Scînteia, decembrie 1980 (Anul 49, nr. 11907-11932)

1980-12-02 / nr. 11907

In fiecare întreprindere, la fiecare produs CONSUMURILE MATERIAIE ŞI ENERGETICE­­ riguros fundamentate, substantial reduse Intr-un şir de anchete, ziarul „Scinteia" a reflectat modul în care se acţionează pentru buna pregătire a producţiei anului viitor in în­treprinderi industriale, precum și la nivelul unor ramuri industriale. In legătură cu problemele ridicate de interlocutori in anchetele publi­cate, am avut o convorbire cu tovarăşul Ion CETAŢEANU, adjunct al ministrului aprovizionării tehnico-materiale şi controlului gospo­dăririi fondurilor fixe. — Tovarăşe ministru, din investi­gaţiile noastre rezultă că la unele produse stadiul perfectării contracte­lor este mult intirziat. Cum se ex­plică această intirziere ? — Pe ansamblul economiei, la această dată sunt încheiate contracte pentru circa 70 la sută din volumul producţiei marfă din anul viitor, faţă de 58 la sută — proporţia de con­tractare la 30 noiembrie 1979 pentru anul 1980. Mai bine stau din acest punct de vedere unităţile din subor­­dinea Ministerului Economiei Fores­tiere şi a Materialelor de Construcţii şi Ministerului Agriculturii şi Indus­triei Alimentare. Cu toate acestea, stadiul actual al contractării nu poate fi considerat satisfăcător intr-o serie de unităţi din construcţiile de maşini, chimie, industria uşoară. O cauză importantă a încheierii cu intirziere a contractelor o constituie reţinerea unor coordonatori de ba­lanţe de a emite repartiţiile, pe con­siderentul, justificat în parte, al in­certitudinilor legate de punerea in funcţiune a unor obiective de inves­tiţii, a căror producţie a fost luată în calcul la echilibrarea balanţelor materiale. O altă cauză, generată in cea mai mare parte de beneficiari, este legată de tergiversarea adop­tării unor măsuri de reducere a consumurilor la materiale scumpe sau care se procură cu dificultate din import : carburanţi, oţeluri fine şi speciale, feroaliaje, metale de aliere, răşini etc. Şi, în fine, aş aminti aici desele modificări la specificaţiile depuse de beneficiarii de metal, unele intervenite chiar in ultimele zile, ceea ce a determi­nat ca programele de fabricaţie să se definitiveze abia acum.­­ Totuşi, potrivit­­ legii, Ministerul Aprovizionării are mari răspunderi In asigurarea unei bune pregătiri a producţiei viitoare. Ce întreprindeţi acum pentru grăbirea contractării ? — Acum, cind ne aflăm in faza de perfectare a contractelor economice, avindu-se in vedere unele întirzieri cu care am asigurat echilibrarea unui număr de balanţe, pentru care ne considerăm intr-o anumită măsură răspunzători, am stabilit o serie de măsuri de grăbire a activităţii de contractare. Astfel, acţionăm pen­tru practicarea unui sistem de con­tractare aplicat cu bune rezultate in industria chimică, la producţia de lacuri şi vopsele : este vorba de ........................................................ ANCHETA „SCINTEH“ IN PRAGUL NOULUI­­ AN DE PRODUCŢIE ----.-----„.w,------------------­ASTĂZI, răspunsul Ministerului Aprovizionării Term­ico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe Încheierea contractelor pe loc, la producător, cu participarea simul­tană a unor reprezentanţi compe­tenţi ai furnizorului, ai centralelor şi ministerelor de resort şi ai minis­terului nostru. Astfel se rezolvă pe loc toate neînţelegerile precontrac­­tuale. Vom aplica acest sistem În­deosebi la contractarea metalului­— CInd credeţi că se va termina acţiunea de contractare 7 — La metal, Ministerul Indus­triei Metalurgice va încheia contrac­tarea pînă la 15-20 decembrie a.c. Urmărim ca toate întreprinderile să înceapă noul an cu contracte clare pentru întregul an sau cel puţin pentru primul semestru. — Foarte tirziu. Dar acum impor­tant este ca măcar acest termen — 15 decembrie — să fie respectat în­tocmai. Vă propunem să ne oprim, in continuare, asupra unui alt aspect: fundamentarea raţională, ştiinţifică a consumurilor. Cu prilejul lucră­rilor de echilibrare a balanţelor ma­teriale şi de perfectare a contracte­lor aţi remarcat anumite tendinţe de exagerare a cererilor de mate­riale din partea unor întreprinderi ? — Din punct de vedere economic, pe ansamblu, reducerile de norme care au fost operate asigură o diminuare a cheltuielilor materiale de circa 5 miliarde lei. Desigur, aceste norme de consum au fost luate în calcul la echilibrarea balanţelor materiale și nu s-a admis nici o solicitare in plus din partea acelor întreprinderi care nu se încadrau in normele de consum stabilite. Dar nu se poate spune că nu au fost şi tendinţe de suprasolicitare a unor materiale scumpe sau deficitare. Astfel, unele unităţi sau centrale industriale, în loc să reducă consumurile, merg pe soluţia simplă, comodă a menţinerii celor din perioadele anterioare, lăsînd pe seama altora efortul de economisire. Aşa, de exemplu, în­treprinderea de autocamioane din Braşov a cerut ca trecerea la execu­tarea băilor de ulei din tablă­ subţire de oţel ambutisată, în loc de alumi­niu, să se facă eşalonat, în următorii cinci ani, deşi se impune ca această soluţie să se aplice încă din anul 1981. La fel, Centrala industrială de motoare şi materiale electrotehnice a propus menţinerea pentru 1981 a unor norme de consum la motoare electrice la nivelul realizărilor din acest an, ceea ce înseamnă accepta­rea unor coeficienţi scăzuţi de utili­zare a metalului ; or, perfecţionările tehnologice şi reproiectările con­structive intervenite permit creşterea acestor coeficienţi. Fără îndoială, întrucît am adoptat sistemul de a verifica în amănunţime fundamen­tarea fiecărei norme de consum, ase­menea pretenţii nu au fost admise­ şi am obligat unităţile respective să reducă normele de consum. — Din cite cunoaştem, cereri exage­rate sint şi la oţelurile aliate, mate­riale fabricate cu feroaliaje scumpe ce se aduc din import... — Intr-adevăr, la oţeluri aliate,­ce­ (Continuare in pag. a IlI-a) O fereastră deschisă spre noua înfăţişare urbanistică a Vasluiului: artere largi, construcţii moderne dau contur acestui străvechi şi totuşi tînăr centru politico-administrativ Foto : S. Cristian La cules de morcovi... D­in documentare­­ îmi povestea deunăzi un cunoscut, inginer intr-o­­ mare instituţie formată din specialişti in industria con­strucţiilor de maşini : „Am plecat impreună cu mai­­ mulţi colegi de muncă să dăm o mină de ajutor săte­­e­nilor dintr-o comună de lingă Bucureşti la siriusul morcovilor. Timpul era friguros, solul uşor îngheţat, iar I tarlaua cu morcovi ■— întinsă cu­ vezi cu ochii. Fără să cunoască cine sintem­ şi unde lucrăm, după ce ne-a­m repartizat cite un rînd, preşedintele cooperativei ne-a­­ spus : „Acum, spor la lucru, că e mult de strins !­­„Bine, bine, dar n-avem nici o unealtă ca să scormonim ■ după morcovi !„ — am obiectat noi. „N-avem de unde­­ vă da ! De multă vreme nu găsim nici biclete, că de • ^ ^... ^ ' utilaje de recoltat morcovi nici să nu vorbim. Con­structorii de maşini promit, promit... Ce să mai spun ! Tare aş vrea să-i văd pe unii dintre ei aici la cules morcovi şi să mai spună după aia că noi ne plingem degeaba „Ei, fir-ar să fie, ne-am zis — ăsta ştie cine suntem­ şi vrea să ne dea o lecţie. Dar nu ştia şi nici noi n-am mai spus nimic. Am scos de prin buzunare, care un pix, care un creion, care o cheie de la apartament, care cu miinile goale — şi ne-am pus pe muncă. Dar să ştii că ne-am făcut conştiincios treaba. N-a rămas în urma noastră nici un morcov nescos din pămînt“, întimplarea are tilcul ei: citeodată viaţa te pune in faţa unor situaţii in care eşti nevoit singur să verifici in ce măsură munca ta de zi cu zi răspunde unor co­mandamente sociale iată dar că ziua aceea la cules de morcovi poate fi socotită ca o excelentă documentare profesională, iar, pe un plan mai larg, măsura ca spe­cialiştii să coboare măcar o zi pe săptămînă din birouri in mijlocul producţiei este foarte bine venită. Este o şansă in plus de a te ancora in realitate, in cerinţele vieţii. O şansă care nu trebuie ratată. Şi, pină una-alta, pe cind uneltele sau maşinile pen­tru recoltat morcovi ? Corneliu CARLAN PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul L Nr. 11 907 Prima ediţie Marţi 2 decembrie 1980 4 PAGINI — 30 BANI Petrolul, sîngele negru pompat vreme îndelungată în arterele lumii întregi, a făcut să pulseze la Ploieşti inima unui oraş modest, întrucitva uimit de patima altora pentru energie, de vreme ce, in 1945, el unul îşi rezolva problemele de transport mai mult cu bir­ja şi căruţa, iar probleme­le de producţie mai mult cu mînecile suflecate decit cu puterea motoarelor. în­tâmplarea fericită care aşe­zase Ploieştiul in drumul petrolului, la confluenţa riurilor de petrol care se scurgeau de la Moreni, de la Băicoi sau de la Cimpi­­na, a făcut ca in urmă cu o sută de ani, in 1880, să ia fiinţă aici cea mai mare rafinărie a ţării, care, din 1931, cind numele său era „Astra Română“ să devină cea mai mare rafinărie din Europa. Mirajul energiei a adus, încă de la începutul secolului, capital străin şi cîţiva „specialişti“ care ve­niseră să controleze desti­nele petrolului românesc. Oraşul, e drept, se ale­gea şi el cu renumele de dar al petrolului... Care au fost, de fapt, darurile cu care s-a ales oraşul de pe urma bogăţiei care i-a tre­cut pe dinainte ? Au ră­mas, de pe urma celor ce au jefuit petrolul, cîteva file şi cîteva coloane de marmură in cimitirul ora­șului , din petrol au „cres­cut“ de bună seamă rafi­năriile, care in urma bom­bardamentelor suferiseră pagube incalculabile, si, in plus, cîteva Linii ferate, pe care trebuiau să plece cis­ternele încărcate. Dar, dacă de pe urma renumelui său Ploieștiul nu a avut prea mult de cîştigat, necazurile au fost cu siguranţă pe măsura acestui renume — dacă ar fi să amintim nu­mai bombardamentele din timpul celui de-al doilea război mondial, printre cele mai puternice asupra vreu­nui oraş din Europa. Din 1941 pînă în 1944, mii de tone de bombe au căzut peste oraş şi peste rafină­riile din jur, făcînd să se amestece petrolul cu sîn­gele omenesc, cu acea or­bire a violenţei care, in calculele sale de eficienţă, nu pune la socoteală vieţi­le omeneşti. ...Azi, centura de rafină­rii din jurul Ploieştiului este impresionantă ; se văd de departe uriaşele tur­nuri de răcire, siluetele in­stalaţiilor de rafinare — o nesfîrşită plantaţie irigată prin mii de kilometri de conducte, prin care curge singele negru de care a­­ceastă lume de metal are nevoie ca să trăiască : noaptea, luminile aprinse egal, ca ale unei galaxii tăcute, flăcările înalte care piloiie undeva, deasupra, lasă să se vadă alei asfal­tate, scări de metal care urcă in spirală, pasarele şi platforme, pe care insă nu se află nimeni, şi tocmai această linişte şi nemişca­re din care pare că lipseş­te viaţa, iţi dau sentimen­tul unei încordate si per­manente stări de veghe. La o sută de ani de la înfiinţare, fostul colos eu­ropean, fosta „Astra Româ­nă“, astăzi Rafinăria nr. 1 Ploieşti, a fost întrecută in dimensiuni de alte rafinării din tară. Se păstrează insă cu mîndrie tradiţia focului nestins timp de un secol la instalaţiile de rafinare, ve­gheat de oamenii săi te­meinici, mulţi dintre ei a­­flaţi la a doua sau la a treia generaţie care trăieşte sub semnul petrolului. Este ade­vărat că, decenii la rind, pe­trolul s-a oprit la Ploieşti doar dintr-o fericită întâm­plare, doar pentru a-şi schimba înfăţişarea înnobi­­lîndu-se, ca să plece apoi mai departe. însă munca te­nace, cu toate simţurile tre­ze, a format aici oameni şi o tradiţie de muncă unică — bunul cel mai de preţ clştigat Înaintea oricărui alt calcul. Aşa se explică de ce în ultimele decenii experienţa românească In materie de rafinării, gîn­­direa tehnică românească şi-au spus cu autoritate cuvintul — in primul rînd aici, în propria devenire, în celelalte rafinării ale tă­rii, dar şi in alte părţi ale lumii. Nu există rafinărie românească — Teleajen, Brazi, Borzeşti, Piteşti, Năvodari sau oricare alta — la care să nu fi pus umă­rul oameni formaţi aici. De douăzeci de ani, Rafi­năria nr. 1 Ploieşti acordă asistenţă tehnică la mon­tarea şi punerea in func­ţiune a unor rafinării in multe ţări ale lumii. Generaţiile de oameni al rafinăriei au creat, la rîn­­dul lor, generaţii de insta­lată , funcţionează acum a patra generaţie a instala­ţiilor de distilaţie primară, a şaptea generaţie in cra­carea termică, a doua ge­neraţie de cocsare, primele generaţii de contactare şi hidrofinare a uleiurilor. Uleiurile industriale nafte­­nice sunt ultima şi cea mai înaltă treaptă in efortul de înnobilare a ţiţeiului la care au ajuns chimia şi tehnica românească. Gene­raţiile de instalaţii Înseam­nă de fapt efortul de a ţine pasul cu timpul şi tehnica cea mai modernă, rafină­ria fiind astăzi capabilă să producă pină la 180 de ti­puri de uleiuri cu tehnolo­gii şi procedee puse la punct prin munca de crea­ţie a specialiştilor săi. Se produce astăzi motorină cu temperatură de coagulare scăzută, se produc com­bustibili in loc de păcură, gaze de chimizare in loc de gaze arse. S-ar zice că unei rafină­rii este de-ajuns să-i dai drumul pentru ca apoi to­tul să meargă de la sine, dar de la realitatea pro­ducţiei şi pină la „idealul“ legităţilor chimice este un drum lung şi greu. Despre acest „ideal“ Îmi vorbeşte directorul Ion Bivolaru şi gîndul desăvirşirii e sur­prinzător la un om care conduce in primul rind nişte oameni si abia după aceea nişte instalaţii. Com­parată cu idealul, munca omenească primeşte o demnitate aparte, ca orice faptă umană care Încearcă să iasă de sub zodia intîm­­plării. — Este vorba şi de insta­laţii, bineînţeles. Rafinăria şi-a adaptat continuu in­stalaţiile în funcţie de ulti­mele descoperiri ale tehni­cii. De fapt, în ultimii cincisprezece ani nu a mai rămas nici una din vechile instalaţii, care au fost în­locuite cu altele noi, de concepţie şi de execuţie românesacă. A trecut de­mult vremea în care omul era şi debitmetru, şi aparat de nivel. Practicienii din trecut au fost înlocuiţi cu oameni cu o înaltă pregăti­re tehnică, capabili să in­tervină creator asupra pro­ducţiei, şi nu numai să su­pravegheze. Cum spuneam, este vorba şi de instalaţii, dar mai ales de oameni. Cu oamenii aceştia, de la care poţi să ceri pentru că ai de unde­ se pot face lucruri mari. S-a scurtat de exemplu la jumătate timpul de revizie al insta­laţiilor, s-au pus la punct pe parcurs automatizări, astfel incit la instalaţia de hidrofinare a uleiurilor, trei oameni pot astăzi să supravegheze întreg pro­cesul. Este în atelierul me­canic o echipă de ingineri, maiştri şi muncitori capa­bili să rezolve orice pro­blemă se pune. — De fapt noi, aici, nu le cerem oamenilor, ci le dăm Încrederea noastră. Toată încrederea ! — îmi spune directorul Ion Bivo­laru. Şi după cite se vede, o merită cu prisosinţă. Aşa se dovedeşte că isto­ria petrolului a devenit is­torie vie, trăită, a oameni­lor, a oraşului care este astăzi un dar al muncii. Demnitatea muncii în demnitatea unui oraş ----------------------------------- Reportaj­ de Nicolae MATEESCU -------------------------------------­ O nouă ţesătorie la Botoşani La întreprinderea textilă „Moldova“, situată pe platforma industrială a municipiului Boto­şani, a intrat în producţie o nouă ţesătorie, cu o capacitate de producţie anuală de 17,1 mi­lioane metri pătraţi ţesături. Pentru recuperarea întârzierii termenului de punere în func­ţiune a obiectivului, alături de constructori au lucrat zilnic la montarea utilajelor peste 200 de oameni ai muncii din partea be­neficiarului. Odată cu intrarea in producţie a noii ţesătorii, se cuvine consemnat faptul că nu­mărul personalului muncitor existent în prezent la întreprin­derea textilă „Moldova“ este echivalent celui pe care-l deţi­nea întreaga industrie a judeţu­lui Botoşani în anul 1965. (Sil­­vestri Ailenei). TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Republicii Gaboneze Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni după-amiază, pe Jacques Mombo, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar și plenipo­tențiar al Republicii Gaboneze în tara noastră. (Continuare in pagina a Iii-a). MESAJUL tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresat cadrelor didactice şi elevilor Liceului industrial nr. 3 din oraşul Tîrgu Secuiesc, judeţul Covasna, cu prilejul aniversării a 300 de ani de la înfiinţarea şcolii Dragi tovarăşi şi prieteni, îmi este deosebit de plăcut ca, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și al Guvernului Republicii Socialiste România, pre­cum și al meu personal, să vă adresez vouă, cadrelor didactice și elevilor Liceului industrial nr. 3 din Tîrgu Secuiesc, un cordial salut și cele mai calde felicitări cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la înfiinţarea şcolii. Şcoala voastră, ca, dealtfel, instituţiile de învăţămînt de toate gradele din ţara noastră, a beneficiat în anii socialismului de posibilităţi largi de dezvoltare şi înflo­rire continuă, asigurînd tineretului patriei noastre, fără nici o deosebire de naţionalitate, condiţii de instruire, de pregătire ştiinţifică şi culturală şi de educare in spirit nou, revoluţionar. Oraşul în care funcţionează liceul vostru a cunoscut şi cunoaşte un proces de înnoire radicală, de intensă in­dustrializare şi modernizare, fiind o puternică expresie a politicii partidului şi statului nostru de ridicare la o viaţă nouă a tuturor localităţilor patriei, de asigurare a unor condiţii egale de muncă, viaţă şi învăţătură pen­tru toţi fiii patriei, fie ei români, maghiari, germani sau de alte naţionalităţi. Toate acestea vă creează vouă, tinerilor care vă pregătiţi în acest liceu cu vechi tradi­ţii, posibilităţile cele mai largi de a vă pregăti temeinic pentru muncă şi viaţă, de a participa activ la vasta şi clocotitoarea operă de construcţie socialistă din ţara noastră, de a vă împlini aspiraţiile de afirmare a talen­tului şi capacităţii voastre creatoare în slujba poporului şi a patriei. Doresc să-mi exprim convingerea că bilanţul pe care-l faceţi la această aniversare va constitui pentru organi­zaţia de partid, cadrele didactice, maiştrii şi inginerii Liceului industrial nr. 3 din Tîrgu Secuiesc un îndemn de a acţiona şi mai susţinut pentru a răspunde, prin în-­ treaga lor activitate, grijii deosebite pe care partidul şi statul o acordă perfecţionării continue a procesului de învăţămînt din patria noastră. De asemenea, adresez, la această aniversare, elevilor liceului îndemnul de a în­văţa cu sîrguinţă şi pasiune, de a-şi însuşi cele mai noi cunoştinţe tehnico-ştiinţifice şi de cultură generală, pen­tru a deveni demni constructori ai socialismului şi co­munismului, cetăţeni de nădejde ai patriei noastre so­cialiste. Cu această convingere, urez, din toată inima, cadrelor didactice şi elevilor liceului noi realizări şi împliniri in activitatea viitoare, multă putere de muncă, sănătate şi fericire ! NICOLAE CEAUŞESCU ARĂTURILE-EXTREMĂ URGENŢĂ Starea vremii din aceste zile şi, mai ales, previziunile meteorologice impun ACCELERAREA LUCRĂRILOR ÎN TOATE ZONELE ŢĂRII Până ieri, 1 decembrie, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agri­culturii şi Industriei Alimentare, au fost executate arături pe 2 701 000 hectare — 67 la sută din suprafaţa planificată. Această lucrare a fost încheiată in unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţele Su­ceava, Mehedinţi, Hunedoara şi este pe terminate in cele din judeţele Sibiu, Dîmboviţa, Caraş-Severin şi altele. Cu toate că am intrat in ultima lună a anului, mai este de atat o suprafaţă apreciabilă, cele mai mari restanţe la executarea acestei lucrări se înregistrează în judeţele Ialomiţa, Timiş, Bihor, Mureş, Arad, adică tocmai în judeţele cu mare pondere in agricultura ţării. In ultimele zile, vremea s-a schimbat din nou. In cea mai mare parte a ţării plouă, ceea ce îngreunează munca la arat. întrucît meteo­rologii prevăd un timp instabil, se cer folosite fiecare zi, fiecare oră bună de lucru, pentru­­ încheierea grabnică a arăturilor. In acest scop, trebuie continuate acţiunile întreprinse de comandamentele judeţene pentru agricultură privind regruparea tractoarelor şi organizarea întraju­torării. Cu cit vor fi arate suprafeţe mai mari acum, cu atit va fi mai uşor la insăminţările de primăvară, vor fi asigurate, în acelaşi timp, condiţii optime pentru obţinerea de recolte mari in 1981. ■y—^—• • " ..... ' In judeţul BRAILA, duminică s-a lucrat intens. Au fost in brazdă 2 017 tractoare, care au arat 3 510 hectare (ploaia care a căzut o bună parte din zi a frînat ritmul de lucru), realizindu-se astfel „această lucrare pe­ 56 la sută din întreaga suprafaţă. Mai rămăseseră de efectuat arături adinei pe circa 89 000 de hectare. Mult. Există consilii agroindustriale aflate pe punctul de a încheia această lucrare determinantă pentru soarta recoltei ’81. (Ianca şi Măxineni spre exemplu), dar şi altele mult rămase in urmă (Viziru, Dudeşti), aflate abia la jumătatea drumului. Creşterea ritmului la executarea arăturilor adinei se află în prim­­planul atenţiei comandamentului ju­deţean pentru agricultură, care ur­măreşte, ceas de ceas, materializarea măsurilor stabilite. Astfel, au fost asigurate schimburi prelungite şi schimburi de noapte prin repartiza­rea la arat a combinerilor, a mecani­cilor disponibili din ateliere şi a 400 de mecanizatori din unităţile indus­triale. De asemenea, execută arături pe timp de zi motopompistii şi alte cadre, iar tractoriştii cu experienţă mai mare lucrează noaptea, la lu­mina farurilor. Din calculele pe care ni le-a furnizat tovarăşul Ma­rian Gruia, inginer-şef al Trustului S.M.A. Brăila, reiese că pînă joi nu­mărul tractoriştilor va creşte cu Încă 300, astfel incit în 10—12 zile este posibil ca arăturile adinei de toamnă să fie Încheiate. (Corneliu Ifrim), încheind o săptămînă bună de lu­cru, în care viteza zilnică la arat (de 9125 hectare) s-a apropiat de cea planificată (de 10 000 de hectare), mecanizatorii din unităţile agricole ale judeţului CONSTANŢA s-au confruntat sîmbătă şi duminică cu un timp ploios şi umed, dar care nu l-a împiedicat să continue lucrările. In raza consiliului agroindustrial Castelu, de pildă, sîmbătă s-au arat aproape 800 de hectare, realizindu-se viteza planificată, iar duminică — 254 de hectare. Suprafeţe mari au fost arate in aceste două zile şi in consiliile agroindustriale Adamclisi, Băneasa şi Cobadin, din sudul jude­ţului, unde cantităţile de precipitaţii au fost mai mici. In prezent, in uni­tăţile din consiliile agroindustriale Valul Traian, Albeşti, Cernavoda si Sibioara au mai rămas de atat su­prafeţe mici, de ordinul sutelor de hectare, astfel incit, conform grafi­cului stabilit de comandamentul ju­deţean pentru agricultură, s-a trecut la redistribuirea forţelor şi întraju­torarea unităţilor rămase in urmă din consilile agroindustriale Cogea­lac, Dorobanţu, Hirşova, Pantelimon şi Topraisar. Primele tractoare ră­mase disponibile de la unităţile care au încheiat arăturile au şi fost tri­mise la cooperativele agricole Co­­mana, Crucea, Dobromir, Pantelimon, Mihai Viteazu, Cogealac, Negru Vodă şi altele, care au cele mai mari su­prafeţe de teren de arat. De aseme­nea, s-a luat măsura ca celor 3 540 de tractoare care lucrează în prezent la arat să li se alăture un important număr de forţe mecanice din parcu­rile I.E.I.L.I.F., O.I.F. şi ale altor u­­nităti. In felul acesta, după cum ne spune inginerul Gheorghe Anghel, di­rector adjunct al direcţiei agricole, s-au creat toate condiţiile ca pînă la sfirşitul acestei săptămîni să se în­cheie complet arăturile pe cele 66 500 hectare care au mai rămas din su­prafaţa totală de 272 000 hectare pre­văzute in plan. (George Mihăescu). In judeţul TIMIŞ mai sunt de exe­cutat arături adinei de toamnă pe 125 667 hectare din cele 236 040 hec­tare planificate. In săptămînă tre­cută, mai precis in intervalul 24-29 noiembrie inclusiv, au fost arate aproape 22 000 hectare. Au fost zile ca, de pildă, miercuri, 26 noiembrie, când s-au arat peste 5 000 de hec­tare. Din păcate, timpul neprielnic a împiedicat, în special spre sfirşitul intervalului, atingerea unor ritmuri mai mari Duminică, de altfel, nu s-a putut ara nici un hectar. „Comanda­mentul judeţean pentru agricultură — ne spune ing. Ştefan Sălăgean, director la direcţia agricolă jude­ţeană — a stabilit măsuri energice pentru reluarea de urgenţă a lucru­lui, în special in consiliile agro­industriale Bethausen, Cărpiniş, Fă­get, Variaş, Deta, Biled, Periam, Re­­caş şi altele, unde realizările sunt sub media pe judeţ. In acest scop, specialiştii din unităţi cărora le-au venit în ajutor specialişti de la direcţia agricolă, trusturile S.M.A. şi I.A.S. verifică permanent starea terenului pentru a identifica opera­tiv parcelele savitate pe care să se reia imediat lucrul. De asemenea, în vederea atingerii unui ritm mai înalt la arături, peste 70 la sută din tractoarele aflate in dotarea unităţi­lor au fost afectate acestei lucrări, mai mult de o treime fiind organi­zate în două schimburi, iar restul în schimburi prelungite. Pentru atinge­rea acestui obiectiv, alături de me­canizatori au venit să lucreze un mare număr de mecanici de atelier, motopompişti, specialişti şi cadre de conducere din unităţile agricole care cunosc minuirea tractorului. (Cezar Ioana). MECANIZATORII - ÎN SCHIMBURI DE ZI ŞI DE NOAPTE Relatări de la corespondenţii noştri din Brăila, Constanţa şi Timiş Pe terenurile cooperativei agricole Manasia, judeţul Ilfov, ...­ .­­ continuă arăturile adinei da toamnă 4 mecanizatorii INDUSTRIA JUDEŢULUI DOLJ A ÎNDEPLINIT PLANUL CINCINAL Oamenii muncii din judeţul Dolj raportează cu deosebită satisfacţie şi mindrie patriotică realizarea la 1 de­cembrie a prevederilor de plan la producţia industrială pe întregul cin­cinal 1976—1980. Acest succes creează condiţii ca să se realizeze pină la sfirşitul anului o producţie suplimen­tară în valoare de 2,3 miliarde lei. In telegrama adresată Comitetului Central, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de către Comitetul ju­deţean Dolj al P.C.R. se arată: In acest moment atit de important pentru judeţul Dolj, gindul nostru se îndreaptă cu dragoste, respect şi profundă recunoştinţă către dumnea­voastră, mult stimate şi iubite to­varăşe secretar general, pentru înţe­legerea şi ajutorul permanent pe care ni le-aţi acordat, pentru­ orientă­rile şi indicaţiile deosebit de­­ pre­ţioase care stau la baza iniţiativelor şi programelor noastre de lucru, pentru sprijinul decisiv pe care l-aţi dat Craiovei şi judeţului în înlătura­rea efectelor cutremurului din martie 1977, în depăşirea unor greutăţi, în găsirea unor soluţii optime marilor probleme cu care ne-am confruntat. Ne angajăm, iubite şi stimate to­varăşe Nicolae Ceauşescu, se spune în încheierea telegramei, să nu pre­cupeţim nici un efort pentru a în­deplini cu cinste sarcinile stabilite de partid, să acţionăm astfel incit să Încheiem anul 1980 şi întregul cin­cinal cu realizări cit mai mari, să asigurăm condiţii optime producţiei anului viitor, să organizăm pro­ducţia şi munca, în toate domeniile, conform cerinţelor înfăptuirii saltu­lui calitativ impus de întreaga dez­voltare economico-socială, de pro­gresul şi Înflorirea multilaterală a ţării

Next