Scînteia, iulie 1980 (Anul 49, nr. 11775-11801)
1980-07-01 / nr. 11775
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XLIX Nr. 11 775 Prima ediţie Marţi 1 iulie 1980 6 PAGINI — 30 BANI Cu toate forţele şi mijloacele, din zori şi pînă seara SECERIŞUL TREBUIE INTENSIFICAT7 O ARIA RECOLTĂRII ORZULUI SĂ FIE EXTINSĂ ŞI IN JUDEŢELE DIN CENTRUL, ESTUL ŞI NORDUL ŢĂRII • DUPĂ ORZ IMEDIAT CULTURI SUCCESIVE ÎN JUDEŢELE DIN SUD SĂ SE TREACĂ LA STRÎNGEREA GRIULUI, PARCELĂ CU PARCELĂ Am intrat într-o săptămină cînd este imperios necesar ca secerişul cerealelor păioase să fie intensificat la maximum. Desigur, pe primul plan al urgenţelor se situează încheierea recoltării orzului. Practic, în majoritatea judeţelor din sudul ţării această lucrare s-a încheiat sau se află intr-un stadiu final. Important este acum ca si în judeţele din centrul, nordul si estul tării să se treacă cu toate forţele la secerişul orzului, iar după recoltare să se strîngă imediat paiele si să se insăminţeze cea de-a doua cu.-Duminică, în judeţul Ialomiţa s-au recoltat ultimele suprafeţe din cele 42 500 hectare cultivate cu orz. Ţinînd seama că din primele zile ale lunii iulie va începe recoltarea griului, cultură ce ocupă peste 100 000 hectare, prezintă un deosebit interes modul în care s-a desfăşurat secerişul orzului. Concluziile se cer analizate cu răspundere, trăgindu-se toate învăţămintele, atit din experienţa bună în vederea generalizării ei, cit şi din neajunsurile ce s-au manifestat pentru a putea fi prevenite. Un prim aspect : în judeţul Ialomiţură — legume, porumb pentru boabe şi plante furajere. » Caracteristic pentru această săptămină este începerea recoltării griului — moment de vîrf al secerișului — care nt -'esita o maximă concentrare de forte, astfel ca „pîinea tării“ să fie strînsă, asa cum a indicat conducerea partidului, in 8—10, cel mult 12 zile. Este de datoria specialiştilor şi conducerilor unităţilor agricole din judeţele din Cîmpia Dunării să urmărească permanent stadiul coacerii pe fiecare parcelă, pe fiecare tarla şi, acolo unde griul a ajuns la maturitate, să organizeze imediat recoltarea. La secerişul orzului s-a desfăşurat pe parcursul a numai cinci zile. Intervalul putea fi scurtat dacă unele cooperative agricole — cum sunt cele din Balaciu, Vlădeni, Sfîntu Gheorghe şi altele — nu ar fi tergiversat începerea lucrărilor. Experienţa şi rezultatele unităţilor agricole din consiliile agroindustriale Borcea, Bogdana, Ciocăneşti, Roseţi, Cosîmbeşti şi Griviţa au dovedit că secerişul orzului se poate face intr-un timp cit mai scurt, de trei şi chiar numai două zile. „Realizarea vitezei zilnice stabilite a constituit factorul hotărîtor care a asigurat încheierea recoltării in termenul prevăzut — ne-a spus tovarăşul Nicolae Miu, primarul comunei Griviţa. Prin organizarea muncii în formaţii mari, care au lucrat grupat, avind în dotare toate utilajele — de la combine la semănători — recoltarea, transportul producţiei, eliberarea şi pregătirea terenului şi însămînţarea culturilor duble s-au executat în flux continuu“. Nu vom insista asupra acestor elemente. Ele sunt bine cunoscute şi se află înscrise în programul de lucru al fiecărei unităţi agricole. Problema este că nu peste tot lucrările s-au desfăşurat după programul stabilit, încă de la început au apărut unele greutăţi şi neajunsuri care au împiedicat buna desfăşurare a lucrărilor, neajunsuri care, la recoltarea griului, nu trebuie să se mai repete. Folosirea la capacitatea maximă a combinelor este hotărîtoare pentru realizarea vitezei zilnice la recoltarea griului şi încheierea acestei lucrări în 8—9 zile. Or, încă de acum există anumite semne de întrebare cu privire la realizarea vitezei zilnice planificate. Şi iată de ce. Modul în care s-au comportat combinele la secerişul orzului face necesar ca organele agricole să analizeze cauzele ce au determinat ca, pe ansamblul judeţului, să se înregistreze peste 7 000 de prestaţionare în funcţionarea acestora. Aurel PAPACIUC ____________Mihai VIŞOIU (Continuare în pag. a IV-a) IALOMIŢA _______________. / ■ Cîteva învățăminte din „campania orzului" pentru „campania griului" |-------|__________... ____|_____.---------- JUDEŢUL BIHOR — Ultima perioadă, de un deceniu şi jumătate, din istoria patriei se distinge prin progrese remarcabile in construcţia socialistă. Cum se oglindeşte această perioadă, tovarăşe prim-secretar, şi in realităţile judeţului Bihor ? — Perioada la care ne referim — istoriceşte atit de scurtă — este şi pentru Bihor, la fel ca pentru toată ţara, cea mai bogată din întreaga construcţie socialistă. Punctul de pornire pe calea unei dezvoltări fără precedent în toate domeniile vieţii economico-sociale îl reprezintă — aşa cum o ştim noi, acasă, aşa cum ştie toată lumea care a urmărit evoluţia României socialiste. — Congresul al IX-lea al partidului, care a stabilit o nouă strategie a înaintării ţării noastre pe calea socialismului. Şi tot ce s-a realizat măreţ de-atunci încoace la noi este indisolubil legat de personalitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, de gîndirea sa novatoare, de dinamismul său revoluţionar, pe care le-a imprimat, în folosul ţării, întregii noastre societăţi. Ca toţi oamenii muncii de pe cuprinsul patriei, şi bihorenii — români, maghiari şi de alte naţionalităţi, care trăiesc şi muncesc înfrăţiţi pe aceste străvechi plaiuri româneşti — au obţinut în această perioadă succese fără egal. Ca să ilustrăm drumul parcurs in cei 15 ani — privind Bihorul in oglinda retrospectivă a ceea ce a fost şi în chipul lui de astăzi — trebuie să ne întrebăm înainte de toate pe noi înşine : cum am fost şi cum am gindit atunci, cine suntem, cum gindim şi acţionăm acum ? — De la ce stadiu a pornit atunci Bihorul şi unde se află acum ? — La baza progresului economicosocial se află, desigur, industrializarea. La aceasta mă voi referi, deci, în primul rind, subliniind că la începutul a ceea ce numim „Epoca Ceauşescu“ zestrea industrială a Bihorului era destul de modestă. Graţie politicii partidului nostru de dezvoltare armonioasă, echilibrată a forţelor de producţie, de înflorire multilaterală a tuturor judeţelor şi localităţilor ţării, Bihorul se prezintă azi ca un judeţ Industrial-agrar in plină dezvoltare. In cei 15 ani de progres continuu în toate domeniile vieţii materiale şi spirituale, prin grija partidului nostru, în judeţul Bihor au fost create noi întreprinderi industriale, de un înalt nivel tehnic. O realizare deosebită din această perioadă o constituie marea platformă industrială din zona de vest a municipiului Oradea — o salbă de mari întreprin-Convorbire realizată de Alexandru PETI corespondentul „Scinteii" (Continuare în pag. a II-a) ÎN ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL PARTIDULUI A 1 ani de istorie nouă, revoluţionară a patriei, ) de puternic avint creator în construcţia socialistă. La temelia bunăstării oamenilor - dezvoltarea economico-socială armonioasă a tuturor localităţilor Convorbire cu tovarăşul Gheorghe BLAJ, prim-secretar al Comitetului judeţean Bihor al P.C.R. ş - Construcţii noi, moderne in zona de vest a Oradei , în fotografia din stingă — acum 15 ani pe strada 6 Martie, din aceeaşi zonă a municipiului În întreaga ţară, sentimente de profundă satisfacţie pentru înalta apreciere a contribuţiei tovarăşului Nicolae Ceauşescu la întărirea colaborării prieteneşti dintre România şi R. D. Germană, la cauza generală a socialismului şi păcii Telegrame adresate secretarului general al partidului, președintele republicii, cu prilejul înmînării de către tovarășul Erich Honecker a Ordinului „Karl Marx" PAGINA A 111-A ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ CĂPENI-BARAOLT ŞI-A ÎNDEPLINIT PLANUL CINCINAL Colectivul de muncă al întreprinderii miniere Căpeni-Baraolt, judeţul Covasna, a anunţat la 29 iunie îndeplinirea sarcinilor de plan aferente actualului cincinal. Aceasta va permite unităţii să realizeze, până la finele perioadei, o producţie de 670 000 tone cărbune peste prevederile planului. De subliniat că prin aplicarea în viaţă a prevederilor noului mecanism economico-financiar s-a obţinut o importantă reducere a cheltuielilor de producţie, astfel incit indicatorul cheltuielilor materiale la 1 000 lei producţiemarfă este cu 41 lei sub cel planificat. Anunţind acest succes printr-o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, colectivul de muncă al întreprinderii subliniază, printre altele : Rezultatele înregistrate sunt o dovadă a ataşamentului şi adeziunii depline a celor ce trăim şi muncim în bazinul carbonifer Baraolt faţă de politica ştiinţifică, clarvăzătoare a partidului şi statului nostru, sunt o ilustrare a sentimentelor noastre de mulţumire faţă de conducerea partidului, faţă de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, pentru grija ce o purtaţi dezvoltării şi înfloririi multilaterale a tuturor judeţelor patriei, ridicării continue a bunăstării fiilor României socialiste. vă . Cea de-a XVII-a Conferinţă la nivel înalt a Organizaţiei Unităţii Africane îmi oferă plăcutul prilej ca, în numele poporului român şi al meu personal, să vă adresez dumneavoastră, tuturor şefilor de stat şi guvern ai ţărilor membre ale organizaţiei, precum şi conducătorilor mişcărilor de eliberare naţională participanţi la această importantă reuniune africană, un călduros mesaj de prietenie şi solidaritate, precum şi cele mai bune urări de pace şi progres pentru popoarele din Africa. Conferinţa la nivel înalt a Organizaţiei Unităţii Africane are loc în condiţiile unei situaţii internaţionale deosebit de complexe, cînd s-a ajuns la o încordare deosebit de gravă. Se afirmă tot mai puternic hotărîrea popoarelor de a pune capăt vechii politici imperialiste de dominaţie şi asuprire, de forţă şi dictat, de a se dezvolta libere şi independente, într-un climat de deplină egalitate, înţelegere şi pace. Totodată, ca urmare a acumulării unor probleme nerezolvate şi a apariţiei altora noi, se accentuează contradicţiile dintre unele state şi grupări de state, politica de reîmpărţire a zonelor de influenţă şi dominaţie , ceea ce creează mari pericole pentru libertatea şi independenţa popoarelor, pentru pacea şi securitatea internaţională. România consideră că imperativul cel mai arzător al prezentului este unirea şi conlucrarea tot mai strînsă a tuturor popoarelor, a forţelor înaintate de pretutindeni pentru a împiedica agravarea situaţiei internaţionale, pentru reluarea şi continuarea cursului spre destindere. Viaţa demonstrează că cerinţa esenţială a destinderii şi păcii este respectarea riguroasă a dreptului sacru al fiecărui popor la libertate, independenţă şi suveranitate naţională, a dreptului fiecărei naţiuni de a-şi hotărî viaţa aşa cum doreşte, fără nici un amestec din afară. Popoarele Africii au adus şi aduc o contribuţie de seamă la afirmarea libertăţii, independenţei, egalităţii, păcii şi colaborării pe continent şi in întreaga lume. România socialistă, poporul român au acordat şi acordă un sprijin activ acţiunii hotărîte a ţărilor şi popoarelor africane pentru abolirea oricărei politici imperialiste, colonialiste şi neocolonialiste, de discriminare rasială şi apartheid, eforturilor lor îndreptate spre consolidarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru lichidarea subdezvoltării şi tuturor consecinţelor îndelungatei asupriri coloniale, pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase un ritm rapid, în conformitate cu cerinţele progresului economic şi social contemporan, pentru edificarea unei noi ordini economice internaţionale. Susţinînd lupta dreaptă a popoarelor africane pentru înlăturarea ultimelor rămăşiţe ale dominaţiei coloniale, poporul român priveşte cu profundă satisfacţie victoriile obţinute în ultimii ani de statele africane care s-au eliberat de dominaţia colonială. Salutăm proclamarea noului stat Zimbabwe, încununarea strălucită a luptei pline de eroism duse de poporul Zimbabwe, căruia îi dorim noi succese în consolidarea independenţei şi progresului economic şi social al patriei sale. Suntem solidari cu lupta pentru eliberare şi independenţă naţională a poporului din Namibia, căruia îi acordăm sprijinul nostru politic, moral, diplomatic şi material, şi ne exprimăm încrederea că sub conducerea Organizaţiei Poporului din Africa de Sud-Vest (S.W.A.P.O.) această luptă va fi încununată de succes. Totodată, România militează cu fermitate pentru lichidarea definitivă a politicii de discriminare rasială şi de apartheid în Africa de Sud. Pornind de la interesele vitale ale popoarelor africane, de care ne dişagă o strînsă şi trainică prietenie, de la caracterulindivizibil pe care pacea şi securitatea l-au căpătat îrn epoca noastră, ne exprimăm încrederea că statele africane vor face totul pentru depăşirea tensiunilor şi situaţiilor conflictuale care mai există în diferite părţi ale continentului, pentru soluţionarea problemelor litigioase pe calea tratativelor, prin mijloace paşnice, în situaţia complexă a lumii de azi, întărirea unităţii şi solidarităţii ţărilor africane, concentrarea eforturilor, pe FREETOWN plan naţional şi regional, în vederea progresului lor economic şi social mai rapid, reprezintă o condiţie esenţială pentru promovarea politicii de independenţă şi dezvoltare liberă, de sine stătătoare, pentru excluderea oricăror presiuni şi imixtiuni din afară, constituie unica modalitate de rezolvare trainică şi stabilă a problemelor cu care ele sunt confruntate. Legăturile trainice de solidaritate şi colaborare care unesc poporul român şi popoarele africane capătă astăzi o semnificaţie şi mai profundă prin conţinutul tot mai bogat al raporturilor care s-au statornicitîntre România şi statele independente din Africa. Suntem bucuroşi să constatăm că aceste relaţii cunosc un progres continuu, se amplifică şi se adîncesc pe baza principiilor deplinei egalităţi în drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, avantajului şi respectului reciproc. Ţările noastre colaborează, de asemenea, în mod fructuos la O.N.U. şi alte reuniuni internaţionale, în cadrul grupului ţărilor în curs de dezvoltare şi al ţărilor nealiniate, unindu-şi eforturile in lupta pentru lichidarea politicii imperialiste şi colonialiste, pentru apărarea independenţei şi libertăţii popoarelor, întîlnirile frecvente pe care le-am avut cu conducătorii statelor şi ai mişcărilor de eliberare naţională din Africa, atit în România, cit şi pe pâmintul african, convorbirile şi înţelegerile adoptate cu aceste prilejuri au constituit o vie manifestare a hotăririi poporului român şi popoarelor africane de a întări şi mai mult prietenia şi solidaritatea dintre ele, de a dezvolta cooperarea în domeniile economic, tehnic şi cultural-ştiinţific şi conlucrarea lor pe plan internaţional. Considerăm că în condiţiile actuale se impune să se acţioneze cu mai multă energie, pe plan internaţional pentru a se pune capăt cu desăvârşire oricărei încălcări a libertăţii şi drepturilor naţionale legitime ale popoarelor africane, a oricărei forme de dominaţie sau amestec străin în afacerile interne. In acest sens, apreciem că Organizaţia Unităţii Africane are un rol de însemnătate deosebită in întărirea solidarităţii şi unităţii ţărilor continentului, la depăşirea unor probleme complexe râmase din perioada oprimării coloniale, la promovarea cauzei eliberării totale a Africii, a cooperării şi conlucrării strinse în scopul dezvoltării economice şi sociale independente. Suntem de părere că se impune un efort sporit din partea întregii comunităţi internaţionale pentru lichidarea gravei anomalii a epocii noastre, care este perpetuarea stării de subdezvoltare în care se mai află cea mai mare parte a omenirii. România militează permanent şi doreşte să întărească colaborarea cu ţările africane, cu ţările in curs de dezvoltare si nealiniate, cu toate statele, în vederea lichidării marilor decalaje dintre ele si instaurării unei noi ordini economice internaţionale, pentru ca sesiunea specială a Adunării Generale a O.N.U. din acest an să adopte măsuri eficiente în această direcţie. Ca tară europeană, interesată in dezvoltarea premiselor păcii şi colaborării pe continent, România acţionează pentru ca reuniunea de la Madrid să se soldeze cu măsuri de natură să realizeze securitatea, să promoveze dezangajarea militară, reducerea armamentelor, relaţiile de încredere şi colaborare neîngrădită în domeniul economic, ştiinţific şi tehnic între statele participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare europeană. România militează, totodată, pentru înfăptuirea dezarmării, şi în primul rând a dezarmării nucleare, pentru soluţionarea marilor probleme care confruntă omenirea contemporană cu participarea tuturor ţărilor, condiţie fundamentală a asigurării stabilităţii în lume. Cu aceste gînduri şi sentimente, îmi exprim convingerea că cea de-a XVII-a Conferinţă la nivel înalt a O.U.A. da la Freetown se va înscrie ca o nouă şi importantă contribuţie la cauza libertăţii şi independenţei popoarelor din Africa şi vă urez succes deplin în desfăşurarea lucrărilor sesiunii dumneavoastră. MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Republicii Socialiste România, adresat celei de-a XVII-a Conferinţe la nivel inart a Organizaţiei Unităţii Africane Excelenţei Sale Domnului SIAKA STEVENS Preşedintele Republicii Sierra Leone, Preşedintele în exerciţiu al Organizaţiei Unităţii Africane NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Valoarea formativă a literaturii pentru copii Urmărind presa literară, se poate lesne observa — de ani de zile — un insuficient interes al criticii literare faţă de literatura destinată copiilor. Icicolo apar cite o recenzie sau un articol, dar autorul respectiv nu reuşeşte întotdeauna să judece cartea pentru copii ca atare. Consider că dacă s-ar clarifica din punct de vedere teoretic tot „complexul“ acesta de literatură — carte pentru copii — prin dezbateri, discuţii, materiale publicate cu regularitate — atunci s-ar reliefa mai precis ceea ce au comun literatura şi literatura pentru copii, precum şi deosebirile dintre ele. Acest lucru este o condiţie fundamentală pentru o critică ştiinţifică a literaturii pentru copii. Literatura pentru copii este condusă de aceleaşi legi generale estetice ca beletristica în general, fiind prin urmare artă. De aceea, se cere evaluată ca atare. Nu poate fi socotită drept o literatură de mai mică importanţă, dar nici nu poate sprijini nemijlocit activitatea pedagogică — cum cred unii pedagogi — ci poate acţiona cu mijloace specifice, ca orice artă. Dacă literatura, arta pot avea şi o influenţă educativă, atunci cărţile destinate copiilor trebuie să aibă cu atit mai mult însuşirea de a educa, fără să fie didacticiste. O carte care nu furnizează copiilor pe neobservate şi cunoştinţe noi despre lumea în care trăiesc aproape nu este de conceput, ştiut fiind faptul că acumularea de cunoştinţe cit şi cunoaşterea sînt caracteristici esenţiale ale acestei vîrste. Copiii au devenit cititori mai pretenţioşi, literatura joacă un rol crescînd in procesul educaţional, aşteptările sociale faţă de literatură şi sarcinile în acest sens au devenit mai diferenţiate, mai cuprinzătoare. Dar rolul educativ nu se rezumă doar la îmbogăţirea cunoştinţelor cititorilor; cartea pentru copii are Întotdeauna şi un mesaj clar, moralizator. Dealtfel, depinde de talentul scriitorului care se adresează celor mai tineri cititori ai noştri dacă apare în faţa lor ca un moralist sau ca un educator. Prin urmare, atitudinea micilor cititori este şi aceasta diferenţiată: dacă o carte reuşeşte să îm-Opinii de Hedi HAUSER bine fericit morala cu întreaga acţiune a cărţii, atunci copiii vrind-nevrînd ajung singuri la concluziile urmărite de scriitor. Dealtfel, fiecare virsta are preferinţele ei — basmul, legenda, legenda eroică, cartea de aventură etc. — dar în general sunt savurate în primul rind cărţi cu o acţiune captivantă, pline de surprize; să nu uităm că adesea copiii se lasă lesne mişcaţi de evenimente tragice, dar în acelaşi timp umorul şi satira sunt arme care nimeresc întotdeauna la ţintă. De aceea, cărţile semnate de Octav Pancu-Iaşi, care s-ar cere reeditate mai des, au avut o priză atât de puternică la cititori; de aceea, povestirile triste, nostalgice ale Otiliei Cazimir („A murit Luchi“) au emoţionat multe generaţii de copii. Aici s-ar cere desigur o analiză mai amănunţită a felului în care trebuie oglindită realitatea în literatura pentru copii, a eroilor pilduitori, a oamenilor maturi, a conflictelor etc. Literatura germană autohtonă pentru copii abordează în mod firesc o serie de teme, subiecte, probleme care sunt tratate deopotrivă de literatura română pentru copii , teme mari ca respectul adevărului, cinstea şi munca, prietenia, dragostea de mamă, de părinţi şi fraţi, de ţară, faţă de partid şi de statul socialist. Literatura pentru copii înlesneşte, in acelaşi timp, înţelegerea unor fenomene noi, a unor procese complexe ale lumii moderne în veşnică mişcare, transformare şi evoluţie, tratînd copilul in relaţie cu societatea. Dar dincolo de aceste lucruri general valabile mai există şi trăsături specifice care ţin de tradiţie, de istorie, de limbă etc., trăsături la care mă voi referi pe scurt în cele ce urmează. Literatura germană destinată copiilor s-a dezvoltat în România abia după 1944, volumele apărute în anii de dinainte fiind puţine la număr şi modeste ca realizare (de pildă, cîteva volume de Schuster Dutz), necesarul da carta pentru copii acoperindu-se, în acei ani, prin cartea de import. In asemenea condiţii, nu se mai putea, desigur, pune problema oglindirii în literatura de copii a realităţilor din ţara noastră la acea vreme, a relaţiilor sociale, a vieţii copiilor în condiţiile unei societăţi bazate pe inechitate şi exploatare. Excepţie fac unele culegeri de folclor — basme şi cîntece — precum şi cîteva Cărţi scrise de autori germani autohtoni, dar tipărite in străinătate, de pildă, povestirile despre animale ale scriitorului bănăţean Otto Alscher sau romanele de aventură ale sibianului Anton Maly. Creindu-se posibilităţi de publicare prin Editura tineretului, au început să apară — pe lingă traduceri din literatura română — primele cărţi germane pentru copii, semnate de Lotte Berg, Maria Haydl, Else Karnis, Pauline Schneider, Ursula Brandsch şi Richard Breckner. Depăşind stadiul de început cu slăbiciunile ierei(Continuare in pag. a IV-a)