Scînteia, septembrie 1978 (Anul 47, nr. 11206-11231)
1978-09-01 / nr. 11206
în această perioadă hotărîtoare pentru vegetaţia şi rodnicia unor importante culturi ACOLO UNDE NORII NU ADUC APA, S-O ADUCA OAMENII! Ce se recomandă, cum trebuie acţionat pentru funcţionarea ireproşabilă, zi şi noapte, a tuturor sistemelor de irigaţii Irigarea culturilor constituie o cale importantă de realizare a unor recolte mari. In această perioadă, lipsa precipitaţiilor a determinat scăderea rezervei de apă din sol. Din analizele efectuate de specialiştii Institutului de meteorologie şi hidrologie a rezultat că in zonele din sudul ţării deficitul de apă din sol, pină la adincimea de un metru, este de 1 000—1 500 metri cubi de apă la hectar. Deficitele cele mai pronunţate se înregistrează in sud-vestul Munteniei, sudul Olteniei, Bărăgan şi in Dobrogea. Iată de ce se impune ca şi in această perioadă să continue aplicarea udărilor, astfel incit să se asigure condiţii bune de dezvoltare a culturilor. Specialiştii centralei de exploatare şi întreţinere a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi gospodărire a apelor recomandă ca aplicarea udărilorsă-.se facă, in funcţie de starea culturilor şi rezerva de apă din sol. Intrucit irigarea culturilor impune un important consum de energie electrică — implicit de combustibili deosebit de necesari şi altor ramuri ale economiei naţionale — unităţile şi organele agricole trebuie să combată ferm cazurile de utilizare neraţională a apei, să ia măsuri pentru folosirea din plin a mijloacelor locale de aducţiune şi distribuire. In această direcţie se desprind citeva sarcini prioritare. PORUMBUL se irigă pe acele terenuri unde plantele se află in stadiul de vegetaţie mai puţin avansat, şi anume in faza de formare a bobului şi de umplere a boabelor. Prin aplicarea unor udări cu norme de apă calculate ştiinţific se pot obţine mari sporuri de recoltă. CULTURILE SUCCESIVE. După recoltarea cerealelor de vară au fost însăminţate mari suprafeţe cu porumb pentru boabe şi masă verde, precum şi alte plante. Mare parte din acestea au fost amplasate in sistemele de irigaţii. Avind apa necesară, de la aceste culturi pot fi obţinute recolte normale. Se cere insă ca aplicarea udărilor să se facă diferenţiat, prioritatea trebuind acordată acelor sole unde plantele sunt mai dezvoltate. Specialiştii au datoria să ţină seama de vigoarea plantelor, astfel incit să existe garanţia că cheltuielile ce se fac cu irigarea culturilor vor fi recuperate prin sporurile de recoltă. LEGUMELE se cultivă exclusiv pe terenurile amenajate pentru irigat. Există deci condiţii ca prin aplicarea la timp a udărilor să fie obţinute recolte normale. în această perioadă trebuie folosite toate sursele de apă pentru a se iriga, pe brazde, şi prin aspersiune, toate suprafeţele cultivate cu legume. UDĂRI DE APROVIZIONARE. In această toamnă se vor insăminţa 300 000 hectare cu griu şi orz in sistemele de irigaţii. Avind in vedere deficitul mare de apă din sol, trebuie să se facă, incă de pe acum, udări de aprovizionare. Specialiştii recomandă să se dea cite 500—600 metri cubi de apă la hectar. Cerinţa este ca in mod obligatoriu apa să fie distribuită uniform, aceasta contribuind la răsărirea normală şi uniformă a plantelor. • Pentru buna desfăşurare a irigării culturilor seimpune ca formaţiile de udători să lucreze tot timpul, iar specialiştii din unităţile agricole şi de la întreprinderile de exploatare a lucrărilor de imbunătăţiri funciare să acorde, in permanenţă, asistenţa, tehnică pe teren. Organele şi organizaţiile de partid, desfăşurind o intensă muncă politică şi organizatorică, sunt chemate să mobilizeze lucrătorii din agricultură la folosirea raţională şi eficientă a tuturor surselor de apă, astfel incit să se asigure condiţii optime de dezvoltare a plantelor şi obţinerea pe această cale a unor recolte mari. IN PAGINA A III-A — RELATĂRI DIN JUDEŢELE CONSTANŢA ŞI ILFOV Din noul peisaj al oraşului Focşani Foto : Gh. Vintilă Rîureni ?... Noţiunea a dispărut si geografic, si din amintirea oamenilor. Pe timpul unde altădată era, în septembrie si la început de octombrie ale fiecărui an, bilet lung de trei săptâmini — în care se întilneau oameni de dincoace si de dincolo de Olt, ba chiar din părţi indepărtate ale tării, să vîndă şi să cumpere vite, să aducă mărfuri de tot felul, făcute de fabrică ori de mină iscusită, să cumpere pinzeturi şi alte ţesături, sau produse din fier, căruţe, pluguri, hamuri, să se îmbete de bucuria afacerii reuşite, la circiumi improvizate in corturi, cu tulburel de Drăgăşani şi lăutari aduşi de prin Gorj, sau din Romanati, să bea bragă din doniţe şi să moară de ris la ghiduşiile perechii de „comici“ Vasilache şi Marioara — n-a mai rămas nimic. S-a dus totul ca şi cum n-ar fi fost. Cei care se mai întorc cu gindul la vremurile acelea, evocate si in scrierile lui Gala Galaction, văd o gară fără prea multă însemnătate, de unde se bifurca linia secundară către Ocnele Mari, şi tarabele cu acoperiş de şindrilă, ce aşteptau, de la un an la altul, sosirea negustorilor si a agitatei vremi a bîlciului. Iar aceia care, cu umblet la cârti, privesc către Miază- Noapte, văd profilindu-se pe fundalul dealului Troianu. enigmatic munte de cenușă vulcanică pornind din valea riului Govora si trecind dincolo de Olt Dină la Goranu. un turn, azi muzeu istoric, in care, la anul de foc 1848, generalul Magheru si-a avut statul său major. Si mai adine in trecut coborînd, gîndul caută, in apropiere, străvechea asezare a primului mare rege al dacilor. Burebista, capitala regatului său aflată in acest colt de tară, Buridava. Iar tot din timpuri de demult trecute, umblă prin minte denumiri de asezări romane, Întărite şi civile, care au statornicit, aici pe Alutus, nu frontieră intre Apus şi Răsărit, si nici regim de ocupaţie străină, ci climat de înfrăţire intre băştinaşi si noii veniţi, pas decisiv către ceea ce avea să se împlinească sub numele de Dacia Felix, stră-România. Din ceea ce a fost şi s-a chemat Rîureni nu a mai rămas nimic. A dispărut insignifianta gară care nu avea alt rost decit să separe o scurtătură de şaseşapte kilometri din linia Sibiu—Piatra Olt către Ocnele Mari, după cum au dispărut tarabele cu acoperiş de şindrilă, acele construcţii şubrede menite să stea pustii vreme de un întreg an in aşteptarea fierbintelei de la sfîrsitul lui septembrie si inceputul lui octombrie care se chema „Bilciul Riurenilor“. Păstrez in memorie imaginea acelui cimp unde, atras de mirajul bilciului, am stat o săptămînă cu un june să-l vindem si, mîncind din traistă cele luate de acasă, am privit la curgerea fără sfirsit a Oltului ca la o minune si îmbătindu-mă la privelistea de dincolo, numai dealuri, si la toate cite le putea oferi un bilet de vite: cai, vitei, berbeci, vaci, boi pe ureche la jug si boi nepereche. Bunicul a mai întirziat o zi ca să văd şi eu biciul bilci, cu negustori veniţi de la Craiova si de la Turnu Măgurele, cu oameni care înghiţeau săbii si mîncau foc, adunătură de lume, in care se vindea halvită, turtă dulce si bragă si puteau fi ascultaţi lăutari evitind „Radu mamii. Radule...“. Azi pe locul neted ca-n palmă privirea se izbeşte de cu totul altă înfăţişare. Construcţii industriale de dimensiuni ample se desfăşoară pe zeci de hectare şi realizează verticalităţi de zeci de metri. Hale, coloane, turnuri de rărire, coşuri, conducte se îmbină intr-o concepţie pe cit de ingenioasă pe tot atit de funcţională. Platforma industrială a municipiului Rimnicu Vîlcea. Si totul se cheamă altfel — Fabrica de produse sodice Govora, Combinatul chimic Rimnicu Vilcea, întreprinderea de utilaj chimic si terje, Centrala termoelectrică. In imensele retorte ale celor două întreprinderi chimice isi dau intilnire materii prime si produse semifabricate din care se nasc, la capătul unor lungi si complicate procese de transformare, sodă de diferite sorturi, oxo-alcooli, octanol, policlorură de vinil, metil-cloroform, benzen şi alte produse, toate acestea necesare economiei naţionale, comerţului exterior al ţării. întreprinderea metalurgică este specializată în producerea de echipamente pentru industria chimică, pentru cea petrolieră, realizează instalaţii desti- N. POPESCUBOGDANEŞTI (Continuare in pag. a 6-a) REPORTAJ DE ACTUALITATEA SOCIALISTĂ A ŢĂRII ------ Spectacol industrial in Cimpul Riurenilor PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVIII Nr. 11206 Prima ediţie Vineri 1 septembrie 1978 6 PAGINI - 30 BANI ÎN JUDEŢUL IAŞI 3 600 apartamente noi date în folosinţă Constructorii ieșeni desfăşoară o susţinută activitate pentru a pune la dispoziţia oamenilor muncii tot mai multe locuinţe, cu un grad superior de confort. Aplicarea unor soluţii moderne, organizarea judicioasă a muncii pe şantiere, aprovizionarea ritmică cu materiale, sunt citeva din căile care au determinat predarea către beneficiari, de la începutul anului pină acum, a aproape 3 600 apartamente. Alte peste 2 600 apartamente, amplasate in diferite cartiere ale municipiului şi judeţului Iaşi, se află in diferite faze de execuţie, unele foarte avansate, urmind a fi predate in următoarele luni. (Agerpres) . PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Haralambos Drakopoulos secretar al C.C. al Partidului Comunist din Grecia (interior) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, joi după-amiază, pe tovarăşul Haralambos Drakopoulos, secretar al C.C. al Partidului Comunist din Grecia (interior), care s-a aflat la odihnă in ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. La întrevedere a participat tovarăşul Vasile Muşat, secretar al C.C. al P.C.R. Oaspetele a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut călduros din partea conducerii P.C. din Grecia (interior) şi a mulţumit pentru prilejul ce i s-a oferit de a vizita din nou România, de a cunoaşte realizările deosebite obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită conducerii şi membrilor partidului un cald salut şi urări de noi succese in lupta pe care o duc, împreună cu alte forţe progresiste şi democratice din Grecia, pentru promovarea intereselor oamenilor muncii, pentru afirmarea idealurilor democraţiei, independenţei şi progre- I sului social. In timpul convorbirii s-a procedat la o informare reciprocă cu privire la activitatea şi preocupările celor două partide şi a avut loc un schimb de vederi asupra unor probleme actuale ale vieţii internaţionale. In acest cadru, a fost exprimată satisfacţia pentru bunele relaţii existente între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Grecia (interior), apreciindu-se că dezvoltarea acestora pe baza principiilor egalităţii, autonomiei, a dreptului fiecărui partid de a-şi elabora independent şi de sine stătător propria politică, fără nici un amestec din afară, contribuie la extinderea raporturilor de colaborare dintre România şi Grecia, în interesul ambelor popoare, al cauzei păcii şi securităţii, înţelegerii şi cooperării in Balcani, in Europa şi in întreaga lume. Schimbul de vederi cu privire la unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale a scos în evidenţă profundele schimbări care au avut loc în lume ca rezultat al afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a trăi libere, independente şi suverane, de a pune capăt vechii politici imperialiste de dominaţie şi dictat. S-a relevat că, in aceste condiţii, este necesară intensificarea acţiunilor unite, atit pe plan naţional, cit şi internaţional, ale forţelor de stingă, ale tuturor forţelor revoluţionare, progresiste şi democratice in lupta împotriva tendinţelor de reîmpărţire a lumii in zone de influenţă, pentru pace şi progres social, pentru statornicirea in viaţa internaţională a unor noi relaţii interstatale, pentru edificarea unei noi ordini economice şi politice mondiale, care să asigure dezvoltarea liberă şi independentă a tuturor popoarelor. In acest context a fost relevată importanţa intensificării eforturilor pentru înfăptuirea unui sistem real de securitate şi cooperare in Europa, a unor măsuri concrete de dezarmare, şi in primul rînd de dezarmare nucleară, fără de care nu pot fi concepute pacea şi securitatea atit pe continentul nostru, cit şi in întreaga lume. Cele două partide şi-au reafirmat hotărîrea de a milita mai activ pentru realizarea de noi paşi în direcţia îmbunătăţirii colaborării şi dezvoltării unor raporturi steinse de prietenie şi bună vecinătate in Balcani, corespunzător intereselor popoarelor din această zonă, cu convingerea că acest lucru foloseşte cauzei păcii şi cooperării in Europa şi in lume. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărășeascâ, de caldă prietenie. Preşedintele Consiliului Naţional şi preşedintele Consiliului Statelor ale Adunării Federale a Confederaţiei Elveţiene Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, în ziua de 31 august, pe Alfred Bussey, preşedintele Consiliului Naţional, şi Robert Reimann, preşedintele Consiliului Statelor ale Adunării Federale a Confederaţiei Elveţiene, care ne vizitează ţara, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. La primire au luat parte tovarăşii Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Ioan Pop D. Popa, preşedintele Grupului parlamentar pentru relaţiile de prietenie România—Elveţia. A fost de faţă Pierre-Henri Thévenaz, ambasadorul Elveţiei la Bucureşti. Cu acest prilej, oaspeţii au exprimat gratitudinea lor şefului statului român pentru întrevederea acordată, pentru ospitalitatea şi cordialitatea cu care au fost întîmpinaţi in ţara noastră, subliniind caracterul rodnic al discuţiilor purtate, impresiile deosebite produse asupra lor de realizările României contemporane. în timpul întrevederii a fost evidenţiată cu satisfacţie evoluţia ascendentă a relaţiilor dintre România şi Elveţia, pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural, relevindu-se dorinţa comună de a se dezvolta şi mai intens colaborarea in interesul ambelor ţări şi popoare. S-a subliniat, în acest cadru, că amplificarea contactelor şi a schimburilor de păreri între parlamentele celor două ţări este de natură să contribuie la adîncirea prieteniei tradiţionale româno-elveţiene, la extinderea conlucrării bilaterale, la mai buna cunoaştere şi apropiere dintre popoarele noastre, la promovarea idealurilor de pace şi colaborare intre naţiuni. In cursul convorbirii s-au abordat, de asemenea, probleme ale situaţiei internaţionale actuale, reliefindu-se necesitatea ca guvernele, parlamentele să-şi intensifice eforturile pentru rezolvarea marilor probleme care confruntă astăzi omenirea. A fost apreciată însemnătatea statornicirii pe continentul european a unui sistem real de securitate şi cooperare prin transpunerea în viaţă a prevederilor Actului final al Conferinţei de la Helsinki. A fost exprimată speranţa că reuniunea din 1980 de la Madrid — temeinic pregătită — va impulsiona activitatea de înfăptuire a securităţii europene, va deschide largi perspective dezvoltării nestingherite a colaborării economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi în alte domenii de interes umanitar, va favoriza trecerea la măsuri concrete, eficiente de dezarmare şi de dezangajare militară, fără de care nu pot fi concepute pacea şi securitatea pe continentul nostru şi in lume. In acelaşi timp, a fost subliniată necesitatea instaurării unor relaţii de egalitate şi echitate Intre state, a făuririi unei noi ordini economice mondiale, care să asigure progresul şi bunăstarea fiecărei naţiuni. De ambele părţi, a fost manifestată convingerea că România şi Elveţia, parlamentele celor două ţâri vor conlucra tot mai strins pe plan extern, işi vor aduce întreaga contribuţie la înfăptuirea aspiraţiilor de libertate, pace şi progres ale popoarelor. Intrevederea s-a desfăşurat într-o ambianţă cordială, prietenească. O delegaţie de ziarişti mexicani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi dimineaţa, delegaţia de ziarişti mexicani condusă de Victor Manuel Garcia Solis, preşedintele Clubului de presă „Primera plana“, care face o vizită de documentare şi schimb de experienţă in ţara noastră, la invitaţia Consiliului ziariştilor. La primire a luat parte tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu ziariștilor mexicani. La Combinatul petrochimic Piteşti a intrat în producţie o nouă instalaţie Constructorii şantierului nr. 1 al T.C.I. Piteşti au predat in avans beneficiarului un important obiectiv de investiţii : instalaţia de alcool etilic. Prin intrarea in funcţiune a acestei instalaţii la Combinatul petrochimic Piteşti se adinceşte procesul de prelucrare şi valorificare superioară a ţiţeiului şi derivatelor sale. De la începutul anului constructorii trustului au mai predat beneficiarilor 40 noi capacităţi de producţie, din care 9 înainte de termen cu 30—60 de zile. Este vorba, intre altele, de instalaţia de gudron de la rafinăria Combinatului petrochimic Piteşti, de secţiile forjă, matriţerie şi piese de schimb de la întreprinderea de autoturisme. Ritmul susţinut de lucru realizat pe şantierele trustului se datorează în principal creşterii accentuate a productivităţii muncii, care pe 7 luni din acest an este mai mare cu 25,5 la sută comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. (Gheorghe Cristea). In ziarul DE AZI: • Cronica lunii august■ internă şi internaţională • Rubricile noastre : Cum sunt soluţionate scrisorile oamenilor muncii ; Festivalul naţional „Cîntarea României" ; Din viaţa partidelor comuniste şi muncitoreşti ; Răsfoind presa străină; Faptul divers ; Sport; De pretutindeni.