Scînteia, septembrie 1977 (Anul 46, nr. 10896-10921)
1977-09-01 / nr. 10896
PAGINA 4 Caracteristica principală a lunii recent încheiate a constituit-o însufleţirea revoluţionară şi entuziasmul cu care întregul popor a cinstit cea de a 33-a aniversare a glorioasei insurecţii din august 1944. Importantele succese obţinute de colectivele de oameni ai muncii în întrecerea socialistă, care a cunoscut o puternică efervescenţă în întîmpinarea marii sărbători, au îmbogăţit si mai mult bilanţul făcut, la începutul lunii, in ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R., bilanţ care consemna îndeplinirea planului producţiei globale industriale pe primele 7 luni ale anului în proporţie de 102,6 la sută, obţinerea unei producţii cu 11,2 la sută mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, realizări însemnate in creşterea productivităţii muncii, ridicarea nivelului tehnic al producţiei, reducerea cheltuielilor materiale, sporirea eficientei economice. Realizărilor din industrie li s-au adăugat intensificarea pe care a cunoscut-o in luna august activitatea pe o serie de şantiere de investiţii, rezultatele bune obţinute in agricultură si in celelalte ramuri ale economiei naţionale, în întreaga viaţă socială. Tocmai sub semnul mîniriei şi satisfacţiei îndreptăţite pentru succesele dobîndite în construcţia socialistă s-au desfăşurat manifestările consacrate sărbătoririi zilei eliberării patriei de sub dominaţia fascistă, marile demonstraţii de masă care au avut loc cu acest prilej in Capitală si in judeţele tării. Toate aceste manifestări au dat o nouă şi viguroasă expresie dragostei si încrederii nemărginite a tuturor celor ce muncesc din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, faţă de Partidul Comunist Român, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, deplinei lor adeziuni la politica internă şi externă a partidului, hotăririi nezdruncinate a întregii naţiuni de a înfăptui fără preget Programul partidului, sarcinile trasate de Congresul al XI-lea. Aceleaşi manifestări ale coeziunii celor mai largi mase ale poporului in jurul partidului au fost prilejuite de VIZITELE DE LUCRU EFECTUATE IN CURSUL LUNII AUGUST DE SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI in Valea Jiului, in judeţele Gorj, Mehedinţi, la Tîrgul de bunuri de consum şi pe şantierele de reconstrucţie din Capitală. Cuvântările rostite cu acest prilej de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, importantele indicaţii referitoare la activitatea economică — începînd de la aspectele privind organizarea superioară a producţiei, folosirea intensivă a utilajelor şi agregatelor, reducerea cheltuielilor materiale şi financiare, extinderea mecanizării şi automatizării. Îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea calificării profesionale până la realizarea integrală a planului de investiţii — obiectiv« relevat« şi in şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. — privesc nemijlocit toata colectivele de muncă, cele mai diverse sectoare ale economiei nationale. Odată mai mult s-a subliniat, cu aceste prilejuri, că dezvoltarea continuă, accelerată a economiei nationale, creşterea In ritm rapid a venitului national constituie temelia trainică a bunăstării poporului, singura cale pentru a asigura transpunerea in viaţă a ţelului suprem al politicii partidului — înflorirea tării, ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al tuturor celor ce muncesc, sporirea gradului general de civilizaţie. Concluzii practice neintirziate se cer desprinse pretutindeni din indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind dezvoltarea democraţiei muncitoreşti, spre a se asigura participarea directă a muncitorilor la tot ceea ce se întreprinde atît in activitatea de producţie, cit si in viata socială si politică. Perfectionîndu-si stilul si metodele de muncă, organele de partid şi de stat, activiştii trebuie să acţioneze în strânsă legătură cu oamenii muncii, să-i consulte permanent şi să tină seama de preocupările şi propunerile lor, tocmai In acest fel putindu-se asigura rezolvarea rapidă şi eficientă a oricăror probleme. Intre evenimentele importante ce au avut loc în cursul lunii august se înscriu ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII, care au continuat in întreprinderi, precum şi ADUNĂRILE JUDEŢENE ALE REPREZENTANŢILOR MUNCITORILOR, care au desemnat reprezentanţi în Consiliul naţional al oamenilor muncii, desfăşurarea lor punînd în evidenţă consecvenţa cu care se acţionează pentru înfăptuirea hotărârilor Congresului consiliilor oamenilor muncii. Astfel, în centrul dezbaterilor s-a situat analizarea, în spiritul orientărilor trasate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congres, a aspectelor principale de care depinde înfăptuirea obiectivului stabilit de a se realiza, in actualul cincinal, o producţie industrială suplimentară de 100—120 miliarde lei. Şi cu acest prilej s-au vădit exigenţa, înaltul spirit de responsabilitate revoluţionară cu care colectivele de oameni ai munci îşi examinează propria activitate, urmărind deopotrivă continua ei Îmbunătăţire calitativă, pregătirea temeinică a producţiei anului viitor, crearea tuturor condiţiilor pentru aplicarea măsurilor adoptate de partid privind ridicarea mai accelerată a nivelului de trai in actualul cincinal. Elocventă manifestare a rolului conducător al clasei muncitoare, aceste adunări au accentuat necesitatea exercitării in cele mai bune condiţii a atribuţiilor ce revin organelor de conducere colectivă ca formă largă democratică de participare directă a oamenilor muncii la desfăşurarea Întregii activităţi de producţie, la buna gospodărire a avutului obştesc, dezvoltarea proprietăţii socialiste şi continua îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi de trai ale celor ce muncesc. Preocuparea primordială pe care partidul o manifestă faţă de APLICAREA PROGRAMULUI DE CREŞTERE MAI ACCENTUATA A NIVELULUI DE TRAI AL POPULAŢIEI IN ACTUALUL CINCINAL şi-a găsit o expresie concludentă in faptul că de la 1 august noi categorii de oameni ai muncii, — minerii şi lucrătorii din industria construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor — primesc retribuţii majorate. Acestora le urmează de la 1 septembrie lucrătorii din industria metalurgiei feroase şi cocsochimică, şi în continuare eşalonat, conform Programului — alte si alta categorii, astfel încât în 1980 retribuţia medie netă lunară va fi de 2 201 lei, faţă de 1 595 lei in anul 1975. De asemenea, începând de la 1 septembrie se trece la majorarea in prima etapă a alocaţiei de stat pentru copii, care pină la sfîrşitul cincinalului urmează să fie cu 30 la sută mai mare. In viata a sute si sute de mii de familii se reflectă astfel, de pe acum, nemijlocit, roadele Programului partidului de creştere mai accentuată a nivelului de trai al populaţiei. Cu viu interes au fost primite de opinia publică explicaţiile date publicităţii în cursul acestei luni privind prevederile Legii pensiilor si ale Decretului de majorare a pensiilor. In cadrul muncii politico-educative a organizaţiilor de partid şi sindicale va trebui ca şi în viitor, folosindu-se precizările aduse, argumente convingătoare şi date concrete, să fie lămurite pe larg avantajele noii reglementări. Fie că e vorba de garantarea dreptului la pensie al tuturor cetăţenilor în raport cu cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii depuse ; stabilirea unui raport raţional intre veniturile provenite din retribuţii si cele provenite din pensii ; stimularea prioritară a participării tuturor membrilor societăţii la muncă, în primul rînd la producţia materială ; neplafonarea pensiei care poate creşte progresiv, fără limite fixe, rigide ; solicitudinea privind crearea posibilităţilor de reîncadrare în activităţi sociale utile a celor care, datorită unor accidente sau boli, au temporar o capacitate de muncă redusă ; evitarea necorelărilor între pensiile obţinute de cetăţeni dup vechiul sistem şi cei ce vor beneficia de noul sistem de pensionare ; creşterea rolului pensiei suplimentare — toate prevederile reflectă deopotrivă umanismul şi spiritul de echitate caracteristice societăţii noastre. Faptele, viaţa Însăşi relevă că partidul nu cunoaşte tel mai înalt decât ridicarea gradului de bunăstare şi civilizaţie a poporului. Perseverenţa cu care partidul şi statul nostru acţionează în direcţia formării omului nou, a perfecţionării activităţii educative, şi-a aflat o semnificativă Întruchipare în cursul lunii august în aprobarea de către Comitetul Politic Executiv a regulamentului de organizare şi desfăşurare a competiţiei sportive naţionale ,,Daciada“, organizată din iniţiativa secretarului general al partidului. Concepută intr-un sistem unitar pentru toate domeniile activităţii sportive si urmînd să se desfăşoare în două ediţii — de vară şi de iarnă — această amplă manifestare este menită să asigure dezvoltarea intensă a educaţiei fizice şi sportului de masă, atragerea Întregului tineret, a maselor largi de oameni ai muncii de la oraşe şi sate la practicarea sistematică a exerciţiilor fizice, sportului şi turismului, aducînd astfel o contribuţie însemnată la formarea lor ca oameni armonios dezvoltaţi, atît sub raportul conştiinţei, cit şi al condiţiei fizice. Prilejuind o viguroasă manifestare a vitalităţii orânduirii noastre socialiste, a unirii strinse a întregului popor in jurul partidului, sărbătorirea istoricului act de la 23 August a adus totodată, pe plan internaţional, noi şi edificatoare expresii ale Înaltului prestigiu şi autorităţii de care se bucură astăzi, pe toate meridianele, ţara noastră, preşedintele ei. Mesajele de salut, sosite pe adresa conducerii partidului şi statului, din partea înalţilor reprezentanţi ai ţărilor socialiste, ţărilor in curs de dezvoltare şi nealiniare, altor state ale lumii, ca şi din partea a numeroase ■partide şi organizaţii democratice şi progresiste, mişcări de eliberare, prezenţa la demonstraţia din Piaţa aviatorilor a numeroşi oaspeţi de peste hotare, multiplele manifestări organizate în străinătate în cinstea sărbătorii naţionale a poporului român — toate acestea au reflectat pregnant AMPLOAREA LEGATURILOR INTERNAŢIONALE ALE TARII NOASTRE, SENTIMENTELE DE STIMA ŞI PREŢUIRE FAŢA DE ROMANIA SOCIALISTA. Aceste sentimente îşi au izvorul, deopotrivă, in realizările de seamă ale poporului nostru in construirea vieţii noi, ca şi in politica externă dinamică şi constructivă a României, politică de largă deschidere, de participare activă la soluţionarea problemelor acute ale contemporaneităţii. Şi luna care s-a scurs a adus, din acest punct de vedere, noi mărturii ale consecvenţei cu care sunt traduse în fapt orientările fundamentale pe planul vieţii internaţionale stabilite de Congresul al XI-lea al partidului, întreaga desfăşurare a evenimentelor punînd permanent în evidenţă justeţea şi rodnicia acestor orientări. Preocuparea pentru AMPLIFICAREA ŞI ADINCIREA NEINTRERUPTA A LEGATURILOR DE SOLIDARITATE ŞI COLABORARE PRIETENEASCA CU TOATE ŢĂRILE SOCIALISTE şi-a găsit, şi de data aceasta, multiple ilustrări. Agenda politică a lunii a consemnat in acest sens, ca un eveniment de seamă, întilnirea prietenească din Crimeea dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., care s-a Înscris ca o nouă contribuţie, deosebit de importantă, la dezvoltarea raporturilor de prietenie şi colaborare dintre partidele, statele şi popoarele noastre, în interesul reciproc, al cauzei generale a socialismului, păcii şi progresului. Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a dat o înaltă apreciere activităţii desfăşurate şi cu acest prilej de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, exprimând satisfacţia pentru rezultatele întâlnirii şi stabilind, totodată, măsurile corespunzătoare pentru Înfăptuirea in practică a celor convenite. In acelaşi cadru, al dezvoltării relaţiilor strinse cu ţările alături de care construim noua orânduire, opinia noastră publică a luat act cu satisfacţie de ştirea privind apropiata vizită pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o va face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in Republica Populară Bulgaria, la invitaţia tovarăşului Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, eveniment care va înscrie, fără îndoială, o nouă filă de adîncă semnificaţie in cronica tradiţionalei prietenii româno-bulgare. Bogata activitate internaţională a partidului şi statului nostru şi-a aflat, de asemenea, semnificative expresii în Întilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, cu care prilej a a manifestat hotărirea comună de a acţiona pentru Întărirea continuă a relaţiilor de solidaritate între cele două partide, pentru dezvoltarea colaborării şi prieteniei dintre toate partidele comuniste şi munciitoreşti, pentru făurirea unei unităţi de tip nou a mişcării comuniste. Prezenţa in ţara noastră în acest interval de timp a altor reprezentanţi de frunte ai unor partide comuniste — din Italia, Marea Britanie şi alte ţări — ai unor partide socialiste, a unei delegaţii parlamentare egiptene, a diferite personalităţi guvernamentale din ţările care au păşit pe calea dezvoltării de sine stătătoare stau mărturie consecvenţei cu care partidul şi statul nostru acţionează pentru DEZVOLTAREA RELAŢIILOR CU PARTIDELE COMUNISTE ŞI MUNCITOREŞTI, CU NOILE STATE ŞI PARTIDELE LOR DE GUVERNAMENT, CU TOATE FORŢELE ÎNAINTATE ALE CONTEMPORANEITĂŢII. In fine, tabloul activităţii deosebit de intense a României socialiste, chiar şi intr-o lună, care de obicei este apreciată a se caracteriza printr-o reducere simţitoare a pulsului vieţii politice, este întregit, sub impulsul stilului de lucru caracteristic imprimat de secretarul general al partidului, prin intilnirile şi contactele prilejuite de vizitele unor personalităţi şi delegaţii cu caracterul cel mai diferit, de la preşedintele in exerciţiu al Adunării Generale a O.N.U. si pină la delegaţia Camerei reprezentanţilor din Congresul S.U.A., ca si de vizitele realizate peste hotare de reprezentanţii ţării noastre, între care evidenţiem in primul rind vizita în Finlanda a primului ministru al guvernului român — toate punînd in evidenţă o altă trăsătură fundamentală a politicii noastre externe. PROMOVAREA LARGA A DIALOGULUI CU TOATE STATELE LUMII, potrivit cerinţelor democratizării vieţii internaţionale, extinderii circuitului de valori, în spiritul coexistenţei paşnice. Un eveniment important circumscris perioadei ultimei luni l-a constituit Încheierea cu rezultate pozitive a întilnirii pregătitoare de la Belgrad a reuniunii general-europene, îndreptăţind aprecierea că s-au creat premise favorabile pentru întrunirea din toamnă a acestei reuniuni, în spiritul ataşamentului său fetim faţă de cauza făuririi unei securităţi realle şi trainice în Europa, România a adus, şi de această dată, ca şi în decursul tuturor fazelor Conferinţei general-europeme, o contribuţie activă, constructivă, la buna desfăşurare a lucrărilor întilnirii, astfel incit reuniunea din toamnă să beneficieze de condiţii cit mai propice. In concepţia României, reafirmată cu claritate la Belgrad, abordarea problemelor securității trebuie orientată în mod dinamic spre viitor, accentul trebuie pus pe măsurile privind trecerea la înfăptuirea prevederilor Actului final — considerate ca un tot unitar — în vederea impulsionării cooperării în domeniile economic, tehnico-ştiinţific, cultural-umanitar şi, cu deosebire, realizării de paşi concreţi pe calea dezangajării militare şi dezarmării, fără de care nu se poate vorbi de o adevărată destindere şi securitate. Ţara noastră îşi exprimă convingerea că, dacă se va acţiona în această direcţie, este posibil să se ajungă la progrese efective, spre făurirea unei Europe a securităţii şi colaborării, spre binele tuturor naţiunilor continentului, al păcii în lume. Atenţia opiniei publice internaţionale a fost, de asemenea, îndreptată spre o altă problemă de stringentă actualitate, cea a dezarmării, pusă in evidenţă de lucrările Conferinţei internaţionale de la Hiroşima împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen, ca şi de încheierea lucrărilor unei noi sesiuni a Comitetului de la Geneva. Concluziile fundamentale care s-au desprins din dezbaterile care au avut loc converg în direcţia imperativului absolut de a se intensifica eforturile şi acţiunile concrete pentru realizarea unor măsuri ferme de dezarmare, acordîndu-se prioritate dezarmării nucleare. De altfel, întreaga evoluţie a dezbaterilor care se desfăşoară de mai bine de două decenii pe plan internaţional în această problemă scoate în evidenţă necesitatea depăşirii imobilismului în care se află negocierile in domeniul dezarmării, intensificarea eforturilor tuturor statelor şi popoarelor pentru reducerea şi, în ultimă instanţă, lichidarea armelor nucleare — inclusiv a bombei cu neutroni, a altor dispozitive tot mai perfecţionate de ucidere în masă — precum şi a armamentului convenţional, un cadru propice in acest sens putându-i oferi sesiunea specială din 1978 a Adunării Generale a O.N.U., ca urmare a iniţiativei unui grup de state, intre care şi România socialistă. Un şir de evoluţii noi au intervenit, in ultima lună, in ce priveşte situaţia din Orientul Mijlociu. Agenda diplomatică a consemnat o vie activitate în sprijinul unei reglementări negociate, care să ducă la restabilirea păcii în această zonă nevralgică a globului. Cu atît mai regretabile au apărut, în aceste condiţii, măsurile Israelului privind crearea de noi aşezări israeliene in teritoriile arabe ocupate, ca şi extinderea aplicării legislaţiei proprii în aceste teritorii, măsuri care au fost întâmpinate cu sentimente de dezaprobare în rândurile opiniei publice din ţara noastră, ca şi ale opiniei publice mondiale. Faptele atestă că acţiunile îndreptate spre perpetuarea ocupaţiei teritoriilor străine nu pot decit să alimenteze acest factor de încordare, reprezemtînd un permanent pericol la adresa păcii. In concepţia României, reafirmată cu claritate şi cu prilejul vizitei pe care primul ministru al Israelului a efectuat-o in ţara noastră, instaurarea unei păci drepte şi durabile în Orientul Mijlociu impune retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, recunoaşterea intereselor şi aspiraţiilor legitime ale poporului arab palestinean, inclusiv a dreptului său de a-şi crea un stat naţional propriu, asigurarea independenţei şi suveranităţii tuturor ţărilor din regiune . În acest cadru, ne pronunţăm pentru reluarea Conferinţei de la Geneva, cu participarea tuturor părţilor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru eliberarea Palestinei, pentru sporirea rolului O.N.U. in soluţionarea prin mijloace politice a conflictului. Este convingerea fermă a ţării noastre că numai pe o asemenea cale politică pacea poate fi restabilită, astfel ca Orientul Mijlociu să devină o zonă a liniştii, încrederii şi bunei vecinătăţi, ale cărui popoare să-şi consacre exclusiv eforturile muncii paşnice, constructive. Ultima parte a lunii a concentrat din nou cu putere atenţia opiniei publice asupra situaţiei din Africa australă, ca urmare a Conferinţei mondiale de luptă împotriva apartheidului, desfăşurată la Lagos. Perpetuarea odioaselor legiuiri ale discriminării rasiale în Republica Sud-Africană, continuarea represiunilor brutale împotriva populaţiei africane la Soweto şi pe întreg cuprinsul ţării, acţiunile febrile de înarmare, în primul rînd proiectele de o extremă gravitate ale autorităţilor de la Pretoria privind realizarea unei arme atomice proprii, ocuparea ilegală a Namibiei, manevrele de ultimă oră ale regimului lui Ian Smith pentru a bloca transferarea puterii in miinile populaţiei majoritare — toate acestea constituie factori de tensiune permanentă in Africa australă, ceind serioase primejdii la adresa pârii în zonă şi in lume. Reafirmând cu vigoare poziţia ţării noastre de condamnare fermă a politicii de apartheid, a oricăror forme de dominaţie şi asuprire străină, Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresat participanţilor la conferinţă a dat încă o dată expresie pregnantă solidarităţii militante a României socialiste cu mişcările de eliberare din Africa australă, sprijinului multilateral pentru afirmarea dreptului imprescriptibil al popoarelor asuprite la dezvoltare liberă, de sine stătătoare. Satisfacţia cu care a fost primit acest mesaj, însuşit de conferinţă ca document de lucru, constituie încă o recunoaştere a preţuirii de care se bucură în Africa, ca şi pretutindeni în lume, politica ţării noastre in sprijinul cauzei drepte a popoarelor din Africa australă, al idealurilor de libertate, neanimare, progres ale tuturor popoarelor planetei. Pe planul vieţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, care exercită un rol tot mai hotărâtor asupra întregii evoluţii mondiale, au avut loc un şir de evenimente notabile, din care se remarcă, prin importanţa lor, lucrările Congresului al XI-lea al P. C. Chinez, moment de seamă, aşa cum se arată in raportul prezentat, pe calea dezvoltării revoluţiei şi construcţiei socialiste. Noul Comitet Central a ales ca preşedinte al C.C. al P. C. Chinez pe tovarăşul Hua Kuo-fen. Multiplele contacte la nivel înalt pe diferite meridiane ale lumii, care pun in evidenţă desfăşurarea tot mai largă a dialogului internaţional, acordul de principiu cu privire la noul tratat asupra canalului Panama, menit să pună capăt enclavei coloniale existente pe teritoriul panamez de peste şapte decenii, un şir de evoluţii din ţări in curs de dezvoltare cum ar fi Guyana, Benin, Mozambic pe linia reafirmării opţiunilor pentru calea socialistă de dezvoltare, in fine, valul de devalorizări din ţările scandinave, care subliniază persistenţa fenomenelor de criză în lumea occidentului , întregesc tabloul evenimentelor lunii Sunt evenimente care atestă, o dată în plus, mutaţiile profunde intervenite in viaţa internaţională, preponderenţa indiscutabilă a forţelor care se pronunţă In favoarea cauzei păcii şi progresului, a instituirii unei noi ordini politice şi economice mondiale. In rândul acestor forţe, România se afirmă ca un detaşament ferm şi combativ, aducindu-şi constant contribuţia la Împlinirea idealurilor de colaborare, pace şi progres ale Întregii omeniri. Tudor OLARU Romulus CAPIESCU CRONICA LUNII AUGUST ■ Pineri .... » ■ internă şi internaţională Tabăra de pionieri de la Bran, judeţul Braşov In pregătirea noului an de InvăţămInt CONSFĂTUIRILE ANUALE DE LUCRU ALE CADRELOR DIDACTICE — amplu for de dezbatere a înaltelor responsabilităţi politice şi sociale ale şcolii In zilele de 9 şi 10 septembrie vor avea loc pe centre (municipii, oraşe, grupe de comune) sau la nivelul judeţelor consfătuirile cadrelor didactice din învăţământul preşcolar, gimnazial, liceal, profesional şi tehnic. Intrate în tradiţia şcolii noastre, aceste consfătuiri, care preced, în fiecare toamnă, deschiderea anului de învăţământ, au menirea de a jalona, într-un spirit de înaltă exigenţă si principialitate, pe baza analizei responsabile a rezultatelor obţinute in anul şcolar precedent, activitatea instructiv-educativă a Întregului corp profesoral pentru noua etapă de muncă. In această toamnă, ele se vor desfăşura sub auspicii din cele mai stimulative. In lumina înaltelor cerinţe puse în faţa şcolii de toate gradele de Congresul al XI-lea, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind educarea revoluţionară, patriotică a elevilor, integrarea organică a învăţămîntului cu producţia, cu munca utilă Întregii societăţi. Dezbaterile se vor organiza In şedinţe plenare si pe secţii. Astfel, in prima zi, in fata tuturor participanţilor va fi prezentat referatul, urmat de discuţii, cu tema „Principalele concluzii desprinse din activitatea şcolilor in anul 1976—1977, direcţiile perfecţionării învăţămîntului si sarcinile care revin personalului didactic din Programul de măsuri adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1976 şi din documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din iunie 1977“. In continuare, activitatea se va desfăşura pe secţii. Profesorii de ştiinţe sociale vor analiza, în principal, problemele Îmbunătăţirii conţinutului predării ştiinţelor sociale, realizării unei mai strinse legături a învăţământului cu viaţa, creşterii contribuţiei cadrelor didactice la educarea politico-revoluţionară a elevilor. Continuând discuţiile pe secţii şi discipline de învăţământ, profesorii care predau celelalte discipline de învăţămînt, precum şi maiştrii-instructori vor reliefa modalităţile concrete de sporire a caracterului practic-aplicativ al fiecărei discipline de învăţămînt, creşterea contribuţiei acestora la educarea patriotică, revoluţionară a elevilor. La secţiile pentru învăţători se va dezbate referatul „Rezultatele obţinute in Înfăptuirea măsurilor adoptate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din decembrie 1975 cu privire la creşterea nivelului de pregătire al elevilor şi lichidarea repetenţiei la ciclul primar şi sarcinile care revin cadrelor didactice". De menţionat că, în această direcţie, Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului, cu sprijinul unui colectiv de specialişti, a elaborat un studiu documentat, în care s-a stabilit un ansamblu de măsuri in vederea creşterii nivelului de pregătire al Întregii generaţii de elevi, a promovării ciclului primar de către toti elevii, fără să fie diminuată exigenţa necesară in aprecierea lor. Totodată Direcţia invăţămîntului preşcolar, primar şi gimnazial din minister, împreună cu Institutul central de perfecţionare a personalului didactic şi cu Institutul de cercetări pedagogice şi psihologice au pregătit o seamă de materiale şi îndrumări care au fost difuzate în şcoli (de exemplu: Îndrumări pentru predarea limbii române in ciclul primar si gimnazial, organizarea lucrărilor practice la clasele I-IV, predarea matematicii în cele trei cicluri de învăţământ, activitatea diferenţiată cu elevii, definirea temelor pentru acasă şi verificarea pregătirii elevilor prin lucrări de control etc.). In sfârşit, la secţiile pentru educatoare, participantele la consfătuiri vor discuta despre contribuţia activităţii instructiv-educative din grădiniţe la pregătirea copiilor pentru şcoală. Cea de-a doua zi a consfătuirilor este consacrată, îndeosebi, dezbaterii pe secţii , discipline de specialitate a planurilor şi programelor de învăţămînt, manualelor şcolare, a modalităţilor de planificare a materiei etc., în vederea cunoaşterii temeinice a acestora şi aplicării lor corecte în practica şcolară. După cum am fost informaţi la direcţia de resort din Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului, pentru noul an de învăţămînt au fost editate 22 de broşuri, cuprinzind 136 programe şcolare noi sau revizuite. Au fost revizuite în spiritul ideilor directoare ale documentelor Programului partidului si Congresului al XI-lea — programele de limbă română. Istorie, limbi străine, fizică, pregătire tehnico-productivă a elevilor din mediul urban ş.a. Cea mai mare parte a programelor şcolare au fost îmbunătăţite in sensul actualizării lor prin încorporarea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, al tratării sintetice, interdisciplinare a unor teme şi capitole, al accentuării caracterului practic-aplicativ al acestora, ridicarea valorii educative a conţinutului reprezentînd o premisă eficientă pentru sporirea efectului educativ al tuturor lecţiilor in noul an de învăţământ. Florica DINULESCU tv PROGRAMUL 1 In jurul orei 16. Transmisiune directă : Adunarea populară din municipiul Braşov, cu prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Romăn, preşedintele Republicii Socialiste România 17,30 Cîntece şi jocuri populare, în interpretarea orchestrei „Rapsodia română" 18,00 Reportaj pe glob : Libia 18,25 Consultaţii medicale 18,50 România pitorească 19,20 1 001 de seri 19,30 Telejurnal 20,10 Ora tineretului 21,00 Seară de teatru : „Chiriţa în provincie" de Vasile Alecsandri 22,20 Telejurnal PROGRAMUL I 20.10 Concertul simfonic al orchestrei Radioteleviziunii. In program : Johannes Brahms — uvertura ,,Academica", dirijor Carol Litvin ; Wilhelm Berger — Concertul pentru violoncel și orchestră, dirijor Carol Litvin, solist Marcel Spinel ; Fr. Schubert — Simfonia a V-a, dirijor Liviu Ionescu. 21,25 Un fapt văzut de aproape 21,45 Bucureştiul necunoscut 22,10 Din cîntecele şi dansurile popoarelor 22,30 închiderea programului Avem sub priviri imaginea fotografică a uneia din secvenţele multidimensionalului film al manifestaţiei de la 23 August a oamenilor muncii din Capitală... Un grup de tineri, băieţi şi fete, in frumosul port al ţăranilor noştri, înaintează braţ la braţ, prin faţa tribunei oficiale în ritm săltăreţ de dans. Atitudinea lor degajă optimism, demnitate, eleganţă, frumuseţe omenească, poezie. Merg cîntînd, cîntecul propriu fiindu-le melodia pe care-şi potrivesc pasul, şi este, poate, o melodie oltenească, ori de pe valea Mureşului, sau din Bihor, ori din Moldova. Pentru ei, grupul de băieţi şi fete purtând frumoasele veşminte de sărbătoare ale omului de la ţară, identificarea melodiei care dă pasului ritm şi vioiciune nu are nici o însemnătate, din orice parte a ţării va fi fost aceasta, ea fiind a ţării întregi, creaţie a poporului nostru, a ţăranului, iar aceşti tineri întruchipează, prin port, prin cîntec, prin joc, prin suflet ţăranul român. In frunte, o fată, în ie şi fată, duce o pancartă cu înscrisul : „Cîntarea României — Imn adus patriei“ Reflectând acum, la trei luni de la încheierea primei ediţii, asupra Festivalului naţional al educaţiei şi culturii socialiste, avînd sub priviri ampla listă a distincţiilor acordate, iar în memorie imagini de la grandiosul spectacol final cu participarea celor mai buni dintre cei ajunşi în confruntarea ultimă, încercăm o departajare, dacă se poate spune astfel, a contribuţiilor aduse de cele două mari categorii de instituţii — aşezăminte culturale şi sindicate — la reuşita acestei ample competiţii purtînd sublima denumire de Cîntarea României. împărţirea este doar pe jumătate dreaptă, întrucît în festival au intrat, pe lingă artiştii amatori de la sate şi din Întreprinderi, elevii, studenţii, si-au adus contribuţia militarii si intelectualii. Dar recurgem la această secţionare in două pentru că, totuşi, instituţiile din sistemul aşezămintelor culturale şi sindicatele rămîn, în cele din urmă, factorii sub a căror patronare s-au pregătit şi intrat în competiţie cei mai mulţi din cele două milioane de participanţi de la oraşe şi de la sate. Ne vom opri la ceea ce, prin titlul acestor însemnări, am putea defini, ca reprezentînd participarea ţărănimii. Nu se mai cere demonstrat faptul că universul rural a reprezentat dintotdeauna un inepuizabil rezervor de creaţie artistică. Marele anonim , lumea satului, a născut doina, a făurit Mioriţa, a imaginat şi compus minunata noastră muzică populară şi dansul ajuns la stilizări supreme, a născocit fluierul şi a construit naiul, a pus în război lina toarsă şi vopsită în alese combinaţii de culori şi a scos covorul oltenesc ; din lut şi zmalt a realizat nestemate care durează de veacuri şi vor dura peste veacuri. Toate acestea, ca şi multe alte aspecte relevind virtuţile, spiritul creator, fantezia şi dragostea de viaţă, optimismul, iubirea de frumos — trăsături specifice ţăranului român — erau fapte cunoscute. De ele s-au ocupat încă de mult şi pe larg etnografii, sociologii, culegătorii de folclor, au constituit capitole de observaţie şi studiu pentru istorici şi literaţi, au venit să le cerceteze specialişti din alte ţări. Dar într-o atît de amplă desfăşurare cum a fost cea prilejuită de festivalul „Cîntarea României“, ele nu s-au relevat niciodată pină acum. Prin mijlocirea festivalului, satul contemporan, satul nostru în continuă înnoire materială si spirituală si-a deschis larg lada zestrei sale de talente si, cu generozitatea specifică poporului nostru, le-a etalat în cintece, în jocuri, in obiecte artizanale, în interpretări scenice de valoare, în muzică corală si orchestrală, in transpuneri de obiceiuri venind din adîncul trăirii fiinţei noastre ca naţie, în balade, in poezie, în pictură şi sculptură. Aruncînd o simplă privire asupra listei distincţiilor acordate la Încheierea fazei finale a festivalului, constaţi cu uşurinţă că aproape nu există capitol de premiaţi in care să nu figureze pe primul loc o formaţie ţărănească, un grup ţărănesc vocal, de teatru, cîntăreţi la instrumente tradiţionale, rapsozi, ansambluri de dansuri si solişti de dansuri populare, pictori si poeţi ţărani etc. Aceeaşi constatare se impune şi la celelalte categorii de premiaţi. Nu am făcut o statistică , credem însă că numărul premiaţilor intraţi în competiţie sub egida căminelor culturale reprezintă pe puţin jumătate din totalitatea celor distinşi. Şi este important de observat că multe din capitolele de întrecere sunt dominate in exclusivitate de artiştii amatori de la sate, aşa fiind cazul dansurilor populare bărbăteşti, unde s-au impus, am zice cu strălucire, reprezentanţii căluşarilor din Olt şi Teleorman, cel al soliştilor de dans, al teatrului folcloric, al obiceiurilor păstrate din vechime, al rapsozilor populari, domeniu de afirmare unde toate cele douăsprezece premii acordate de jurii au fost atribuite artiştilor-ţărani. Aceia, membri ai juriilor sau public spectator, care au urmărit în sălile de concurs apariţiile formaţiilor căminelor culturale au fost puternic impresionaţi atit de prospeţimea, cit şi de marea diversitate şi originalitatea programelor. Intr-o vastă desfăşurare, satul a adus pe scenele festivalului tot ceea ce a creat mai valoros şi a şlefuit de-a lungul timpurilor ca bunuri spirituale, aparţinîndu-i in exclusivitate, poporul nostru. A fost uimitor să se constate, prin mijlocirea Festivalului „Cîntarea României“, că folclorul nostru trăieşte Încă vîrsta tinereţii. De fapt, unul din realele, din incontestabilele merite ale „Cîntării României“ rezidă, credem, tocmai în faptul de a fi evidenţiat, la scara întregii ţări, marile virtuţi şi durabilitatea culturii noastre populare, de a fi scos la lumină comori ce nu erau cunoscute decit in zonele unde au apărut, nu se ştie când, şi s-au conservat proaspete pină astăzi. După cum tot un mare merit este de a fi oferit valorilor culturale populare cadrul Împlinirii și afirmării lor la cea mai Înaltă treaptă. Iar dacă, prin intermediul ansamblurilor folclorice existente în mai toate zonele țării, s-a putut ști nu cite ceva, ci destul de mult în legătură cu ceea ce avem ca dans popular si ca melodie, mai puţin au fost cunoscute alte sfere ale creaţiei populare, relevate in cadrul festivalului, cum sunt obiceiurile, si a fost o reală surpriză întilnirea cu rapsozii, cu păstrătorii cîntecelor de haiducie, ai baladelor, ai cintecului de revoltă, dar şi de dor, ai doinelor. Şi încă un fapt observat şi subliniat ca remarcabil în prezenţa ţăranilor artişti : încorporarea în programele lor, deci ale căminelor culturale, a elementelor noi de cultură populară apărute în procesul evoluţiei mişcării artistice a amatorilor. Au fost văzuţi artiştii satelor dîn în viaţă unor admirabile interpretări în genuri ca brigada artistică, teatrul-document de inspiraţie istorică, în teatrul nescris, şi chiar în teatrul de păpuşi. Elemente de noutate au fost vizibile in repertoriile multora din formaţiile corale, în bucăţile alcătuind programele unor grupuri restrânse de internreti. Toate acestea fac dovada faptului că cultura populară — şi aspecte de acelaşi ordin au fost prezente si în creaţia artistică materială — nu este un dat rămînînd in tipare fixe, ci constituie un proces evolutiv, o permanentă mişcare către superior, atit prin autoperfecţionări, cit şi prin împrumuturi. Privită prin ceea ce a oferit — ca bogăţie, ca diversitate, ca nivel calitativ — la prima ediţie a Festivalului „Cîntarea României“, mişcarea artei de amatori de la sate s-a dovedit a fi o componentă de primă măsură a culturii noastre socialiste. Este neîndoielnic faptul că ediţiile următoare ale festivalului vor pune în lumină noi si noi virtuţi ale culturii născute, conservate şi neîncetat îmbogăţite in lumea satului. N. POPESCUBOGDANEŞTI CREAŢIA FOLCLORICĂ la vîrsta tinereţii SANTEIA — joi 1 septembrie 1977