Scînteia, martie 1984 (Anul 53, nr. 12914-12940)
1984-03-01 / nr. 12914
SClNTEIA — /oi 1 martie 1984 PAGINA 3 în aceste zile din preajma campaniei agricole de primăvară TOATE TRACTOARELE Şl MAŞINILE PREGĂTITE SĂ INTRE NEINTÎRZIAT ÎN BRAZDĂ! Pentru realizarea unor viteze de lucru superioare şi reducerea consumului de carburanţi: Agregatele complexe restilare să fie folosite din plin In această primăvară se mai despart puţine zile de momentul începerii lucrărilor agricole de primăvară. Este un motiv in plus care reclamă încheierea grabnică a tuturor pregătirilor necesare. Desigur, în ansamblul acestor pregătiri, repararea tractoarelor şi utilajelor agricole folosite în prima etapă a lucrârilor de primăvară ocupă un loc central. Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii rezultă că utilajele agricole au fost reparate în totalitate, iar în marea lor majoritate tractoarele sunt gata să intre în brazdă. în rîndurile ce urmează ne vom referi la o problemă importantă de care depinde desfăşurarea în ritm susţinut a lucrărilor : realizarea vitezelor de lucru stabilite. Aceste viteze au fost astfel fundamentate incit să asigure încadrarea însămînţărilor in perioadele optime stabilite. Ele se bazează pe folosirea agregatelor complexe formate din mai multe utilaje care execută, la o singură trecere a tractorului, mai multe lucrări agricole. Pe lingă faptul că prin utilizarea pe scară largă a agregatelor complexe de utilaje agricole se obţin randamente ridicate şi se reduce tasarea terenului, avantajul cel mai important al generalizării acestei metode de lucru il constituie economisirea substanţială a carburanţilor. „Reducerea consumului de carburanţi şi lubrifianţi reprezintă un obiectiv central al activităţii de executare mecanizată a lucrărilor agricole în campania de primăvară — ne spune tovarăşul Petre LECA, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare Pornind de la sarcinile stabilite de conducerea partidului privind încadrarea în normele de consum stabilite şi economisirea resurselor energetice, Direcţia generală a mecanizării din minister a întocmit pentru fiecare judeţ în parte, în funcţie de sistema de maşini agricole din dotare, numărul de agregate complexe ce trebuie să fie constituite. Pentru prima etapă a lucrărilor de primăvară, cele mai multe agregate vizează două mari categorii de lucrări. Prima se referă la executarea simultană a pregătirii terenului, administrării îngrăşămintelor chimice şi erbicidării solului, iar a doua categorie priveşte executarea concomitentă a semănatului, administrării localizate, pe rînd, a îngrăşămintelor chimice şi aplicării erbicidelor. Realizarea numărului de agregate complexe stabilit pentru fiecare judeţ şi, aici, pentru fiecare staţiune de mecanizare a agriculturii nu este o chestiune facultativă, ci o sarcină obligatorie. Spun aceasta, întrucât cantităţile de motorină repartizate sunt strict corelate cu consumurile ce rezultă pe fiecare grupă de agregate de Utilaje în parte. Cu alte cuvinte, nu se mai asigură motorina în funcţie de numărul lucrărilor ce pot fi executate individual, ci de numărul de agregate stabilit a fi utilizate în fiecare staţiune de mecanizare. De aici, orice cerere de combustibil va fi judecată prin prisma utilizării sau neutilizării agregatelor prevăzute. Situaţiile frecvente din anul trecut cind unele judeţe au reclamat lipsa de combustibil au fost determinate, printre altele, de neutilizarea agregatelor de utilaje laexecutarea lucrărilor agricole, aşa cum se prevăzuse la începutul anului. Desigur, generalizarea utilizării agregatelor nu este o treabă simplă. Ea necesită un plus de efort pe linia organizării activităţii in cîmp, a aprovizionării ritmice a locurilor de muncă cu tot ce este necesar şi, mai ales, ridicarea calificării profesionale a mecanizatorilor“. Deci, problema numărul unu pentru staţiunile de mecanizare o constituie în această etapă formarea agregatelor complexe de utilaje, în concordanţă cu specificul activităţii din fiecare unitate agricolă. In această privinţă este nevoie de o strînsă colaborare intre staţiunile de mecanizare şi unităţile agricole pentru a fi cunoscute toate criteriile care concură la alegerea utilajelor şi a instalaţiilor ce intră în componenţa agregatelor complexe. Conducerile unităţilor agricole, consiliile agroindustriale şi organele agricole judeţene au datoria să urmărească permanent stadiul acestei acţiuni, astfel incit pînă la începerea însăminţărilor de primăvară să fie pregătite toate agregatele complexe. Aurel PAPADIUC In zona de cimpie a judeţului Mehedinţi, campania agricolă de primăvară începe mai devreme decit în alte zone ale ţării. De fapt, in „ferestrele iernii“ din lunile ianuarie şi februarie au fost insămînţate primele suprafeţe cu mazăre. De exemplu, la cooperativa agricolă Hinova a şi fost însăminţată mazărea pe toate cele 30 hectare. Zăpezile căzute ulterior au acoperit semănăturile cu un strat protector. Tot în „ferestrele iernii“, unităţile cultivatoare de sfeclă de zahăr au grăpat şi nivelat aproape o mie de hectare de terenuri destinate acestei culturi. Bineînţeles campania de primăvară se va declanşa în zilele următoare. Ce se face pentru desfăşurarea ei în condiţii optime ? RECEPŢIA CU RĂSPUNDERE A TUTUROR MAŞINILOR AGRICOLE. Pentru executarea la timp a tuturor lucrărilor, în unităţile agricole din judeţ continuă suprarecepţia şi controlul exigent al funcţionării fiecărui tractor şi maşină agricolă, a tuturor mijloacelor mecanice. Comisiile zonale de suprarecepţie controlează şi probează starea utilajelor în condiţii de lucru, iar defecţiunile constatate sunt remediate pe loc. Constatările făcute duc la concluzia că, în acest an, calitatea reparaţiilor este mai bună decât în oricare dintre anii precedenţi. Raportate însă la exigenţele şi cerinţele campaniei agricole, la necesitatea efectuării unui volum mare de lucrări, in termene scurte, rezultă că situaţia nu poate fi considerată mulţumitoare. La S.M.A. Recea, toate cele 287 de tractoare sunt considerate in stare de funcţionare. La controlul efectuat a rezultat că unele tractoare — ce-i drept puţine la număr , nu oferă garanţia funcţionării lor în condiţii optime. La secţia de mecanizare Branişte, după ce şeful secţiei, Vasile Marin, a raportat că „toate utilajele sunt bune de intrat în brazdă“, specialiştii comisiei de suprarecepţie au examinat şi probat tractoarele in regim de lucru. Au fost constatate mici defecţiuni : la trei tractoare — joc la direcţie, la un tractor lipsea un şurub la braţul motor. Un şurub lipsă, cind celelalte se află la locul lor, nu e mare lucru, s-ar putea spune. Dar comisia este de altă părere. Defecţiuni considerate „mărunte“ pot duce la imobilizarea tractoarelor respective. De aceea a luat măsuri corespunzătoare. Mecanizatorii mehedinţeni participă, alături de comisiile de recepţie, la înlăturarea defecţiunilor constatate şi la reglarea corectă a utilajelor. „In general, tractoarele sunt bine reparate“ — spune şeful secţiei de mecanizare Vînători. Bine, în general, dar în amănunt ? Sunt pornite pe rînd toate tractoarele şi supuse examenului exigent al comisiei. La patru tractoare s-au constatat scurgeri la sistemul de alimentare. Pe mecanicul de secţie Ion Bădescu il treceau năduşelile, dar tot el, din materiale aflate la indemină, a confecţionat coliere de strîngere. •în fiecare secţie de mecanizare controlată, cîteva tractoare n-au putut fi pornite. Motivul ? La S.M.A. Recea aproape 50 de tractoare sunt în stare de funcţionare, dar nu au baterii de acumulator. „încercăm să rezolvăm această problemă, folosind dispozitivele de pornire, experimentate şi la noi — spunea directorul unităţii, tovarăşul Vasile Iordache. Dar acestea sunt insuficiente. După observaţiile noastre, dispozitivele de pornire dau rezultatele scontate la tractoarele noi sau la cele cu un grad mai redus de uzură. La celelalte este nevoie de baterii“. CUPLURILE DE MAŞINI MĂRESC PRODUCTIVITATEA MUNCII. In scopul dublării, iar in unele cazuri chiar al triplării productivităţii muncii mecanizatorilor şi măririi randamentului tractoarelor, în secţiile de mecanizare s-au format agregate şi cupluri de maşini care execută două sau trei operaţiuni la o singură trecere a tractorului. In acest an, la realizarea lor s-a ţinut seama de un element nou : diferenţierea mărimii agregatelor, în raport strict cu starea terenului şi specificul lucrărilor ce pot fi executate concomitent. „Am format 35 de agregate pentru lucrăride grăpat, nivelare şi erbicidare, care asigură pregătirea patului germinativ la o singură trecere a tractorului , ne spune tovarăşul Valeriu Cean, directorul S.M.A. Simian. Cu alte 22 de agregate pentru culturile prăşitoare vom efectua însăminţarea, fertilizarea şi erbicidarea terenului“. Pentru a da randamentul scontat in utilizarea agregatelor, mecanizatorii trebuie să cunoască exact normele de fertilizare şi erbicidare. Insecţiile staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii Recea, Obîrşia de Cîmp şi altele, unde s-au montat echipamente de erbicidat şi de fertilizare a terenului, cu puţine excepţii, nu se cunosc cantităţile de erbicide şi îngrăşăminte chimice ce vor fi asigurate. In această situaţie şi eficienţa agregatelor e pusă sub semnul incertitudinii. PROBELE FINALE — MAI REPEDE ,ÎNCHEIATE ! Este bine cunoscut că densitatea plantelor se asigură de la semănat, iar aceasta depinde de reglarea corectă a semănătorilor. în secţiile de mecanizare s-au încheiat probele tehnice, dar unii n-au început încă proba cu boabe în prezenţa specialiştilor din unităţile agricole. Directorul S.M.A. Obirşia de Cimp, tovarăşul Aurelian Trangă, ne spunea că mecanizatorii aşteaptă schemele de semănat şi sosirea specialiştilor din cooperativele agricole pentru a încheia fişa de probă a fiecărei semănători. Probele cu boabe la semănătorile SPC-8 intirzie şi pentru motivul că multe cooperative agricole n-au preluat sămînţa de porumb. In faza probelor finale, înaintea startului campaniei agricole se află sute de utilaje — grape cu discuri, agregate complexe, semănători. La proba de funcţionare a agregatelor de pregătire a terenului, in secţia de mecanizare Branişte lipseau tocmai aceste agregate întrucit nimeni nu s-a ocupat de cuplarea utilajelor respective, considerîndu-se că mai e vreme. Agricultorii mehedinţeni, mecanizatorii care execută cel mai mare volum de lucrări la semănat se pregătesc temeinic pentru examenul sever al campaniei agricole. C. BORDEIANU V. TATARU Controlul exigent al calităţii reparaţiilor - garanţie a unor lucrări de calitate însemnări din unităţi agricole din judeţul Mehedinţi -------------------CORESPONDENŢII „SCINTEN“ TRANSMIT DIN JUDEŢE:------------------ Mecanizatorii îşi însuşesc noi cunoştinţe profesionale Mecanizatorii din judeţul Harghita au încheiat, încă de la 10 februarie, repararea tractoarelor şi utilajelor agricole care vor fi folosite in campania de primăvară. Probele tehnologice, prin care s-a urmărit funcţionarea maşinilor şi utilajelor în agregate complexe, au fost încheiate la data de 25 februarie. Avansul de timp cîştigat a permis comisiilor alcătuite din specialişti, maiştri cu :experienţă şi conducători de consilii agroindustriale să recepţioneze pe îndelete şi cu maximă exigenţă toate aceste utilaje. In aceste zile, în cadrul unui program special de instruire, mecanizatorii îşi reîmprospătează cunoştinţele profesionale. Se urmăreşte, între altele, ca fiecare mecanizator să cunoască minuirea noilor maşini şi utilaje cu care sunt dotate unităţile. între acestea se află şi tractorul SM-800, fabricat la întreprinderea de tractoare din Miercurea-Ciuc, din care, încă în această primăvară, un număr de 35 vor intra in dotarea secţiilor S.M.A. din judeţ. (I. D. Kiss). Economii de materiale, energie şi combustibil Oamenii muncii din cadrul S.M.A. Predeşti, judeţul Dolj, au încheiat cei dinţii repararea maşinilor agricole ce vor fi folosite in apropiata campanie de primăvară. Mai semnificativ este faptul că in actuala campanie de reparaţii s-au recondiţionat piese de schimb în valoare de 1,5 milioane lei, în condiţiile în care au fost economisiţi 10 MWh energie electrică, 900 kilograme electrozi de sudură şi aproape 8 000 kg de motorină. (Nicolae Băbălău). .. Prin cuplarea utilajelor — randament sporit In cadrul pregătirilor pentru campania de primăvară, in staţiunile pentru mecanizarea agriculturii din judeţul Alba se acordă o atenţie deosebită extinderii numărului de agregate complexe, care permit execuţia simultană a mai multor lucrări, în prezent sunt gata de lucru 200 de pluguri cu scormonitor şi grape stelate, 470 pluguri cu grape stelate, 72 discuri cu lame de nivelat şi grape, 63 discuri cu instalaţii de erbicidat şi grape, 25 combinatoare cu instalaţii de erbicidare. De asemenea, au fost executate 55 dispozitive care permit efectuarea combinată a lucrărilor de prăşit şi fertilizare. Faţă de anul trecut, numărul agregatelor complexe a crescut cu 338. Prin utilizarea lor se estimează o creştere a productivităţii muncii cu 0 la sută şi o reducere a consumului de carburanţi cu 13 la sută. (Ștefan Dinică). MUNCA EXEMPLAR ORGANIZATĂ PENTRU REALIZAREA INTEGRALĂ A PREVEDERILOR PLANULUI PE ACEST AN! O CERINŢĂ MAJORĂ: SPORIREA PRODUCŢIEI DE CARBUNE IN ANUL 1984, ROMANIA VA PRODUCE „Scînteia“ în legătură directă cu bazinele carbonifere ale ţării Sporirea producţiei de cărbune este una din sarcinile economice prioritare pe care conducerea partidului a subliniat-o cu pregnanţă în repetate rînduri. Aşa cum se arată incuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta consfătuire de lucru de la C.C. a P.C.R. consacrată analizării activităţii în industrie şi investiţii, anul 1981 a inceput cu o situaţie mai bună in ce priveşte asigurarea bazei energetice, de materii prime şi materiale. Nu trebuie pierdut insă din vedere că, in acest an, cerinţele economiei naţionale sunt mai mari şi, deci, nivelul producţiei trebuie să fie superior celui de anul trecut. Se impune, aşadar, ca în fiecare unitate minieră să se acţioneze cu hotărire pentru realizarea ritmică, integrală a planului la producţia de cărbune şi chiar pentru depăşirea cit mai substanţială a prevederilor. Ştirile sosite la redacţie evidenţiază eforturile făcute de numeroase colective de mineri pentru sporirea extracţiei de cărbune. Inevitabil, temperaturile scăzute şi precipitaţiile abundente — zăpadă, ploi, lapoviţă — din luna februarie au creat multe probleme oamenilor muncii din industria extractivă a cărbunelui şi in special celor din carierele de extracţie la suprafaţă a lignitului. Dealtfel, analizind datele puse la dispoziţie de Ministerul Minelor, rezultă că, in luna februarie, planul la producţia de cărbune nu a fost îndeplinit integral tocmai de combinatele miniere Rovinari, Motru, Ploieşti, de întreprinderile miniere Mehedinţi şi Horezu, care au cariere de extracţie la suprafaţă a lignitului. Fără îndoială, in acest context este pozitiv faptul că minele din Valea Jiului şi chiar cele din zona Rovinari şi-au realizat şi chiar depăşit planul. Totuşi, nivelul producţiei de cărbune pe ansamblul ţării nu este mulţumitor. In luna februarie producţia medie zilnică de cărbune a oscilat între 120 000 şi 125 000 tone, ceea ce — cu toate condiţiile atmosferice nefavorabile — evidenţiază serioase neajunsuri în organizarea muncii şi exploatarea bazei tehnico-materiale din dotare. Creşterea extracţiei de cărbune se impune cu atit mai mult cu cit stocurile din depozitele de combustibil ale termocentralelor s-au redus simţitor in ultima perioadă. La termocentralele Rovinari şi Turceni stocurile existente de cărbune au coborît la mai puţin de jumătate din prevederi, iar la Işalniţa chiar la mai puţin de o treime. Dealtfel, stocurile se diminuează tot mai mult întrucit termocentralele consumă zilnic mai mult cărbune decit primesc. Este adevărat, in unităţile miniere există un stoc circa 2,1 milioane tone de cărbune, ceea ce arată că trebuie să se impulsioneze activitatea de transport din aceste depozite. Potrivit tehnologiei, alimentarea termocentralelor se face însă nu numai din depozitele proprii, ci şi cu cărbunele extras şi transportat zilnic din unităţile miniere. Ţinind deci seama de cerinţele economiei naţionale, am adresat două întrebări unor cadre de conducere din marile combinate miniere : 1. CARE ESTE NIVELUL ÎNDEPLINIRII PLANULUI PE DOUA LUNI LA PRODUCŢIA DE CĂRBUNE ? 2. CE PROBLEME TREBUIE REZOLVATE PENTRU ACCELERAREA RITMULUI DE EXTRACŢIE ? Azi publicăm răspunsurile primite de la combinatele miniere Valea Jiului şi Rovinari. Planul pe două luni depăşit un inceput bun, care îndeamnă la realizări şi mai bune Ion BESSERMAN inginer-şef al Combinatului minier Valea Jiului , începutul acestui an este rodnic pentru minerii Văii Jiului. Aşa cum s-a stabilit în adunările generale ale oamenilor muncii din toamna anului trecut, au fost luate măsuri pentru ca planul să fie îndeplinit din prima zi a anului 1984. Şi iată că, in perioada care a trecut din acest an, s-au extras peste prevederile de plan aproape 20 000 tone cărbune cocsificabil şi energetic, iar comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, producţia de cărbune este mai mare cu 125 000 tone. Printre fruntaşi se numără întreprinderile miniere Vulcan, Paroşeni, Petrila, Livezeni, Dilja şi Uricani, unde s-au extras intre 3 000 şi 7 000 tone cărbune peste prevederi. îmbucurător este şi faptul că unele întreprinderi care anul trecut aveau restanţe, în acest an îşi realizează ritmic planul şi chiar obţin însemnate sporuri de producţie. Este vorba îndeosebi de minele Aninoasa, Livezeni, Dilja şi Lonea, unde procesele de producţie s-au perfecţionat şi rezultatele n-au întîrziat să apară. Succesele obţinute în acest an de colectivele de mineri din Valea Jiului se datoresc măsurilor luate pentru îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii. Apucind in viaţă indicaţiile secretarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitelor de lucru in Valea Jiului, am acordat o deosebită atenţie bunei pregătiri a fronturilor de lucru, deschiderii şi intrării in producţie a noi abataje, creşterii productivităţii muncii. Cu sprijinul organelor şi organizaţiilor de partid, consiliile oamenilor muncii de la Petrila, Paroşeni, Aninoasa, Livezeni, Vulcan şi de la alte mine au pus un accent deosebit pe pregătirea din timp a noilor capacităţi de producţie. Ca urmare, la începutul anului exista un avans de peste 200 metri liniari la lucrările de pregătire, ceea ce a asigurat o desfăşurare corespunzătoare a procesului de extracţie a cărbunelui la toate minele. Pentru folosirea deplină, la întreaga capacitate a complexelor de susţinere şi tăiere mecanizată a cărbunelui, la minele din Uricani, Paroşeni şi Lupeni, unde se extrage mecanizat o însemnată cantitate de cărbune, s-a acţionat cu consecvenţă pentru specializarea minerilor şi electromecanicilor pe operaţii de lucru. Aşa se face că, aici, se obţin în medie la complexele mecanizate între 14—16 tone cărbune pe post, iar la Uricani cu un complex de mare productivitate se realizează pînă la 20 tone cărbune pe post. Paralel cu sporirea productivităţii muncii în abatajele mecanizate, conducerea combinatului minier acordă un sprijin susţinut minelor din Petrila, Lonea, Vulcan şi Aninoasa pentru aplicarea şi extinderea metodei de extragere a cărbunelui cu tavan artificial de rezistenţă, ceea ce contribuie la creşterea productivităţii muncii cu 2—3 tone pe post. De fapt, în două luni din acest an, productivitatea muncii a crescut în abataje cu 15 la sută, astfel că numai pe această cale s-a asigurat un spor de producţie de 125 000 tone cărbune faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „ Ne adresăm unităţilor constructoare de utilaje şi instalaţii miniere, cum sunt „Unio“ Satu Mare, Combinatul de articole tehnice din cauciuc Piteşti, întreprinderea de ţevi din Roman, întreprinderea de articole tehnice din cauciuc şi cauciuc regenerat din Tîrgu Jiu, cu rugămintea de a ne livra cit mai urgent instalaţiile şi cantităţile de produse rămase restante, unele chiar de anul trecut. Este vorba despre zeci de transportoare cu bandă şi cu racleţi, 17 km furtun de înaltă presiune pentru complexele mecanizate, 530 tone ţeavă pentru stilpii hidraulici de mină, 27 km covor din cauciuc pentru benzi transportoare ş.a. Aceste instalaţii şi produse sunt absolut necesare pentru desfăşurarea normală a proceselor tehnologice de extracţie a cărbunelui şi realizarea planului de producţie. Minerii din Valea Jiului se angajează ca în cinstea măreţelor evenimente ce le sărbătorim în acest an — 40 de ani de la înfăptuirea revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi Congresul al XIII-lea al partidului — să obţină noi şi importante succese în muncă. Sabin CERBU corespondentul „Scînteii" , în cele două luni care au trecut de la începutul anului, minerii din bazinul carbonifer Rovinari au realizat o producţie de peste 2 milioane tone lignit, nivelul extracţiei zilnice fiind superior celui din luna decembrie a anului trecut. Totuşi, rezultatele obţinute nu sunt mulţumitoare, întrucât faţă de plan s-au acumulat de pe acum restanţe destul de mari. După cum se ştie, activitatea noastră se desfăşoară cu precădere în cariere şi microcariere, de unde se extrag patru cincimi din totalul producţiei de cărbune. Or, in luna ianuarie şi mai ales în februarie, vremea a fost deosebit de nefavorabilă, precipitaţiile căzute creind mari greutăţi in funcţionarea utilajelor şi efectuarea intervenţiilor. Benzile transportoare, de pildă, au fost oprite 440 ore din cauza intemperiilor, 670 ore datorită împotmolirilor, 2 459 ore pentru vulcanizări, 738 ore pentru remedierea defecţiunilor mecanice şi electrice. In microcariere au fost zile in şir in care activitatea s-a întrerupt. Nu menţionez aceste aspecte ca o justificare, ci în ideea de a releva contextul in care trebuie să acţionăm pentru îmbunătăţirea organizării muncii. Acesta este in prezent cuvîntul de ordine al minerilor din combinat şi, ca urmare a măsurilor luate, în multe unităţi s-a reuşit sporirea neîncetată a producţiei de cărbune. Este cazul colectivelor de muncă din carierele Tismana II şi Tismana I, din microcarierele Seciuri şi Moi, din minele Urdari şi Rogojelu, care printr-o exemplară mobilizare reuşesc să îndeplinească şi să depăşească ritmic prevederile de plan. Avînd în vedere că sporul de producţie din acest an trebuie obţinut in principal pe seama creşterii productivităţii muncii, acţionăm in direcţia creşterii indicelui intensiv de folosire a excavatoarelor de la 638 metri cubi pe oră în 1983, la 850 metri cubi pe oră in acest an. 2 Esenţial pentru îndeplinirea planului la producţia de cărbune este folosirea cu indici superiori a utilajelor moderne din carierele şi minele combinatului. Intimpinăm insă unele greutăţi in asigurarea bazei tehnico-materiale şi, de aceea, solicităm sprijinul întreprinderilor producătoare de subansamble şi piese de schimb. Iată numai cîteva exemple. Avem în stoc un mare număr de motoare electrice cu puteri intre 130 kW şi 300 kW. Unităţile specializate — „Electroputere“-Craiova şi întreprinderea de transformatoare din Filiaşi — nu primesc insă aceste motoare la reparat. In această situaţie suntem nevoiţi să descompletăm utilajele aflate in montaj, să mutăm motoarele de la un utilaj la altul, sau să acceptăm funcţionarea unor instalaţii cu acţionări descompletate, ceea ce creează mari greutăţi. Totodată, Combinatul de articole tehnice din cauciuc Piteşti are mari restanţe in livrarea covoarelor de cauciuc cu corzi de oţel, cu lăţimi de 1 800—2 000 mm. Restanţe există şi in livrarea unor piese de schimb, cum ar fi pinioanele pentru reductoarele excavatoarelor mari,care nu pot fi executate decit in uzine constructoare de maşini specializate. Minerii din bazinul carbonifer Rovinari sunt ferm hotărîţi ca în luna martie să recupereze zilnic cîte 5 000 tone de cărbune din restanţa acumulată pînă acum. Dumitru PRUNA corespondentul „Scinteii* Folosirea judicioasă a utilajelorprincipala direcţie de acţiune Emil HUIDU director general al Combinatului minier Rovinari . Brăzdare de plug din arcuri uzate Este cunoscut că, mai ales cind pămintul de tare, brăzdarele de la pluguri se uzează reţpede. In asemenea situaţii, ele trebuie schim-bate des pentru a fi ascuţite. Este deci ne- cesară o rezervă de brăzdare. Mecanizatorii de la S.M.A. Tulcea au găsit o soluţie foarte avantajoasă : le confecţionează in atelierul propriu al staţiunii. In acest scop folosesc arcurile uzate de la vagoanele de cale ferată. * Aşadar, in loc să fie date la topit, arcurile respective sunt transformate in brăzdare. Iniţiativa a fost preluată de toate staţiunile de mecanizare a agriculturii din judeţul Tulcea. Pînă acum au şi fost realizate peste 700 de brăzdare. Avantajele sunt multiple. Costul unui brăzdar confecţionat în atelierele S.M.A. este doar pe jumătate faţă de unul nou, iar rezistenţa lui este de aproape trei ori mai mare. (Nicolae Amibulescu). MINERI, OAMENI AI MUNCII DIN INDUSTRIA CARBONIFERĂ! Printr-o bună organizare a muncii, folosind din plin instalaţiile şi utilajele moderne din dotare, acţionaţi cu toată hotărirea pentru sporirea continuă a producţiei de cărbune, adueîndu-vă pe această cale o contribuţie importantă la dezvoltarea bazei energetice, la asigurarea independenţei energetice a ţării!