Scînteia, iunie 1983 (Anul 52, nr. 12681-12706)
1983-06-01 / nr. 12681
Anul LII Nr. 12 681 Miercuri 1 iunie 1983 6 PAGINI — 50 BANI 1 IUNIE-ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI PENTRU TOŢI CA LA VIAŢĂ, LA UN VIITOR FERICIT! în toate domeniile, trebuie să avem în vedere că viitorul României este în mîinile tineretului, ale copiilor, că aşa cum va creşte tineretul, cum vor creşte copiii patriei aşa va fi şi viitorul României socialiste. Şi am deplina convingere că noi creştem un tineret bun, copii sănătoşi - şi fizic, şi intelectual - cu o minte şi cu o gindire înaripată, care se pregătesc să servească patria, poporul, comunismul! NICOLAE CEAUŞESCU PARTIDULUI, recunoştinţa vie a copiilor ţării 1 Iunie — Ziua internaţională a copilului — se sărbătoreşte în ţara noastră într-un climat politic şi social de generoasă grijă faţă de om, faţă de copil — fondul de aur al naţiunii noastre socialiste. Este, pentru tînăra generaţie, pentru cei peste 4 milioane de copii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — un nou prilej de a da glas sentimentelor de profundă dragoste şi recunoştinţă faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, faţă de tovarăşa Elena Ceauşescu, pentru copilăria lor fericită, pentru minunatele condiţii de muncă si viaţă de care beneficiază pentru a se forma ca cetăţeni demni ai unei tari libere si independente, pentru nobila activitate revoluţionară pusă cîe cel mai iubit iuTM -fiu al poporului ----nostru in filuiba „ ■■ eDiCTCcr*i i fericirii si pros-rdiana UKIbbbUU perităţii patriei preşedinte al Consiliului Naţional rsssRdSirtS pi”'i*'n” tre popoare. ----Prin grija părintească a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii, tinăra generaţie se bucură de toate roadele civilizaţiei si progresului tării, de măreţele înfăptuiri ale poporului nostru. Accesul neîngrădit în invătămîntul de toate gradele, gratuitatea asistentei sociale şi sanitare, majorarea alocaţiilor de stat, numărul mereu sporit de locuri în creşe si cămine, in tabere şi colonii sînt numai cîteva dintre expresiile grăitoare ale preocupării partidului si statului nostru pentru creşterea si educarea tinerei generaţii: înflorirea fără precedent a ştiinţei, culturii si invâtămîntului din patria noastră, prin neobosita activitate desfăşurată de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, eminent om politic şi savant de renume mondial, a creat tinerei generaţii, tuturor copiilor, posibilităţi nelimitate de însuşire a celor mai de preţ cuceriri ale geniului uman, condiţii de valorificare a întregii lor capacităţi de muncă şi dăruire, de a se forma multilateral, de a-şi manifesta plenar spiritul creator. Pionierii de astăzi vor fi muncitorii, ţăranii, tehnicienii, inginerii de mîine, cei chemaţi să ducă mai departe făclia progresului şi civilizaţiei pe pămîntul României, să preia cu înaltă răspundere înfăptuirile cărora işi consacră astăzi forţele şi energia întregul nostru popor sub conducerea Înţeleaptă a partidului. In spiritul nobilelor idealuri ale socialismului si comunismului, organizaţiile de copii si tineret acţionează in vederea educării generaţiei tinere prin si pentru muncă, in spiritul umanismului, al dragostei fată de patrie, partid si popor, al respectului pentru toate popoarele lumii, al idealurilor păcii şi înţelegerii intre popoare. In acest sens, pionierii si şcolarii şi-au intensificat eforturile in primul rind in direcţia obţinerii unor rezultate din ce în ce mai bune la învăţătură, îndeplinirii exemplare a principalei lor îndatoriri patriotice — aceea de a învăţa, de a se pregăti pentru a deveni fii de nădejde ai patriei noastre socialiste. Organizaţia Pionierilor acordă o deosebită atenţie integrării invăţămintului cu producţia si cercetarea. T - asigurării şi tes-' fâşurări. activităţilor de pregătire tehnico-practică. A crescut numărul cercurilor tehnico-aplicative şi pe obiecte de invăţămint, al copiilor cuprinşi în cadrul acestora. Prin conţinutul activităţilor desfăşurate, prin profilul lor mai strins legat de cerinţele dezvoltării economico-sociale a judeţelor şi localităţilor, cercurile tehnico-aplicative şi pe obiecte de învăţămint contribuie, alături de procesul de studiu propriuzis, la orientarea şcolară şi profesională, la stimularea creativităţii şi inventivităţii copiilor. Concursurile de creaţie tehnico-ştiinţifică a pionierilor şi şcolarilor antrenează, de la un an la altul, tot mai mulţi copii, lucrările acestora caracterizindu-se, in multe situaţii. Prin aplicabilitate şi eficienţă practică. A crescut substantial aportul Organizaţiei Pionierilor la buna gospodărire si înfrumuseţare a şcolilor şi localităţilor, la organizarea unor acţiuni de muncă patriotică in agricultură si silvicultură. In cadrul Angajamentului de muncă patriotică al Organizaţiei Pionierilor, pionierii şi şcolarii participă la redarea în circuitul economic a unor importante cantităţi de materiale refolosibile, la colectarea si valorificarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale. In spiritul documentelor Conferinţei Naţionale a P.C.R., al indicaţiilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Forumul tinerei generaţii, Organizaţia Pionierilor desfăşoară o intensă activitate politico-ideologică îndreptată in direcţia formării conştiinţei socialiste a pionierilor şi şcolarilor. (Continuare în pag. a II-a) ~ OMAGIU - Omagiem din inimi de copii Pe cel ce ne conduce înainte, Iubitul fiu al scumpei Românii Pe cel dinţii al ţării preşedinte, Iubite fiu al gliei strămoşeşti, Făuritor al vieţii noi în ţară, Aducător mereu de primăvară Intru mulţi ani să ne trăieşti ! Luminiţa STOICHICESCU pionieră, Slatina Lucrare de Cornelia Ionescu Ceea ce trebuie apărat. Există oare pe lume cineva care să poată declara senin : „Urăsc copiii“ sau „Urăsc florile“ ? Aceste făpturi inocente şi vulnerabile ne solicită, aproape fără excepţie, un sentiment de duioşie şi de protecţie. Fie că ne aparţin sau nu, prezenţa lor atrage lumina unui simbol, al purităţii, al devenirii, al cerurilor paşnice. Pornind de la amgăsia alcătuirii lor, un scriitor numea „rase slabe“ femeile, bătrinii şi copiii. Totuşi, bătrinii se pot considera victorioşi prin rezistenţa dovedită la uzura multiplă şi inevitabilă a vieţii, femeile prin forţa lor de a escalada obstacolele complexe pe care istoria le-a ridicat in faţa lor, iar copiii sunt, cu siguranţă, puternici, prin timpul pe care-l deţin, timpul mai încăpător decit al celorlalţi, acel timp pe care-l numim cu un termen vag, dar plin de speranţă , viitor. Dar viitorul, in proporţii diferite, ne aparţine tuturor si orice discriminare in această privinţă ar fi o cruzime inutilă. Pentru că atita vreme cit există capacitate creatoare, oamenii — şi mai ales oamenii maturi — au dreptul la trecut, prezent şi viitor, au dreptul, adică, să-şi valorifice trecutul de acumulare, cunoştinţele şi experienţa, producind bunuri materiale şi spirituale si bucurindu-se de ele pina in ultima clipă. La urma-urmei, dacă Nina CASSIAN adulţii sint chemaţi să-i protejeze pe copii — fizic şi psihic — n-au oare nevoie, in primul rind adulţii, de protecţie ? O mamă — dealtfel pictoriţă de vocaţie deosebită — imi mărturisea că, in timpul gravidităţii, avea sentimentul tulburător si paradoxal că ea e protejată de fiinţa care creştea inlăuntrul ei. Desigur insă că protejarea adulţilor nu poate fi asigurată decit de ei insist, de propria lor conştiinţă şi luciditate, grefate pe un sănătos instinct de conservare. In domeniul meu de activitate, al scrisului, protejarea copilului se exercită, fireşte, pe plan afectiv şi mental. Scriitorul, adresindu-se celor mici, încearcă să-i apere de minciună şi de obtuzitate, de capcana violenţei şi a slugărniciei şi să le creeze o ţinută morală capabilă să le înlesnească bucuria de a trăi, de a cunoaşte şi de a deveni fertili intre semeni. Prin mijlocirea tonurilor curate şi expresive ale binecuvintatei noastre limbi literare, prin joc şi fantezie — haina de protecţie pe care înţelegem să i-o asigurăm copilului nu-i va stînjeni libertatea de mişcare interioară necesară oricărei dezvoltări armonioase. Răspunderea specială pe care o implică acest act creator exclude produsul convenţional şi stereotip, vocabularul sărac, gingăveala unui răsfăţ dulceag sau didacticismul ţeapăn şi superficial. Dar, încă o dată, toate devenirile şi perfecţionările, toate miracolele virstelor omului nu se P°i petrece deplin decit in lumina de simbol a cerurilor paşnice. Desen de TUDOR ISPAS PRIMIRI LA TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------■ .............— Hans-Dietrich Genscher, vicecancelar si ministru de externe al R.F. Germania Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, 31 mai, la Snagov, pe Hans-Dietrich Genscher, vicecancelar şi ministru de externe al R.F. Germania, care face o vizită in tara noastră. La primire a luat parte Stefan Andrei, ministrul afacerilor externe. A fost prezent Gerald von Braunmühl, director în Ministerul de Externe al R.F. Germania. Ministrul vest-german de externe a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu un salut cordial, precum şi urări de sănătate din partea preşedintelui R.F. Germania, Karl Carstens, şi a cancelarului federal, Helmut Kohl. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită preşedintelui şi cancelarului R.F. Germania salutul său prietenesc şi cele mai bune urări. In cursul întrevederii s-a efectuat un schimb de vederi asupra stadiului şi , perspectivelor relaţiilor româno—vest-germane, precum şi referitor la situaţia internaţională actuală. In acest cadru, s-a manifestat dorinţa comună de a acţiona pentru continuarea şi extinderea raporturilor dintre cele două ţări pe baza avantajului şi interesului reciproc, in spiritul egalităţii in drepturi, independentei nationale si neamestecului în treburile interne, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii, securităţii, destinderii şi înţelegerii in Europa şi în întreaga lume. Un accent deosebit s-a pus pe căile de dinamizare şi amplificare a schimburilor comerciale, colaborării in producţie şi pe terţe pieţe, conlucrării în domeniile tehnico-ştiinţific şi cultural şi a fost manifestată dorinţa comună de a se acţiona pentru a da un nou şi puternic impuls raporturilor româno-vest-germane în general. Abordîndu-se unele probleme internaţionale actuale, a fost exprimată preocuparea faţă de încordarea existentă în lume şi a fost subliniată necesitatea de a se acţiona pentru oprirea tensiunii, pentru reluarea şi continuarea politicii de destindere, pace, colaborare şi respect al independenţei popoarelor, pentru eliminarea forţei sau a ameninţării cu forţa din relaţiile dintre state, pentru soluţionarea prin mijloace paşnice, prin tratative a stărilor conflictuale din diferite zone ale globului. In centrul convorbirii au stat probleme legate de situaţia din Europa, de întărirea securităţii şi cooperării pe continent, de oprirea cursei înarmărilor nucleare, de trecerea la măsuri de dezarmare, si in primul rind de dezarmare nucleară, de asigurarea succesului tratativelor sovietoamericane de la Geneva, a negocierilor de la Viena privind reducerea reciprocă a trupelor şi armamentelor şi măsuri adiacente în Europa centrală, precum şi cu privire la asigurarea succesului reuniunii de la Madrid. Pentru a se asigura dinamica procesului de securitate şi cooperare in Europa s-a subliniat că se impune să se acţioneze pentru încheierea cit mai grabnică a reuniunii de la Madrid, orientîndu-se eforturile tuturor statelor în direcţia ajungerii la un document care să prevadă convocarea unei conferinţe consacrate dezarmării şi încrederii in Europa, continuităţii procesului început in capitala Finlandei. A fost exprimată preocuparea faţă de continuarea cursei înarmărilor, subliniindu-se necesitatea opririi acesteia, trecerii la măsuri de dezarmare, de reducere a cheltuielilor militare, a efectivelor şi armamentelor, la dezarmare şi in special la dezarmare nucleară, pentru stabilirea unui echilibru militar la un nivel nit mai scăzut, prin oprirea amplasării de noi rachete cu rază media de acţiune in Europa, pentru retragerea şi distrugerea celor existente. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri in legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu, subliniindu-se că se impune să se acţioneze pentru soluţionarea globală, justă şi durabilă a conflictului din zonă, pentru asigurarea securităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Libanului, pentru soluţionarea problemei palestiniene, găsirea căilor de statornicire a securităţii şi păcii în această parte a lumii. S-a subliniat că întărirea colaborării dintre cele două ţări pe plan internaţional serveşte politicii de pace, securitate şi înţelegere în Întreaga lume. ★ Preşedintele Nicolae Ceauşescu a reţinut apoi la dejun pe Hans- Dietrich Genscher, vicecancelar şi ministru de externe al R.F. Germania. întrevederea şi dejunul au decurs într-o atmosferă cordială, prietenească. Preşedintele Fundaţiei „Apelul pentru conştiinţă“ din S. U. A. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi dimineaţă, pe Arthur Schlotar, preşedintele fundaţiei „Apelul pentru conştiinţă“ din S.U.A., care a făcut o vizită in ţara noastră. La primire a participat Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe. Oaspetele a mulţumit pentru primirea feiaviară şi şi-a exprimat satisfacţia de a se reîntîlni cu şeful statului român. In cursul convorbirii au fost abordate probleme legate de dezvoltarea relaţiilor româno-americane şi unele aspecte ale vieţii internaţionale actuale şi îndeosebi ale situaţiei din Orientul Mijlociu, întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. SPIRITUL REVOLUŢIONAR - la temelia formării omului nou, cu o concepţie înaintată despre lume şi viaţă Se împlineşte, azi, un an de la deschiderea lucrărilor Plenarei lărgite a Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 12 iunie 1982, consacrată analizei stadiului actual al edificării socialismului în ţara noastră, problemelor teoretice, ideologice şi activităţii politicoeducative a partidului, eveniment de mare însemnătate pentru opera de transformare revoluţionară a societăţii şi a factorului ei cel mai de preţ — omul, făuritorul tuturor valorilor materiale şi spirituale. Timpul este măsura tuturor faptelor — spune un bine cunoscut aforism. Cele 365 de zile care au trecut de la data desfăşurării istoricei plenare au consacrat excepţionala importanţă a acestui moment de referinţă în viaţa partidului şi statului nostru. Ca în toate Împrejurările politice semnificative din cei aproape 18 ani care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului — de a cărui aniversare ne despart doar cîteva Săptămîni — şi de această dată, înalta semnificaţie a evenimentului a fost determinată de magistrala expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a cărei importanţă timpul a validat-o atit in planul îmbogăţirii teoriei socialismului ştiinţific, dezvoltării şi modernizării bazei tehnico-materiale a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, perfecţionării relaţiilor de producţie şi sociale, cit şi în direcţia desfăşurării complexului proces de formare a conştiinţei socialiste a maselor, a omului nou, făuritor conştient al destinului său in istorie. Prin spiritul revoluţionar, novator in care sunt tratate probleme esenţiale, de stringentă actualitate, prin deschiderile largi către aspectele practicii economico-sociale, prin soluţiile prefigurate, expunerea secretarului general al partidului s-a constituit intr-un memorabil document, ce a îmbogăţit zestrea teoretică, ideologică şi politică a partidului, tezaurul de idei al comunismului ştiinţific, marcînd un nou şi important moment in desfăşurarea cu succes a construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. Ea pune cu deosebită forţă in evidenţă gindirea şi acţiunea revoluţionară, profund dialectică, patriotică, a secretarului general al partidului, inegalabila cunoaştere a realităţilor ţării, a sentimentelor şi aspiraţiilor profunde ale poporului nostru, rolul său hotăritor în aplicarea creatoare a adevărurilor generale ale materialismului dialectic şi istoric la particularităţile ţării noastre şi ale etapei actuale, in generalizarea teoretică a experienţei şi construcţiei socialiste din România. Ideea centrală în jurul căreia se ordonează întreg eşafodajul tezelor şi orientărilor dezvoltate de secretarul general al partidului in această istorică expunere, însuşite de Conferinţa Naţională a partidului drept document programatic, o constituie necesitatea dezvoltării si afirmării puternice a spiritului revoluţionar la toţi membrii societăţii noastre, indiferent dacă aceştia sunt muncitori ai uzinei, ai ogoarelor, ai ştiinţei, învăţăturii şi educaţiei sau ai simţirii şi rostirii prin arte. Din această perspectivă, secretarul general al partidului a lansat vibrante îndemnuri de a lupta fără ostenire împotriva a tot ceea ce este vechi şi perimat, deopotrivă în practica vieţii economico-sociale, cit şi in gindire, demonstrînd că numai o atare efervescentă stare de spirit este de natură să asigure climatul propice pentru îndeplinirea in cele mai bune condiţii de către partid a răspunderii istorice pe care si-a asumat-o in faţa naţiunii. Deschiderile spre nou, cuprinse de magistrala expunere rostită cu un an in urmă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sunt nelimitate. In spiritul dialectic, de amplă cuprindere, al întemeietorilor socialismului ştiinţific cu privire la factorii care asigură progresul social, secretarul general al partidului a înscris contribuţii excepţionale în ceea ce priveşte caracterizarea stadiului de dezvoltare a societăţii noastre, în definirea rolului ce revine forţelor de producţie în modernizarea socială, avînd în vedere interdependenţele dintre diferitele laturi ale vieţii sociale, cit şi apariţia unor tendinţe şi fenomene noi, corespunzător stadiului de dezvoltare a societăţii. Sub puternica inmurire a conceptelor şi orientărilor elaborate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, procesul edificării bazei economice a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră înscrie încă din acest an impulsuri noi, restructurări esenţiale, de natură să asigure, chiar şi in actuala conjunctură internaţională încordată, marcată de o gravă instabilitate economică, ritmuri susţinute de creştere economică, să asigure depăşirea unor contradicţii ce pot surveni in dezvoltarea forţelor de producţie. Recenta consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. a evidenţiat eforturile rodnice depuse de poporul român in cel de al treilea an al actualului cincinal pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, programelor de dezvoltare mai puter-nică a economiei naţionale, de creştere a eficienţei economice. Iniţiind o analiză pătrunzătoare, realistă a stadiului actual al construcţiei socialiste in România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu dezvoltă teza şi aprecieri care au, în multe privinţe, o valabilitate mai largă, reprezentînd o autentică contribuţie la îmbogăţirea fondului de idei al socialismului ştiinţific. Semnificative în acest sens sunt contribuţiile teoretice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu privitoare la rolul şi dialectica evoluţiei partidului comunist, ca centru vital al societăţii, ca ferţă dinamizatoare a energiilor creatoare ale întregului popor pe calea socialismului şi comunismului , la dezvoltarea funcţiilor statului nostru socialist şi atribuţiilor calitativ superioare ce-i revin în etapa actuală, la descifrarea evoluţiei acestuia de la „statul dictaturii proletariatului la „raiul democraţiei muncitoreşti“. Contribuţii cu larg ecou în planul teoriei marxiste au fost aduse şi în ce priveşte înţelegerea raporturilor dialectice dintre partidul comunist şi statul socialist. Se cuvine, de asemenea, relevat faptul că tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras atenţia asupra inconsistenţei viziunilor idilice despre socialism, a opticilor triumfaliste care pot genera atît atitudini de pasivitate, de aşteptare ca timpul să lucreze în favoarea noii orinduiri, cit şi de dezorientare, in cazul confruntărilor cu inerente dificultăţi. Expunerea secretarului general al partidului nostru a deschis o perspectivă clară a mersului nostru înainte, evidenţiind posibilităţile ample ale orinduirii noastre de a se dezvolta şi a-şi impune superioritatea. In condiţiile in care edificarea noii orinduiri se desfăşoară în împrejurări deosebite, create de afirmarea puternică a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, de transformările profunde pe care le-a determinat aceasta în viaţa socială, de contextul internaţional complex in care are loc construcţia socialistă, activitatea teoretico-ideologică şi politico-educativă capătă o importanţă majoră în conducerea ştiinţifică a societăţii. Dezvoltând in aceste domenii numeroase idei de profundă originalitate, secretarul general al partidului a cristalizat o concepţie nouă, superioară de înţele(Continuare în pag. a IV-a) Un an de la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1-2 iunie 1982