Scînteia, noiembrie 1973 (Anul 42, nr. 9678-9707)
1973-11-01 / nr. 9678
SCINT El A —joi I noiembrie 1973 E LUNGA TOAMNA, DAR PREA SCURTĂ PENTRU CEI CE AU ÎNTÎRZIAT CULESUL Se cer măsuri hotărîte pentru încheierea recoltatului şi livrarea grabnică a produselor contractate Lucrările de toamnă te apropie de sfîrşit. Pină marţi, 30 octombrie, porumbul a fost recoltat de pe 84 la sută din suprafeţele cultivate in Întreprinderile agricole de stat şi 89 la sută in cooperativele agricole de producţie. Mai sunt de recoltat 55 000 hectare cu porumb în întreprinderile agricole de stat şi 200 000 hectare în cooperativele agricole. Suprafeţe mai mari cu porumb necules se află in judeţele Olt, Ialomiţa, Buzău, Constanţa, Ilfov etc. De asemenea, mai urmează să fie strinsă sfecla de zahăr de pe 31 000 hectare, iar orezul de pe 4 900 hectare. Este necesar ca, în toate unităţile agricole in care lucrările sunt întirziate să fie luate laăsuri organizatorice şi tehnice astfel ca recoltatul să se încheie în cursul acestei săptămîni. Raidul-anchetă, organizat in mai multe judeţe, şi-a propus să evidenţieze măsurile care au fost luate de organele judeţene in vederea încheierii lucrărilor de recoltare a porumbului, transportul şi livrarea neintirziată a produselor contractate. CORESPONDENŢII „SCÎNTEII" TRANSMIT: CARAŞ- SEVERIN Pînă marţi, cooperativele agricole au strîns recolta de porumb de pe 98 la sută din suprafaţa cultivată, iar întreprinderile agricole de stat — de pe 83 la sută din suprafaţă. Se apreciază că în 2—3 zile această lucrare se va încheia. Iată insă că, în ceea ce priveşte transportul porumbului şi livrarea lui pe baza contractelor încheiate de unităţi la bazele de recepţie există încă destule neajunsuri. Pînă la această dată, cooperativele agricole au livrat doar 34 la sută din cantităţile contractate. Duminică, spre exemplu, deşi au fost luate unele măsuri deosebite pentru întărirea eşaloanelor de transport cu mijloace de la alte unităţi economice, ca şi pentru folosirea integrală a atelajelor proprii, s-a livrat foarte puţin porumb bazelor de recepţie. Pînă la ora actuală, cooperativele agricole de producţie Duleu, Vermeş, Fizeş, Bănia şi altele nu au livrat nici o tonă de porumb din contractele încheiate. Tovarăşul ing. Francisc Bervanger, director adjunct la direcţia judeţeană agricoli, ne-a făcut cunoscute cîteva din măsurile care se iau pentru ca întreaga recoltă să fie pusă la adăpost. „în primul rînd am trimis toţi specialiştii de la direcţia agricolă, de la alte organe, pe teren, spre a ajuta efectiv conducerile de unităţi la impulsionarea transportului porumbului, în mod deosebit a cantităţilor care se cer livrate pentru fondul de stat. Au fost elaborate grafice pe fiecare unitate în parte privind transportul porumbului în pătule şi în bazele de recepţie. Esenţial rămîne însă să se manifeste maximă răspundere pentru folosirea judicioasă a mijloacelor de transport, a atelajelor proprii.“ Nicolae CATANA SUCEAVA In judeţul Suceava, datorită condiţiilor climatice din această toamnă, coacerea porumbului este mai înaintată decît în alţi ani, iar lucrările de recoltare se află în avans cu cel puţin 10 zile. Pînă marţi, porumbul a fost recoltat de pe aproape 19 zi ha, ceea ce reprezintă 93 la sută din suprafaţa cultivată. Buna organizare a muncii în cîmp, folosirea deplină a mijloacelor mecanice şi retribuirea muncii în acord global dau garanţia că în următoarele zile această lucrare se va încheia. Pînă acum, un număr de 28 cooperative agricole au încheiat transportul porumbului din cîmp. Printre unităţile fruntaşe se numără cele din Zamostea, Mihoveni, Ciumuleşti, Fîntînele, Forăşti unde preocuparea cooperatorilor este îndreptată spre desfăcut şi grăbirea tramsportului cantităţilor contractate în bazele de recepţie. Dar în alte cooperative agricole, ca cele din Bosanci, Hănţeşti, Burdujeni, Costîna, Măriţei şi altele, transportul porumbului este mult rămas în urmă. Ce se face pentru a se încheia grabnic transportul porumbului, pentru a se intensifica livrările la fondul de stat a cantităţilor contractate ? Ne răspunde tov. Traian Corduban, director al direcţiei agricole. „Cercetînd datele operative de care dispunem, rezultă că există un decalaj apreciabil între suprafeţele de pe care s-a strîns recolta, cantităţile transportate din cîmp şi mai ales cele livrate de cooperativele agricole în contul contractelor încheiate. De aceea, împreună cu consiliile populare comunale se acţionează în direcţia antrenării cooperatorilor la lucrările de desfăcare şi concentrarea mijloacelor de transport în vederea grăbirii livrărilor la bazele de recepţie. Prin aplicarea măsurilor luate există certitudinea că, în următoarele 10 zile se va Încheia desfăcutul şi transportul produselor contractate în bazele de recepţie." Gh. PARASCAN OLT Lucrătorii din agricultura judeţului Olt au sporit mult ritmul recoltării şi transportului porumbului. Cu toate acestea, la data de 30 octombrie in cooperativele agricole din judeţ mai eram de recoltat circa 26 000 ha cu porumb, iar în întreprinderile agricole de stat —3 000 hectare. Ce se face pentru grăbirea lucrărilor ? Ne răspunde ing. Gheorghe Rădulescu, director adjunct al direcţiei agricole judeţene . „Recent, organele judeţene au luat o serie de măsuri pentru impulsionarea ritmului la recoltarea şi transportul porumbului la bazele de recepţie. Au fost suplimentate mijloacele de transport cu numeroase camioane de la autobazele de transport din judeţ. Sîmbătă şi duminică au fost folosite numeroase autocamioane de la Întreprinderile industriale. De asemenea, toate remorcile au fost concentrate la transportul recoltei din cîmp în bazele de recepţie şi pătulele cooperativelor. Atelajele si camioanele unităţilor agricole vor fi folosite ziua la transportul porumbului şi noaptea la căratul cocenilor. Ca urmare a măsurilor luate, în ultimele zile alte cooperative agricole, intre care Bucinişu, Corabia, Gârcov, Osica de Jos, Ipoteşti etc. au încheiat culesul porumbului pe toată suprafaţa cultivată. Multe din unităţi, datorită bunei organizări a muncii, recoltează acum porumbul de pe ultimele hectare. La cooperativa agricolă Băbiciu, de exemplu, porumbul din cîmp este transportat cu cele 10 autocamioane şi 60 de atelaje direct la baza de recepţie din localitate. După cum ne spunea tov. Petre Florescu, preşedintele cooperativei, într-o săptămînă au fost transportate în baza de recepţie peste 1 200 tone porumb. Şi laStoeneşti, o altă unitate de pe valea Oltului, intîlnim aceeaşi preocupare pentru buna depozitare a porumbitul. Aici, ca şi în alte locuri, se culeg ultimele suprafeţe. A crescut mult ritmul culesului şi în cooperativele din cadrul consiliului intercooperatist Vişina, unde în ultimele zile s-au realizat peste 1 500 ha. Dar, in judeţul Olt sunt şi unităţi unde mai sunt de recoltat suprafeţe mari cu porumb : Vlahcia — 400 hectare ; Movileni — 1 500 hectare ; Leleasca — 650 hectare ; Şerbăneşti — 1 200 hectare ; Bălteni — 1 000 hectare. In unele locuri cantităţi mari de porumb stau recoltate pe cîmp in loc să fie transportate în bazele de recepţie sau în pătulele cooperativelor agricole. La Cilieni, de pildă, peste 500 de cooperatori participă zilnic la recoltat. „Nu avem unde să depozităm porumbul, ne spune ing. Gh. Sodolescu, pentru că, la baza de recepţie Potlogeni nu se mai primeşte recoltă“. Dacă la unele baze de recepţie ca, de pildă, de la Piatra Olt, s-a pus ordine în ceea ce priveşte preluarea porumbului, se cere ca întreprinderea judeţeană de valorificare a cerealelor să intervină energic şi la Potlogeni, ca de altfel si la Potcoava si Movileni, pentru asigurarea unor condiţii optime de preluare a produselor. Emilian ROUĂ AMBIŢIA SĂNĂTOASĂ A PRIMILOR CONSTRUCTORI DE MAŞINI BISTRIŢENI. Noua capacitate de producţie va fi gata cu 4 luni mai devreme Pe platforma industrială a oraşului Bistriţa s-a înregistrat zilele trecute un remarcabil succes : îndeplinirea planului anual la lucrările de construcţii-montaj de către şantierul întreprinderii de utilaje pentru Industria materialelor de construcţii şi refractare, etapa a doua de dezvoltare, obiectiv care urmează să intre în funcţiune în trimestrul III al anului 1974. La obţinerea acestei realizări de prestigiu, alături de colectivul Şantierului de construcţii industriale Bistriţa, care a integrat în structura viitorului obiectiv, peste sarcinile de plan „la zi“, mai bine de 250 tone prefabricate din beton şi 100 tone construcţii metalice, şi-au adus contribuţia înşişi muncitorii, inginerii şi tehnicienii unităţii beneficiare. — Răspunzind chemării secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae 111 Ceauşescu, de a accelera ritmul de execuţie a lucrărilor de investiţii — ne spunea inginerul şef al Întreprinderii, Sorin Rusu — noi ““TM"“ am format echipe proprii de lăcătuşi-mecanici şi instalatori, care desfăşoară o activitate rodnică pe şantier, în strinsă colaborare cu constructorii. Eficienţa aplicării unor asemenea măsuri ? Stadiul lucrărilor de investiţii este devansat cu 90 de zile. Suntem hotăriţi să mărim avansul cîştigat, ne propunem ca obiectivele aparţinind etapei a doua de dezvoltare să intre efectiv In funcţiune cu 4 luni mai devreme decit termenul planificat. — Cum va fi înfăptuit acest angajament ? — Vom monta, cu forţe proprii, peste 500 de tone de utilaje şi maşini complexe. Intrucît, în mare parte, lucrările de montaj sunt realizate de specialiştii întreprinderii noastre şi ei înşişi vor produce cu utilajele instalate, este firesc să acorde o atenţie sporită efectuării corecte a fiecărei operaţii. Asigurăm, in acest fel, o Înaltă precizie in funcţionarea fiecărei maşini. Prevenim, dintru început, consecinţele grabei şi nepriceperii, defecţiunile care pot să apară după punerea în funcţiune, acele Intervenţii pentru remedieri, a căror efectuare „mănîncă“ din timpul destinat producţiei, frînează eforturile depuse pentru atingerea parametrilor proiectaţi. Specialiştii noştri au montat în întregime utilajele din etapa I de construcţie a uzinei. Toate funcţionează ireproşabil. Ca atare, ne realizăm ritmic sarcinile de plan din fiecare lună. Formaţiile noastre de lăcătuşi-montori găsesc şi aplică soluţii care duc la scurtarea perioadei afectate montajului şi la reducerea cheltuielilor. Un alt cîştig important ii constituie posibilitatea de a-i familiariza pe muncitorii tineri, in timpul montajului, cu caracteristicile constructive şi funcţionale ale maşinilor la care vor lucra. Numeroşi muncitori tineri participă activ la această acţiune, îndrumaţi de tehnicieni şi ingineri cu experienţă. Cu alte cuvinte, activitatea de montaj a maşinilor, aferentă etapei a doua de dezvoltare, am transformat-o intr-un adevărat curs de ridicare a calificării, de îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice şi profesionale ale intregului colectiv. Am discutat şi cu inginerul Liciniu I. Micu, directorul întreprinderii. Mai bine de 80 la sută din tinerii uzinei, ieşiţi de pe băncile şcolilor profesionale, în scurta perioadă care a trecut de cînd a intrat în funcţiune întreprinderea de utilaje din Bistriţa, etapa I, s-au încadrat bine în producţie şi îşi realizează sarcinile de plan. Şi sunt create condiţiile necesare ca, pînă la sfîrşitul acestui an, toţi tinerii să obţină rezultate bune în muncă. „Noi am rezolvat o problemă cheie — aprecia directorul întreprinderii — şi anume, de a avea în punctele principale ale fiecărei faze a procesului tehnologic personal cu înaltă calificare. Cu sprijinul comitetului judeţean de partid, am reuşit să aducem în uzină, din centrele industriale ale ţării, zeci de muncitori, ingineri şi tehnicieni cu bună pregătire tehnico-profesională. Majoritatea acestora sunt originari din Bistriţa-Năsăud. Au venit toţi hotărâţi să pună umărul la bunul mers al lucrărilor, la întemeierea primei întreprinderi constructoare de maşini din Bistriţa. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii noştri sunt conştienţi că fac parte din generaţia chemată de partid să dea ţării maşini de înaltă performanţă, construite aici, in ţinutul de legendă al Birgatelor. Şi fac totul pentru aceasta. Echipele de lăcătuşi-montori, in mina cărora stă înfăptuirea angajamentului de punere In funcţiune cu patru luni mai devreme a etapei a doua a întreprinderii de utilaje din Bistriţa, sunt conduse de maistrul Ion Theil, secretarul comitetului de partid al întreprinderii, tehnician cu Îndelungată experienţă profesională, politică şi organizatorică, format la „şcoala Hunedoarei“. A revenit pe plaiurile natale, fiind originar din Teaca, localitate situată în vecinătatea oraşului Bistriţa. Asemenea lul, in rîndurile „avangărzii“ ale celor care formează nucleul actual de muncitori şi specialişti cu inaltă calificare î ii întîlnim pe Vasile Nilaş, maistru, Iosif Zilahy, lăcătuş, Silviu Ţarcă, borverchist, toţi trei de la uzina „Tehnofrig“ din Cluj ; inginerul Ion Sav, venit de la „Metalul roşu“ din Cluj ; Nicolae Viciu, inginer, care a lucrat la „1 Mai“ Ploiești ; Horia Spermezan, inginer, întors de la întreprinderea metalurgică Aiud ; Vasile Pop, maistru, venit de la uzina „Unio“ Satu-Mare ; Grigore Popescu, inginer, care a lucrat la Institutul de proiectări laminoare București ; H. Polacsek, tehnician proiectant, venit de la Reşiţa ; Radu Jarda, inginer, reîntors de la Tg. Mureş, unde a lucrat într-o unitate a industriei uşoare şi numeroşi alţii. Cu toţii, nu numai că rezolvă in bune condiţii problemele producţiei curente, dar contribuie din plin şi la realizarea în ritm rapid a lucrărilor de investiţii. Fapt este că, deşi au trecut doar cîteva luni de la data intrării in funcţiune, întreprinderea se situează pe drumul rapidei maturizări ; o dovedesc, intre altele, cele 10 modele de electrofiltre şi filtre cu saci, asimilate şi introduse aici în fabricaţie. Sunt produse unicat, instalaţii depoluante de mare randament. Fiecare asemenea instalaţie este o „inimă de oţel“, avînd menirea să împiedice pătrunderea în atmosferă şi in ape a impurităţilor rezultate din procesul tehnologic al unor fabrici. „Inimile de oţel“ construite în Bistriţa bat acum ritmic în diferite unităţi industriale ale ţării. Au fost livrate asemenea instalaţii unor întreprinderi din judeţele Gorj, Hunedoara, Braşov, Sibiu, Galaţi şi altele. De la o lună la alta s-au fabricat produse cu performanţe superioare. Aceasta reprezintă o preocupare continuă a lucrătorilor întreprinderii. Şi-au început activitatea în luna martie a acestui an cu instalaţii depoluante cu o capacitate de 25 000 mc pe oră, iar in prezent construiesc primul electrofiltru de 560 000 mc pe oră. Se fac acum pregătiri intense pentru a se construi electrofiltre cu o capacitate de 1 milion mc pe oră. Aceasta, la numai 6 luni de la data Intrării în funcţiune a întreprinderii. Sunt necesare însă cu mai multe „inimi de oţel", beneficiarii le solicită în cantităţi sporite. Iată, de ce, paralel cu Îndeplinirea sarcinilor de plan, colectivul uzinei depune eforturi stăruitoare pentru punerea în funcţiune mai devreme a obiectivelor din etapa a II-a de dezvoltare, care vor asigura triplarea actualei capacităţii de producţie. Este un fapt Împlinit , prin ceea ce au făcut, constructorii şi colectivul Întreprinderii se află acum la realizarea celei de-a doua etape de dezvoltare, cu 90 de zile mai aproape de termenul prevăzut. Se ţinteşte insă la cîştigarea a 120 de zile. Deci, nu peste 12 luni, ci peste 8, noile obiective vor tripla producţia primei întreprinderi constructoare de maşini din Bistriţa. Sau poate şi mai repede ! Ion ANGHEL corespondentul „Scînteii" O experienţă care demonstrează rodnicia colaborării dintre constructor şi beneficiar întreprinderea de motoare electrice din Bucureşti a realizat cu 2 luni şi jumătate mai devreme sarcinile de plan pe primii trei ani ai cincinalului. în fotografie : hala de montaj II Foto : E. Dichiseanu (Urmare din pag. I) şi două poduri rulante pentru oţelăria cu convertizoare nr. 2 de la Galaţi, care au fost repartizate şi contractate a fi livrate încă în acest an. Pentru alte poduri rulante, I.C.M. Reşiţa, de pildă, stipulează termene de livrare diferite de cele cuprinse în repartiţie, care depăşesc datele limită când utilajele respective trebuie să înceapă a fi montate pentru a intra la termen în funcţiune. Alte uzine — ca „1 Mai“ din Ploieşti şi „Progresul“ din Brăila — refuză pur şi simplu contractarea podurilor rulante repartizate pe 1974. — Consideraţi că ritmul de montaj ar putea fi afectat încă de la început de nerezolvarea acestor probleme ? — Fără îndoială că da. Nici in acest an utilajele nu au sosit la termen pe şantiere. In trimestrul IV, constructorii de maşini trebuie să livreze 46 la sută din volumul de utilaje tehnologice prevăzut pentru întregul an 1973. In vederea evitării perturbărilor la livrările stabilite pentru anul 1974, este necesar ca unităţile furnizoare din cadrul M.I.C.M.G. să expedieze pe şantiere, integral, utilajele tehnologice, precum şi podurile rulante pe care au obligaţia să le execute în acest an. Am examinat şi la MINISTERUL INDUSTRIEI CHIMICE stadiul contractării utilajelor tehnologice care, din păcate, nu este mulţumitor. Din cantitatea necontractată, pentru 1 160 tone, beneficiarii nu au asigurată încă documentaţia, iar pentru 2 000 tone — producătorii afirmă că nu pot satisface cererile, deoarece capacităţile respective sunt integral încărcate. — Cotele aprobate la utilajele tehnologice au fost stabilite in funcţie de necesităţile noastre reale — afirmă ing. Alexandru Ştefănescu, director în Ministerul Industriei Chimice. Nu sintem însă mulţumiţi de felul In care s-au eşalonat aceste cote pe trimestre. Bunăoară, In tot semestrul I din anul viitor s-a repartizat să ni se livreze 25 la sută din cantitatea totală, pentru trimestrul IV răminind... 43 la sută. La contractare, unităţile din subordonarea Ministerului Industriei Chimice au acceptat aceste termene ? — Nu aveau încotro. întreprinderile beneficiare au arătat că, dacă nu acceptă termenele, nu li se primeşte comanda. Iată şi cîteva obiective de investiţii a căror realizare este afectată de stabilirea necorespunzătoare a termenelor de livrare a utilajelor tehnologice : instalaţia de P.V.C. de la Rimnicu-Vilcea, instalaţia de distilare atmosferică şi în vid şi instalaţia pentru antidăunători de la Piteşti, instalaţia de metanol de la Combinatul chimic din oraşul Victoria. Investigaţiile in cele trei ministere beneficiare arată deci că întîrzierea contractării anumitor utilaje tehnologice îşi are explicaţia in neîndeplinirea de către titularii de investiţii a obligaţiei de a asigura la vreme documentaţia necesară programării producţiei anumitor utilaje şi, totodată, în necorelarea integrală a posibilităţilor de fabricaţie a unor utilaje cu cerinţele şantierelor. In acest sens, l-am solicitat să-şi spună punctul de vedere pe Ing. Viorel Husea, director general la MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI GRELE — forul de resort al principalelor unităţi furnizoare de utilaje tehnologice. — Constructorii de maşini doresc ca anul 1974 să marcheze un reviriment total în privinţa modului în care îşi respectă obligaţiile de livrare a utilajelor tehnologice. In acest scop, am iniţiat din timp, împreună cu beneficiarii, o acţiune pentru corelarea datelor de livrare a utilajelor tehnologice cu termenele exacte la care acestea sunt necesare pe şantiere, pentru a se începe montajul. Considerăm că in această privinţă lucrurile au fost lămurite. Aparenta disproporţie între cantităţile de utilaje tehnologice ce urmează a fi livrate industriei chimice pe trimestre rezultă tocmai din corelarea la care m-am referit. In cazul utilajului pentru chimie, deoarece numai circa 10 la sută din cererile prezentate pentru anul 1974 se referă la obiective care vor fi puse în funcţiune în anul viitor (restul fiind pentru obiective ce se finalizează in anul 1975 şi chiar 1976), există in mod cert condiţii de execuţie in timp util a acestora. Deci, nu poate fi vorba de o necorelare a posibilităţilor de fabricaţie cu necesităţile beneficiarilor, decît in măsura in care din cauza neasigurării documentaţiei la termen nu se poate crea in intregime baza materială. Cele mai mari greutăţi se datoresc faptului că nu am primit nici acum toată documentaţia de execuţie, deşi, in conformitate cu prevederile unei hotărîri a Consiliului de Miniştri, aceasta trebuia asigurată pînă la 30 iunie a.c. Intrucît timpul este înaintat, posibilităţile de a putea satisface în 1974 cererile care survin de acum încolo, pe măsura depunerii documentaţiilor, sint limitate. In prezent, constructorii de maşini depun eforturi susţinute pentru a-şi onora obligaţiile ce le revin în acest an, privind livrarea utilajelor tehnologice şi, totodată, se preocupă de Încheierea cit mai operativă a contractelor economice pentru anul 1974. Din relatările interlocutorilor, din modul in care motivează întîrzierile In contractarea unor utilaje tehnologice rezultă că o serie de deficienţe mai vechi în organizarea acestei acţiuni nu au fost încă înlăturate, că cei care răspund, pe diferite trepte ierarhice, de rezolvarea judicioasă a tuturor problemelor pe care le ridică asigurarea utilajelor, nu şi-au făcut pe deplin datoria. Important este acum ca problemele in suspensie să fie soluţionate de urgenţă, ca unităţile beneficiare şi furnizoare să definitiveze operativ, fără tergiversări, toate contractele economice. O mare răspundere revine însă şi forurilor de resort din centrale şi ministere, care au îndatorirea de a supraveghea îndeaproape încheierea contractelor economice şi de a înlătura imediat toate neînţelegerile care apar cu acest prilej. Utilajele tehnologice trebuie asigurate ritmic, in conformitate cu graficele de montaj şi cu prevederile de calitate din documentaţiile tehnice, pentru ca lucrările la Investiţiile productive ale anului 1974 să se desfăşoare in bune condiţii, pentru ca obiectivele planificate să fie puse in funcţiune la termen si chiar mai devreme. PREGĂTIREA INVESTIŢIILOR PENTRU 1974 „Secretul s puilor de Crevedia Prin pieţele Capitalei şi îndeosebi in magazinele „Gostat“ sunt tot mai mult solicitate produsele întreprinderii avicole de stat- Crevedia. Cum a ajuns „Avicola“-Crevedia să întrunească aprecierile unanime ale consumatorilor ? Prin livrări ritmice, în cantităţi apreciabile, dar mai ales prin calitate, am spune printr-o constantă, nedezminţită a calităţii, indiferent dacă este vorba de pui vii sau de pui tăiaţi in stare proaspătă. De la ing. Nicolae Barbu, directorul unităţii, şi de la alţi specialişti am aflat că nu este vorba de ceva deosebit pentru a obţine rezultate calitativ superioare, nici chiar de reţetele furajelor, ci de metode obişnuite, la îndemîna tuturor complexelor avicole. Şi totuşi există citeva lucruri aparte. Crescătorii de păsări de ami au o îndelungată activitate in această meserie. „Avicola“-Crevedia este printre primele unităţi din ţară in această ramură de producţie — de curind a împlinit zece ani de activitate. In această perioadă, specialiştii şi lucrătorii de aici au muncit cu pasiune, ajungînd să cunoască multe dintre tainele aviculturii — meserie foarte pretenţioasă şi migăloasă, mai ales cînd este vorba de creşterea păsărilor pentru ouă şi carne în sistem industrial, în baterii cu o densitate de 15—20 de găini ouătoare pe mp. Desigur, majoritatea laAceste cifre relevă atît eforturile făcute pentru dezvoltarea continuă a întreprinderii „Avicola“-Crevedia, bogăţia acumulată in decursul celor zece ani de activitate, dar şi hărnicia lucrătorilor şi specialiştilor avicultori care au reuşit să gospodărească cu chibzuinţă bunurile create, să obţină an de an o eficienţă economică tot mai bună. Eforturile lor sunt răsplătite după merit. In 1964, unitatea a primit Steagul roşu de Întreprindere fruntaşă pe ramură, iar pentru rezultatele obţinute in 1972 i s-a decernat Ordinul Muncii clasa I, Steagul roşu şi diploma de onoare de întreprindere fruntaşă pe ramură. Din buchetul de rezultate ale crărilor sunt mecanizate. Aşa se şi explică faptul că unei îngrijitoare li revin 15 000 de găini, cu o producţie de 12—13 mii de ouă pe zi. O echipă de 6 oameni serveşte cu furaje o fermă cu 12 hale, cu 15 mii de păsări fiecare. Preocuparea de seamă a colectivului de aici este de a menţine şi consolida prestigiul unităţii printr-o producţie calitativ superioară, care să satisfacă cu promptitudine Lucrătorii din cunoscuta întreprindere avicolă oferă o bună experienţă într-un domeniu în care mai sunt multe de făcut exigenţele cumpărătorilor. De aceea, se acordă o atenţie deosebită nu numai sporirii producţiei, ci şi prezentării ei pe piaţă, in condiţii cit mai bune. O parte dintre pui sunt valorificaţi, tăiaţi, tranşaţi ; alţii se livrează vii, după solicitările beneficiarilor, în toate cazurile preocuparea pentru calitate fiind la înălţime. Crescătorii de păsări de aici sunt bine cunoscuţi in ţară şi pentru rezultatele economnului trecut am releva obţinerea unei producţii de 241 ouă in medie de la un efectiv de 430 000 de găini. Acest rezultat se datoreşte unor măsuri şi iniţiative aplicate în toate sectoarele de producţie, însemnate economii s-au obţinut prin eliminarea risipei de furaje şi asigurarea de condiţii bune obţinerii unor indici tehnico-economici peste nivelul planului. O mare sursă de economii a constituit-o lucrările de colectare şi de transport prin autoutilaje. Iniţiativele întreprinse in această direcţie numai în cursul anului trecut s-au soldat cu economii in valoare de 2 300 000 de lei. Sunt doar cîteva dintre iniţiativele aplicate in mice obţinute an de an. Cu pasiunea şi tenacitatea ce îi caracterizează, ei au dezvoltat, în fiecare an, sectoarele de producţie şi au creat altele noi, realizînd o eficienţă economică superioară. Citeva cifre sunt edificatoare. „Avicola“-Crevedia a Început producţia in 1963, cu rezultate modeste, în hale pentru păsări ouătoare şi pui de frigare. Printr-un susţinut efort din partea statului, s-au realizat construcţii adecvate pentru cinci ferme, ce adăpostesc 900 000 de găini, două ferme pentru creşterea de puicuţe, necesare înlocuirii măteii, cu o capacitate de 480 000 de locuri, trei ferme de reproducţie, una pentru pui de carne, cu o capacitate de 2 000— 2 200 tone de carne anual. De asemenea, complexul dispune de un abator şi de o staţie de sortat ouă. Pentru diversificarea producţiei s-a creat un sector pentru creşterea raţelor, cu o capacitate de 200 tone de carne pe an. In cadrul întreprinderii mai există un şantier de construcţii ce execută noile obiective de investiţii. De precizat că toate fondurile investite sunt deja recuperate integral prin beneficiile realizate an de an. Iată o sinteză a rezultatelor ce arată că în comparaţie cu anul 1963, primul an de producţie, s-a înregistrat un salt spectaculos : producţie, iniţiative ce s-au soldat cu obţinerea unui beneficiu peste plan în valoare de 23 milioane de lei. Există încă multiple posibilităţi pentru a obţine rezultate şi mai bune, însemnate economii se pot realiza prin extinderea mecanizării în transportul furajelor şi dejecţiilor, conteinerizării transportului de ouă şi altele. Crescătorii de păsări de la Crevedia sunt hotăriţi să-şi menţină şi să-şi consolideze prestigiul dobîndit, să-şi perfecţioneze continuu meseria, măiestria profesională pentru ca toate produsele avicole să fie tot mai mult solicitate cu Încredere de către cumpărători. Florea CEAUŞESCU 1963 1973 Ouă (mii buc.) 12 120 102 610 Carne (tone) 619 3 233 Beneficii (mii lei) 8 010 68 760 Producţie marfă (mii lei) 49 888 169 011 Productivitatea muncii pe salariat/lei 60 054 287 149 PAGINA 3