Scînteia, martie 1984 (Anul 53, nr. 12914-12940)

1984-03-01 / nr. 12914

SClNTEIA — /oi 1 martie 1984 PAGINA 3 în aceste zile din preajma campaniei agricole de primăvară TOATE TRACTOARELE Şl MAŞINILE­ PREGĂTITE SĂ INTRE NEINTÎRZIA­T ÎN BRAZDĂ! Pentru realizarea un­or viteze de lucru superioare şi reducerea consumului de carburanţi: Agregatele complexe re­stilare să fie folosite din plin In această primăvară se mai despart puţine zile de mo­mentul începerii lucrărilor agricole de primăvară. Este un motiv in plus care reclamă încheierea grabni­că a tuturor pregătirilor necesare. Desigur, în ansamblul acestor pregă­tiri, repararea tractoarelor şi utilaje­lor agricole folosite în prima etapă a lucrârilor de primăvară ocupă un loc central. Din datele furnizate de Mi­nisterul Agriculturii rezultă că utila­jele agricole au fost reparate în totalitate, iar în marea lor majoritate tractoarele sunt gata să intre în brazdă. în rîndurile ce urmează ne vom referi la o problemă importantă de care depinde desfăşurarea în ritm susţinut a lucrărilor : realizarea vite­zelor de lucru stabilite. Aceste vite­ze au fost astfel fundamentate incit să asigure încadrarea însămînţărilor in perioadele optime stabilite. Ele se bazează pe folosirea agregatelor com­plexe formate din mai multe utilaje care execută, la o singură trecere a tractorului, mai multe lucrări agri­cole. Pe lingă faptul că prin utiliza­rea pe scară largă a agregatelor complexe de utilaje agricole se ob­ţin randamente ridicate şi se reduce tasarea terenului, avantajul cel mai important al generalizării acestei metode de lucru il constituie econo­misirea substanţială a carburanţilor. „Reducerea consumului de carbu­ranţi şi lubrifianţi reprezintă un o­­biectiv central al activităţii de exe­cutare mecanizată a lucrărilor agri­cole în campania de primăvară — ne spune tovarăşul Petre LECA, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare Pornind de la sarcinile stabilite de conducerea partidului privind înca­drarea în normele de consum stabili­te şi economisirea resurselor energe­tice, Direcţia generală a mecanizării din minister a întocmit pentru fieca­re judeţ în parte, în funcţie de sis­tema de maşini agricole din dotare, numărul de agregate complexe ce trebuie să fie constituite. Pentru pri­ma etapă a lucrărilor de primăvară, cele mai multe agregate vizează două mari categorii de lucrări. Prima se referă la executarea simultană a pre­gătirii terenului, administrării îngră­şămintelor chimice şi erbicidării so­lului, iar a doua categorie priveşte executarea concomitentă a semăna­tului, administrării localizate, pe rînd, a îngrăşămintelor chimice şi aplicării erbicidelor. Realizarea numărului de agregate complexe stabilit pentru fiecare judeţ şi, aici, pentru fiecare staţiune de mecanizare a agriculturii nu este o chestiune facultativă, ci o sarcină obligatorie. Spun aceasta, în­­trucât cantităţile de motorină repar­tizate sunt strict corelate cu consu­murile ce rezultă pe fiecare grupă de agregate de Utilaje în parte. Cu alte cuvinte, nu se mai asigură motorina în funcţie de numărul lucrărilor ce pot fi executate individual, ci de nu­mărul de agregate stabilit a fi utili­zate în fiecare staţiune de mecaniza­re. De aici, orice cerere de combus­tibil va fi judecată prin prisma uti­lizării sau neutilizării agregatelor prevăzute. Situaţiile frecvente din a­­nul trecut cind unele judeţe au re­clamat lipsa de combustibil au fost determinate, printre altele, de neu­­tilizarea agregatelor de utilaje la­­executarea lucrărilor agricole, aşa cum se prevăzuse la începutul anului. Desigur, generalizarea utilizării agre­gatelor nu este o treabă simplă. Ea necesită un plus de efort pe linia organizării activităţii in cîmp, a a­­provizionării ritmice a locurilor de muncă cu tot ce este necesar şi, mai ales, ridicarea calificării profesionale a mecanizatorilor“. Deci, problema numărul unu pen­tru staţiunile de mecanizare o con­stituie în această etapă formarea agregatelor complexe de utilaje, în concordanţă cu specificul activităţii din fiecare unitate agricolă. In a­­ceastă privinţă este nevoie de o strînsă colaborare intre staţiunile de mecanizare şi unităţile agricole pen­tru a fi cunoscute toate criteriile care concură la alegerea utila­jelor şi a instalaţiilor ce intră în componenţa agregatelor complexe. Conducerile unităţilor agricole, con­siliile agroindustriale şi organele a­­gricole judeţene au datoria să urmă­rească permanent stadiul acestei ac­ţiuni, astfel incit pînă la începerea însăminţărilor de primăvară să fie pregătite toate agregatele complexe. Aurel PAPADIUC In zona de cimpie a judeţului Mehedinţi, campania agricolă de primăvară începe mai devreme decit în alte zone ale ţării. De fapt, in „ferestrele iernii“ din lunile ianua­rie şi februarie au fost insămînţate primele suprafeţe cu mazăre. De exemplu, la cooperativa agricolă Hinova a şi fost însăminţată mază­rea pe toate cele 30 hectare. Zăpe­zile căzute ulterior au acoperit se­mănăturile cu un strat protector. Tot în „ferestrele iernii“, unităţile cultivatoare de sfeclă de zahăr au grăpat şi nivelat aproape o mie de hectare de terenuri destinate aces­tei culturi. Bineînţeles campania de primăvară se va declanşa în zilele următoare. Ce se face pentru desfă­şurarea ei în condiţii optime ? RECEPŢIA CU RĂSPUNDERE A TUTUROR MAŞINILOR AGRICOLE. Pentru executarea la timp a tuturor lucrărilor, în unităţile agricole din judeţ continuă suprarecepţia şi con­trolul exigent al funcţionării fiecă­rui tractor şi maşină agricolă, a tu­turor mijloacelor mecanice. Comisi­ile zonale de suprarecepţie contro­lează şi probează starea utilajelor în condiţii de lucru, iar defecţiunile constatate sunt remediate pe loc. Constatările făcute duc la concluzia că, în acest an, calitatea reparaţi­ilor este mai bună decât în oricare dintre anii precedenţi. Raportate însă la exigenţele şi cerinţele cam­paniei agricole, la necesitatea efec­tuării unui volum mare de lucrări, in termene scurte, rezultă că situaţia nu poate fi considerată mulţumi­toare. La S.M.A. Recea, toate cele 287 de tractoare sunt considerate in stare de funcţionare. La controlul efectuat a rezultat că unele tractoare — ce-­i drept puţine la număr , nu oferă garanţia funcţionării lor în condiţii optime. La secţia de meca­nizare Branişte, după ce şeful sec­ţiei, Vasile Marin, a raportat că „toate utilajele sunt bune de intrat în brazdă“, specialiştii comisiei de suprarecepţie au examinat şi probat tractoarele in regim de lucru. Au fost constatate mici defecţiuni : la trei tractoare — joc la direcţie, la un tractor lipsea un şurub la braţul motor. Un şurub lipsă, cind celelalte se află la locul lor, nu e mare lu­cru, s-ar putea spune. Dar comisia este de altă părere. Defecţiuni con­siderate „mărunte“ pot duce la imo­bilizarea tractoarelor respective. De aceea a luat măsuri corespunzătoare. Mecanizatorii mehedinţeni partici­pă, alături de comisiile de recepţie, la înlăturarea defecţiunilor consta­tate şi la reglarea corectă a utilaje­lor. „In general, tractoarele sunt bine reparate“ — spune şeful secţiei de mecanizare Vînători. Bine, în gene­ral, dar în amănunt ? Sunt pornite pe rînd toate tractoarele şi supuse examenului exigent al comisiei. La patru tractoare s-au constatat scurgeri la sistemul de alimentare. Pe mecanicul de secţie Ion Bădescu il treceau năduşelile, dar tot el, din materiale aflate la indemină, a con­fecţionat coliere de strîngere. •în fiecare secţie de mecanizare controlată, cîteva tractoare n-au putut fi pornite. Motivul ? La S.M.A. Recea aproape 50 de tractoare sunt în stare de funcţionare, dar nu au baterii de acumulator. „încercăm să rezolvăm această problemă, folosind dispozitivele de pornire, experimen­­tate şi la noi — spunea directorul unităţii, tovarăşul Vasile Iordache. Dar acestea sunt insuficiente. După observaţiile noastre, dispozitivele de pornire dau rezultatele scontate la tractoarele noi sau la cele cu un grad mai redus de uzură. La cele­lalte este nevoie de baterii“. CUPLURILE DE MAŞINI MĂ­RESC PRODUCTIVITATEA MUN­CII. In scopul dublării, iar in unele cazuri chiar al triplării productivităţii muncii mecanizato­rilor şi măririi randamentului tractoarelor, în secţiile de meca­nizare s-au format agregate şi cupluri de maşini care execută două sau trei operaţiuni la o singură tre­cere a tractorului. In acest an, la realizarea lor s-a ţinut seama de un element nou : diferenţierea mărimii agregatelor, în raport strict cu sta­rea terenului şi specificul lucrărilor ce pot fi executate concomitent. „Am format 35 de agregate pentru lucrări­­de grăpat, nivelare şi erbici­dare, care asigură pregătirea patului germinativ la o singură trecere a tractorului , ne spune tovarăşul Valeriu Cean, directorul S.M.A. Si­mian. Cu alte 22 de agregate pentru culturile prăşitoare vom efectua în­­săminţarea, fertilizarea şi erbicida­­rea terenului“. Pentru a da randamentul scontat in utilizarea agregatelor, mecaniza­torii trebuie să cunoască exact nor­mele de fertilizare şi erbicidare. In­secţiile staţiunilor pentru mecaniza­rea agriculturii Recea, Obîrşia de Cîmp şi altele, unde s-au montat echipamente de erbicidat şi de fer­tilizare a terenului, cu puţine excep­ţii, nu se cunosc cantităţile de erbi­­cide şi îngrăşăminte chimice ce vor fi asigurate. In această situaţie şi eficienţa agregatelor e pusă sub sem­nul incertitudinii. PROBELE FINALE — MAI RE­PEDE ,ÎNCHEIATE ! Este bine cu­noscut­ că densitatea plantelor se asigură de la semănat, iar aceas­ta depinde de reglarea corectă a semănătorilor. în secţiile de mecanizare s-au încheiat probele tehnice, dar unii n-au început încă proba cu boabe în pre­zenţa specialiştilor din unităţile agricole. Directorul S.M.A. Obirşia de Cimp, tovarăşul Aurelian Trangă, ne spunea că mecanizatorii aşteaptă schemele de semănat şi sosirea spe­cialiştilor din cooperativele agricole pentru a încheia fişa de probă a fie­cărei semănători. Probele cu boabe la semănătorile SPC-8 intirzie şi pentru motivul că multe coopera­tive agricole n-au preluat sămînţa de porumb. In faza probelor finale, înaintea startului campaniei agricole se află sute de utilaje — grape cu discuri, agregate complexe, semănători. La proba de funcţionare a agregatelor de pregătire a terenului, in secţia de mecanizare Branişte lipseau tocmai aceste agregate întrucit nimeni nu s-a ocupat de cuplarea utilajelor respective, considerîndu-se că mai e vreme. Agricultorii mehedinţeni, mecani­zatorii care execută cel mai mare volum de lucrări la semănat se pre­gătesc temeinic pentru examenul sever al campaniei agricole. C. BORDEIANU V. TATARU Controlul exigent al calităţii reparaţiilor - garanţie a unor lucrări de calitate însemnări din unităţi agricole din judeţul Mehedinţi -------------------CORESPONDENŢII „SCINTEN­“ TRANSMIT DIN JUDEŢE:------------------­ Mecanizatorii îşi însuşesc noi cunoştinţe profesionale Mecanizatorii din judeţul Harghita au înche­iat, încă de la 10 februarie, repararea tractoa­relor şi utilajelor agricole care vor fi folosite in campania de primăvară. Probele tehnolo­gice, prin care s-a urmărit funcţionarea ma­şinilor şi utilajelor în agregate complexe, au fost încheiate la data de 25 februarie. Avan­sul de timp cîştigat a permis comisiilor alcă­tuite din specialişti, maiştri cu :experienţă şi conducători de consilii agroindustriale să re­cepţioneze pe îndelete şi cu maximă exigen­ţă toate aceste utilaje. In aceste zile, în ca­drul unui program special de instruire, me­canizatorii îşi reîmprospătează cunoştinţele profesionale. Se urmăreşte, între altele, ca fiecare mecanizator să cunoască minuirea noilor maşini şi utilaje cu care sunt dotate unităţile. între acestea se află şi tractorul SM-800, fabricat la întreprinderea de trac­toare din Miercurea-Ciuc, din care, încă în această primăvară, un număr de 35 vor intra in dotarea secţiilor S.M.A. din judeţ. (I. D. Kiss). Economii de materiale, energie şi combustibil Oamenii muncii din cadrul S.M.A. Predeşti, judeţul Dolj, au încheiat cei dinţii repararea maşinilor agricole ce vor fi folosite in apro­piata campanie de primăvară. Mai semnifi­cativ este faptul că in actuala campanie de reparaţii s-au recondiţionat piese de schimb în valoare de 1,5 milioane lei, în condiţiile în care au fost economisiţi 10 MWh energie e­­lectrică, 900 kilograme electrozi de sudură şi aproape 8 000 kg de motorină. (Nicolae Bă­­bălău). .. Prin cuplarea utilajelor — randament sporit In cadrul pregătirilor pentru campania de primăvară, in staţiunile pentru mecanizarea agriculturii din judeţul Alba se acordă o a­­tenţie deosebită extinderii numărului de a­­gregate complexe, care permit execuţia si­multană a mai multor lucrări, în prezent sunt gata de lucru 200 de pluguri cu scormonitor şi grape stelate, 470 pluguri cu grape stelate, 72 discuri cu lame de nivelat şi grape, 63 discuri cu instalaţii de erbicidat şi grape, 25 combinatoare cu instalaţii de erbicidare. De asemenea, au fost executate 55 dispozitive care permit efectuarea combinată a lucrări­lor de prăşit şi fertilizare. Faţă de anul tre­cut, numărul agregatelor complexe a crescut cu 338. Prin utilizarea lor se estimează o creş­tere a productivităţii muncii cu 0 la sută şi o reducere a consumului de carburanţi cu 13 la sută. (Ștefan Dinică). MUNCA EXEMPLAR ORGANIZA­TĂ PENTRU REALIZAREA INTEGRALĂ A PREVEDERILOR PLANULUI PE ACEST AN! O CERINŢĂ MAJORĂ: SPORIREA PRODUCŢIEI DE CARBUNE IN ANUL 1984, ROMANIA VA PRODUCE „Scînteia“ în legătură directă cu bazinele carbonifere ale ţării Sporirea producţiei de cărbune este una din sarcinile economice prioritare pe care conducerea partidului a subliniat-o cu pregnanţă în repetate rînduri. Aşa cum se arată in­cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta consfătuire de lucru de la C.C. a­ P.C.R. consacrată analizării activităţii în industrie şi investiţii, anul 1981 a inceput cu o situaţie mai bună in ce priveşte asigurarea bazei energetice, de materii prime şi materiale. Nu trebuie pierdut insă din vedere că, in acest an, cerinţele economiei naţionale sunt mai mari şi, deci, nivelul producţiei trebuie să fie superior celui de anul trecut. Se impune, aşadar, ca în fiecare unitate minieră să se acţioneze cu hotărire pentru realizarea rit­mică, integrală a planului la producţia de cărbune şi chiar pentru depă­şirea cit mai substanţială a prevederilor. Ştirile sosite la redacţie evidenţiază eforturile făcute de numeroase colective de mineri pentru sporirea extracţiei de cărbune. Inevitabil, temperaturile scăzute şi precipitaţiile abundente — zăpadă, ploi, lapo­­viţă — din luna februarie au creat multe probleme oamenilor muncii din industria extractivă a cărbunelui şi in special celor din carierele de extracţie la suprafaţă a lignitului. Dealtfel, analizind datele puse la dispoziţie de Ministerul Minelor, rezultă că, in luna februarie, planul la producţia de cărbune nu a fost îndeplinit integral tocmai de combinatele miniere Rovinari, Motru, Ploieşti, de întreprinderile miniere Mehedinţi şi Horezu, care au cariere de extracţie la suprafaţă a lignitului. Fără îndoială, in acest context este pozitiv faptul că minele din Valea Jiului şi chiar cele din zona Rovinari şi-au realizat şi chiar depăşit planul. Totuşi, nivelul producţiei de cărbune pe ansamblul ţării nu este mul­ţumitor. In luna februarie producţia medie zilnică de cărbune a oscilat între 120 000 şi 125 000 tone, ceea ce — cu toate condiţiile atmosferice ne­favorabile — evidenţiază serioase neajunsuri în organizarea muncii şi exploatarea bazei tehnico-materiale din dotare. Creşterea extracţiei de cărbune se impune cu atit mai mult cu cit stocurile­ din depozitele de combustibil ale termocentralelor s-au redus simţitor in ultima perioadă. La termocentralele Rovinari şi Turceni stocu­rile existente de cărbune au coborît la mai puţin de jumătate din pre­vederi, iar la Işalniţa chiar la mai puţin de o treime. Dealtfel, stocurile se diminuează tot mai mult întrucit termocentralele consumă zilnic mai mult cărbune decit primesc. Este adevărat, in unităţile miniere există un stoc circa 2,1 milioane tone de cărbune, ceea ce arată că trebuie să se impulsioneze activitatea de transport din aceste depozite. Potrivit tehnologiei, alimentarea termocentralelor se face însă nu numai din de­­pozitele proprii, ci şi cu cărbunele extras şi transportat zilnic din uni­tăţile miniere. Ţinind deci seama de cerinţele economiei naţionale, am adresat două întrebări unor cadre de conducere din marile combinate miniere : 1. CARE ESTE NIVELUL ÎNDEPLINIRII PLANULUI PE DOUA LUNI LA PRODUCŢIA DE CĂRBUNE ? 2. CE PROBLEME TREBUIE REZOLVATE PENTRU ACCELERAREA RITMULUI DE EXTRACŢIE ? Azi publicăm răspunsurile primite de la combinatele mi­niere Valea Jiului şi Rovinari. Planul pe două luni depăşit­­ un inceput bun, care îndeamnă la realizări şi mai bune Ion BESSERMAN inginer-şef al Combinatului minier Valea Jiului ,­ ­ începutul acestui an este rod­nic pentru minerii Văii Jiu­lui. Aşa cum s-a stabilit în adunările generale ale oamenilor muncii din toamna anului trecut, au fost luate măsuri pentru ca planul să fie îndeplinit din prima zi a anu­lui 1984. Şi iată că, in perioada care a trecut din acest an, s-au extras peste prevederile de plan aproape 20 000 tone cărbune cocsificabil şi energetic, iar comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, producţia de cărbune este mai mare cu 125 000 tone. Printre fruntaşi se numără întreprinderile miniere Vulcan, Pa­­roşeni, Petrila, Livezeni, Dilja şi Uricani, unde s-au extras intre 3 000 şi 7 000 tone cărbune peste preve­deri. îmbucurător este şi faptul că unele întreprinderi care anul trecut aveau restanţe, în acest an îşi rea­lizează ritmic planul şi chiar obţin însemnate sporuri de producţie. Este vorba îndeosebi de minele Aninoa­­sa, Livezeni, Dilja şi Lonea, unde procesele de producţie s-au perfec­ţionat şi rezultatele n-au întîrziat să apară. Succesele obţinute în acest an de colectivele de mineri din Valea Jiu­lui se datoresc măsurilor luate pen­tru îmbunătăţirea organizării pro­ducţiei şi a muncii. Apu­cind in via­ţă indicaţiile secretarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitelor de lucru in Valea Jiului, am acordat o deosebită atenţie bunei pregătiri a fronturilor de lucru, deschiderii şi intrării in producţie a noi abataje, creşterii productivităţii muncii. Cu sprijinul organelor şi organiza­ţiilor de partid, consiliile oamenilor muncii de la Petrila, Paroşeni, Ani­­noasa, Livezeni, Vulcan şi de la alte mine au pus un accent deosebit pe pregătirea din timp a noilor ca­pacităţi de producţie. Ca urmare, la începutul anului exista un avans de peste 200 metri liniari la lucră­rile de pregătire, ceea ce a asigurat o desfăşurare corespunzătoare a procesului de extracţie a cărbunelui la toate minele. Pentru folosirea deplină, la întreaga capacitate a complexelor de susţinere şi tăiere mecanizată a cărbunelui, la minele din Uricani, Paroşeni şi Lupeni, unde se extrage mecanizat o însem­nată cantitate de cărbune, s-a acţio­nat cu consecvenţă pentru speciali­zarea minerilor şi electromecanicilor pe operaţii de lucru. Aşa se face că, aici, se obţin în medie la complexele mecanizate între 14—16 tone căr­bune pe post, iar la Uricani cu un complex de mare productivitate se realizează pînă la 20 tone cărbune pe post. Paralel cu sporirea produc­tivităţii muncii în abatajele mecani­zate, conducerea combinatului mi­nier acordă un sprijin susţinut mi­nelor din Petrila, Lonea, Vulcan şi Aninoasa pentru aplicarea şi extin­derea metodei de extragere a căr­bunelui cu tavan artificial de rezis­tenţă, ceea ce contribuie la creşte­rea productivităţii muncii cu 2—3 tone pe post. De fapt, în două luni din acest an, productivitatea mun­cii a crescut în abataje cu 15 la sută, astfel că numai pe această cale s-a asigurat un spor de producţie de 125 000 tone cărbune faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „ Ne adresăm unităţilor con­structoare de utilaje şi insta­laţii miniere, cum sunt „Unio“ Satu Mare, Combinatul de articole tehnice din cauciuc Piteşti, între­prinderea de ţevi din Roman, între­prinderea de articole tehnice din cauciuc şi cauciuc regenerat din Tîrgu Jiu, cu rugămintea de a ne livra cit mai urgent instalaţiile şi cantităţile de produse rămase res­tante, unele chiar de anul trecut. Este vorba despre zeci de transpor­toare cu bandă şi cu racleţi, 17 km furtun de înaltă presiune pentru complexele mecanizate, 530 tone ţeavă pentru stilpii hidraulici de mină, 27 km covor din cauciuc pen­tru benzi transportoare ş.a. Aceste instalaţii şi produse sunt absolut ne­cesare pentru desfăşurarea normală a proceselor tehnologice de extrac­ţie a cărbunelui şi realizarea planu­lui de producţie. Minerii din Valea Jiului se angajează ca în cinstea măreţelor evenimente ce le sărbă­torim în acest an — 40 de ani de la înfăptuirea revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi Congresul al XIII-lea al partidului — să obţină noi şi importante succese în muncă. Sabin CERBU­ corespondentul „Scînteii" , în cele două luni care au tre­cut de la începutul anului, minerii din bazinul carbonifer Rovinari au realizat o producţie de peste 2 milioane tone lignit, nivelul extracţiei zilnice fiind superior ce­lui din luna decembrie a anului tre­cut. Totuşi, rezultatele obţinute nu sunt mulţumitoare, întrucât faţă de plan s-au acumulat de pe acum res­tanţe destul de mari. După cum se ştie, activitatea noastră se desfăşoa­ră cu precădere în cariere şi micro­­cariere, de unde se extrag patru cincimi din totalul producţiei de cărbune. Or, in luna ianuarie şi mai ales în februarie, vremea a fost deosebit de nefavorabilă, precipita­ţiile căzute creind mari greutăţi in funcţionarea utilajelor şi efectuarea intervenţiilor. Benzile transportoare, de pildă, au fost oprite 440 ore din cauza intemperiilor, 670 ore datorită împotmolirilor, 2 459 ore pentru vul­canizări, 738 ore pentru remedierea defecţiunilor mecanice şi electrice. In microcariere au fost zile in şir in care activitatea s-a întrerupt. Nu menţionez aceste aspecte ca o jus­tificare, ci în ideea de a releva con­textul in care trebuie să acţionăm pentru îmbunătăţirea organizării muncii. Acesta este in prezent cu­­vîntul de ordine al minerilor din combinat şi, ca urmare a măsurilor luate, în multe unităţi s-a reuşit sporirea neîncetată a producţiei de cărbune. Este cazul colectivelor de muncă din carierele Tismana II şi Tismana I, din microcarierele Se­­ciuri şi Moi, din minele Urdari şi Rogojelu, care printr-o exemplară mobilizare reuşesc să îndeplinească şi să depăşească ritmic prevederile de plan. Avînd în vedere că sporul de producţie din acest an trebuie obţi­nut in principal pe seama creşterii productivităţii muncii, acţionăm in direcţia creşterii indicelui intensiv de folosire a excavatoarelor de la 638 metri cubi pe oră în 1983, la 850 metri cubi pe oră in acest an. 2 Esenţial pentru îndeplinirea planului la producţia de cărbu­ne este folosirea cu indici su­periori a utilajelor moderne din ca­rierele şi minele combinatului. Intim­­pinăm insă unele greutăţi in asigura­rea bazei tehnico-materiale şi, de aceea, solicităm sprijinul întreprin­derilor producătoare de subansamble şi piese de schimb. Iată numai cîteva exemple. Avem în stoc un mare nu­măr de motoare electrice cu puteri intre 130 kW şi 300 kW. Unităţile specializate — „Electroputere“-Cra­­iova şi întreprinderea de transfor­matoare din Filiaşi — nu primesc insă aceste motoare la reparat. In a­­ceastă situaţie suntem­ nevoiţi să des­completăm utilajele aflate in mon­taj, să mutăm motoarele de la un utilaj la altul, sau să acceptăm func­ţionarea unor instalaţii cu acţionări descompletate, ceea ce creează mari greutăţi. Totodată, Combinatul de articole tehnice din cauciuc Piteşti are mari restanţe in livrarea covoa­­relor de cauciuc cu corzi de oţel, cu lăţimi de 1 800—2 000 mm. Res­tanţe există şi in livrarea unor pie­se de schimb, cum ar fi pinioanele pentru reductoarele excavatoarelor mari,­­care nu pot fi executate decit in uzine constructoare de maşini specializate. Minerii din bazinul carbonifer Ro­vinari sunt ferm hotărîţi ca în luna martie să recupereze zilnic cîte 5 000 tone de cărbune din restanţa acu­mulată pînă acum. Dumitru PRUNA corespondentul „Scinteii* Folosirea judicioasă a utilajelor­­principala direcţie de acţiune Emil HUIDU director general al Combinatului minier Rovinari . Brăzdare de plug din arcuri uzate Este cunoscut că, mai ales cind pămintul d­e tare, brăzdarele de la pluguri se uzează re­­ţ­pede. In asemenea situaţii, ele trebuie schim-­­­bate des pentru a fi ascuţite. Este deci ne-­­ cesară o rezervă de brăzdare. Mecanizatorii­­ de la S.M.A. Tulcea au găsit o soluţie foarte­­ avantajoasă : le confecţionează in atelierul­­ propriu al staţiunii. In acest scop folosesc­­ arcurile uzate de la vagoanele de cale ferată. * Aşadar, in loc să fie date la topit, arcurile­­ respective sunt transformate in brăzdare. Ini­­­­ţiativa a fost preluată de toate staţiunile de­­ mecanizare a agriculturii din judeţul Tulcea.­­ Pînă acum au şi fost realizate peste 700 de­­ brăzdare. Avantajele sunt­ multiple. Costul u­­­­nui brăzdar confecţionat în atelierele S.M.A.­­ este doar pe jumătate faţă de unul nou, iar­­ rezistenţa lui este de aproape trei ori mai­­ mare. (Nicolae Amibulescu). MINERI, OAMENI AI MUNCII DIN INDUSTRIA CARBONIFERĂ! Printr-o bună organizare a muncii, folosind din plin instalaţiile şi utilajele moderne din dotare, acţionaţi cu toată hotărirea pentru sporirea continuă a producţiei de cărbune, adueîndu-vă pe această cale o contribuţie importantă la dezvoltarea bazei energetice, la asigurarea independenţei energetice a ţării!

Next