţe", oricit s-ar încerca, prin anunţ, să li se diminueze importanţa, costă, adesea, sute de mii şi chiar milioane de lei, periclitează planuri de producţie, consumă timp, afectează utilaje şi echipamente şi chiar — cum se întimplă in cazul la care ne vom referi astăzi — primejduiesc integritatea a ceea ce fusese construit. Despre ce este vorba ? Este vorba de situaţia „codiţelor“ din tinăra zonă Industrială a Sloboziei. In legătură cu aceasta, in „Scinteia“ din 30 mai 1971, sub titlul „La trei fabrici noi din Slobozia, lucrările neterminate afectează grav volumul şi calitatea producţiei“, se scria : „După intrarea in exploatare au mai rămas de executat sau de remediat o seamă de lucrări de investiţii care au fost abandonate, pur şi simplu, după consumarea actului festiv“. Şi iată ce răspundeau acestui articol, la 2 Iulie 1971, forurile vizate : „Ritmul de execuţie In care se desfăşoară in prezent lucrările oferă garanţia terminării acestora pină la finele anului curent". S-a scurs de-atunci un an şi jumătate , iar de la punerea in funcţiune a uneia dintre unităţile cu.......codiţă“ mai consistentă. Fabrica de ulei, au trecut aproape 4 (PATRU) ani. Să vedem care este situaţia la zi, călăuziţi fiind de autorul articolului citat, corespondentul nostru pentru judeţul Ialomiţa, Lucian Ciubotaru. L. C. : Aş vrea să punem, de la început, lucrurile în ecuaţia exactă, iar pentru aceasta să-mi fie Îngăduit să citez un fragment dintr-o adresă trimisă de Trustul uleiului către Trustul de construcţii industriale — Bucureşti, la data de — te rog să scrii cu majuscule — 17 IANUARIE 1973 : „Vă rugăm a lua imediat măsurile necesare de terminare a acestor lucrări (adică „codiţele“ de la Fabrica de ulei din Slobozia — n.n.), care, pe lingă că poluează apele Ialomiţei (nu lucrările poluează, ci tocmai absenţa lor — n.n.), pun în pericol, prin Infiltraţiile in terenul macropolic, fundaţiile, însăşi existenţa fabricii“. — E limpede : „ritmul de execuţie“, care Ie dădea, cu 18 luni în urmă, garanţii de optimism forurilor răspunzătoare, s-a dovedit a fi ritm de melc. Iar acum, situaţia s-a agravat, sau, cum ar scrie Caragiale intr-una din sublimele sale Telegrame, „ajuns cuţitos“. L. C. : Intocmai. Am insă un amendament : ai spus „ritm de melc“. Dar trebuie ținut cont că melcul, cit de rit, tot înaintează. Or, in cazul de care vorbim, după Petre DRAGU (Continuare in pag. a Il-a) Să sădim pomi! Am auzit această intrebare cu mulţi ani in urrbă, rostită de un bătrin ţăran, undeva, intr-un sat de munte. Era adresată unor copii care se întorceau de la şcoală. Elevii se strinseseră în jurul lui — semn că le era în obişnuinţă ca un drum spre casă, dacă-1 intilneau pe bătrin, să se oprească şi să-l asculte. Au intimpinat, evident, cu uimire întrebarea : „Cum, in cite chipuri ? Doar omul are un singur nume pe care şi-l spune in fel !". „Nu, nu-i aşa “, le-a replicat bătrinul. Priviţi, fintina de-acolo! Cei care au căutat vina de apă in străfundurile pămintului şi i-au dat lumina zilei ca s-o limpezească, să ne fie nouă hrană şi răcoare, şi-au rostit, ziălud-o, numele şi in acest fel. Treceţi pe deal ! Citi pomi „mai de seamă“ nu poartă nume de oameni ! Cirăşul in care vă căţăraţi cînd poama este crudă incă poartă şi el numele unui om. Il ştiti, nu ?“ „Da", au răspuns copiii. „V-aţi întrebat de ce cireşul nu poartă numele stăpinului locului ci al altcuiva ? Este numele celui care l-a sădit acolo ! Semn că omul işi mai poate rosti şi intr-un alt fel numele , prin faptele sale, prin ceea ce lasă in urma sa". ...Mi-am amintit de acea scenă, intimplata cu ani in urmă intr-un sat de munte, cirld am trecut de curînd de-a lungul unei şosele argeşene. Dealurile din preajmă ofereau privirilor geometria nesftrşită a teraselor de vii. Din loc în loc, livezile de pomi aşteptau ca nişte statornici oşteni ai naturii semnalul primăverii. In curînd vor răsări frunzele, vor izbucni florile şi va începe, apoi, secretul travaliu al naturii, drumul fabulos spre fructe. Cu ani în urmă pe aici erau doar dealuri sterpe, cu o vegetaţie intîmplătoare. Mina harnică a omului a trecut peste fata asimetrică „IN CITE CHIPURI ISI POATE ROSTI ! OMUL HUMELE?“ a Împrejurimilor şi a aşezat, ca-ntr-un desen de elev, pomi fructiferi, viţă de vie. N-a mai fost lăsat, cum s-ar spune, pămintul să trăiască degeaba ...Şi, aici, oamenii şi-au rostit numele Intr-un chip anume. Mi-am mai oprit, cu acel prilej, privirile asupra unui grup de tineri, elevi de şcoală, care — acum cînd pămintul presimte, cu toate fibrele sale, primăvara — au început să însemne, măsurind distanţele, locuri fixe de-a lungul şoselei, să sape gropi, pregătind clipa cînd, aici, vor fi plantaţi arbori ornamentali ori pomi fructiferi. Mi-am reamintit întrebarea bătrinului din acel Îndepărtat sat de munte : „In cite chipuri işi poate rosti omul numele ?“ Iată, aceşti tineri, din altă parte a tării, îi răspundeau, peste ani, la intrebare. Poate, formulată in acest fel, ea nu le fusese adresată niciodată. Există la noi o străveche deprindere. Fiecare om aspiră ca la o datorie nescrisă — dacă nu si sape oinimă, măcar să planteze ciţiva pomi, să le urmărească apoi virstele, să-i ducă pină-n pragul rodului şi să-i ocrotească. Deprindere care, in unele locuri, s-a păstrat, s-a constituit intr-o frumoasă tradiţie de muncă obştească. Dar nu peste tot ! Şi cite locuri aşteaptă mina omului pentru a le da frumuseţe şi rod ! Pe cite margini de drum, pe cite dealuri nu poate fi începută, prin hărnicia omului, călătoria pomilor spre fructe ! Tinerii aceia, măsurind distanţele, săpind gropi in care urma să fie plantaţi pomii ce vor rodi în ciţiva ani, lansau, in fond, o chemare către toate colturile ţării. Ea se poate formula atit de simplu si atit de firesc : „SA SĂDIM POMI ! SA ÎMPODOBIM NATURA PRIN MUNCA NOASTRĂ !". Asupra consecințelor unui răspuns unanim, entuziast. la această chemare nu trebuie, cred, să insistăm. Roadele pământului se vor dărui celor ce le-au fost ctitori. Nicolae DRAGOȘ Să ne organizăm viaţa in deplină concordanţă cu . vV . i -1 ' ETICA ȘI ECHITATEA SOCIALISTĂ! • ARGUMENTUL REALITAJII (In dezbatere : proiectul de norme) • DE CE NE SINT DRAGI „ZGIROTH" • POSTA PAGINII PAGINA A V-A