Scînteia, aprilie 1989 (Anul 58, nr. 14499-14524)
1989-04-01 / nr. 14499
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVIII Nr. 14 499 Sîmbătă 1 aprilie 1989 6 PAGINI - 50 BANI Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc vineri, 31 martie, şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., care a dezbătut materiale ce urmează a fi prezentate Plenarei Comitetului Central al partidului din 12 aprilie a.c. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a analizat si aprobat PROPUNERILE PRIVIND NIVELURILE ORIENTATIVE ALE DEZVOLTĂRII ECONOMICO-SOCIALE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA IN ANUL 1990 SI IN CINCINALUL 1991-1995. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apreciere contribuţiei determinante a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea, pe baze profund ştiinţifice, a acestor propuneri, subliniind că, sub îndrumarea nemijlocită a secretarului general al partidului, s-a desfăşurat intreaga activitate de fundamentare a nivelurilor de dezvoltare a ţării in cincinalul viitor, fiind examinate in mai multe etape, pe ansamblul economiei, pe ramuri, ministere şi în profil teritorial, in raport direct cu cerinţele fundamentale ale creşterii tot mai puternice a forţelor de producţie, sporirii neîncetate a avuţiei naţionale, progresului general al societăţii noastre socialiste. S-a subliniat că îndeplinirea, în bune condiţii, a prevederilor planului pe 1990 asigură înfăptuirea integrală a hotăririlor Congresului al XHI-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, marcind încheierea cu succes a celui de-al optulea cincinal, a unei etape importante in dezvoltarea ţării şi trecerea României intr-un stadiu superior de dezvoltare economico-socială, pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării spre comunism. Comitetul Politic Executiv a subliniat că orientările generale ale dezvoltării în viitorul cincinal stabilite in deplină concordanţă cu posibilităţile reale ale ţării şi care urmează să stea la baza Programului-directivă ce va fi dezbătut de întregul partid şi popor şi supus aprobării celui de-al XIV-lea Congres al P.C.R. - pun un accent deosebit pe dezvoltarea intensivă a întregii economii naţionale, pe înfăptuirea programelor de organizare ştiinţifică şi modernizare a producţiei, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, pe realizarea unei noi calităţi a muncii în toate domeniile. Cincinalul viitor a subliniat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să fie cincinalul realizării programelor de modernizare, al creşterii eficienţei, a nivelului tehnic şi calitativ al întregii producţii. Să facem astfel ca România să devină o ţară a produselor de înaltă calitate, competitive, comparabile cu cele mai bune produse similare realizate pe plan mondial. Propunerile privind nivelurile orientative prevăd, de asemenea, sporirea substanţială a producţiei agricole, vegetale şi animaliere, prin folosirea mai bună a tuturor condiţiilor pe care le oferă agricultura noastră socialistă, asigurindu-se înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare. În lumina orientărilor şi obiectivelor de ansamblu ale viitorului cincinal, urmează să se stabilească şi programul de dezvoltare economicosocială a tuturor localităţilor - oraşelor şi comunelor - pe baza principiilor autoconducerii, autogestiunii şi autofinanţării. In acelaşi timp, se prevăd creşterea producţiei de export, sporirea schimburilor economice externe şi a cooperării economice internaţionale, intensificarea participării României la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori. Propunerile privind nivelurile dezvoltării economico-sociale în cincinalul 1991-1995 prevăd, ca orientare fermă, creşterea venitului naţional şi ridicarea, pe această bază, a gradului de bunăstare şi civilizaţie al întregului nostru popor, ţelul suprem al politicii partidului, esenţa orinduirii noastre socialiste. Comitetul Politic Executiv a examinat, apoi, RAPORTUL PRIVIND EVOLUŢIA PREŢURILOR ŞI TARIFELOR ÎN ANUL 1988. A fost evidenţiat faptul că, in cursul anului trecut, preţurile şi tarifele s-au menţnut la nivelul anului 1987, situindu-se sub limitele planificate. Aceasta evidenţiaza, încă o dată, stabilitatea preţurilor în ţara noastră, viabilitatea, caracterul sănătos al economiei naţionale, confirmind pe deplin temeinicia politicii economice a partidului şi statului. S-a subliniat că, in actualele condiţii economice internaţionale, cind aproape toate ţările lumii sunt afectate de inflaţie, de creşterea continuă a preţurilor, România se numără printre puţinele state în care preţurile - de producţie, de livrare şi cu amănuntul s-au menţinut la acelaşi nivel şi chiar au scăzut. Măsurile adoptate in anul 1988, la indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in vederea perfecţionării mecanismului economico-financiar prin îmbunătăţirea sistemului de formare a preţurilor, asigură creşterea rolului acestora în buna utilizare a fondurilor materiale şi băneşti, reducerea tuturor categoriilor de cheltuieli, desfăşurarea eficientă a activităţii economice. Pe piaţa ţărănească, indicele preţurilor a cunoscut, de asemenea, o evoluţie pozitivă, acesta fiind mai mic decit in anul 1987, in timp ce au crescut cantităţile de produse agroalimentare vindute de producători. Comitetul Politic Executiv a cerut întreprinderilor, centralelor industriale, ministerelor, organelor de sinteză, financiar-bancare să ia măsuri ferme pentru respectarea strictă a disciplinei in domeniul preţurilor, pentru prevenirea oricăror tendinţe de majorare a acestora, pentru asigurarea stabilităţii tuturor categoriilor de preţuri, aplicarea neabătută a prevederilor legale din acest domeniu hotăritor pentru buna funcţionare a mecanismului economico-financiar, pentru dezvoltarea multilaterală a patriei. In continuarea şedinţei, Comitetul Politic Executiv a examinat RAPORTUL PRIVIND PUNEREA IN FUNCŢIUNE A MAGISTRALEI A 3-A SI PROPUNERI DE DEZVOLTARE IN CONTINUARE A METROULUI BUCUREŞTEAN. Realizat la indicaţie secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, metroul bucureştean — obiectiv de o deosebită însemnătate economică şi socială, demn de Capitala patriei noastre socialiste - funcţionează, in prezent, cu două magistrale, ce însumează 50 km de linie dublă, care străbat Bucureştiul. Totodată, in curs de finalizare se află lucrările la magistrala a treia , Gara de Nord - Dristor 2, in lungime de 10 km, urmînd a fi dată in exploatare în luna august anul acesta. Astfel, lungimea totală a reţelei de metrou va atinge, in anul 1989, 60 km de cale dublă, cu 38 de staţii, indeplinindu-se, cu un an mai devreme, sarcinile stabilite. Pornind de la aceste realizări, Comitetul Politic Executiv a aprobat propunerile privind dezvoltarea in continuare a metroului şi începerea, in acest an, a lucrărilor de execuţie pe noile tronsoane : Leontin Sălăjan - Policolor, în lungime de 4,1 km, şi Basarab — Griviţa Roşia 1 Mai— Pajura, in lungime de 4,5 km. Aceste două tronsoane se prevăd a fi puse in funcţiune cel mai tîrziu pinâ la 23 August 1991. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activităţii de partid şi de stat. EEOCliENTfl ILUSTflflRE A POLITICII PROFUND UMANISTE A PARTIDULUI DE CREŞTERE A BUNĂSTĂRII POPORULUI Începînd de azi: Alte categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor In continuarea aplicării etapei a IlI-a de majorare a retribuţiilor, începută la 1 martie cu industria minieră, de azi, 1 aprilie, se trece la creşterea retribuţiilor mai mari de 2 250 iei in unităţile industriale aparţinind Ministerului Petrolului, Ministerului Energiei Electrice, Centralei — departament a Geologiei, in activitatea de foraj şi lucrări geologice, asigurindu-se astfel generalizarea majorărilor de retribuţii în aceste ramuri şi sectoare ale economiei naţionale. Numărul celor ce vor primi de la 1 aprilie retribuţii mărite se ridică la peste 130 000 de oameni ai muncii. Cum se ştie, anul trecut, la 1 august, din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a început acţiunea de majorare a retribuţiilor în intreaga economie naţională, pină acum mărindu-se veniturile la peste 4,5 milioane de oameni ai muncii, ceea ce reprezintă circa 60 la sută din Întregul personal muncitor. Recent, la propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărit încheierea cu o lună mai devreme a acţiunii de majorare a tuturor retribuţiilor, astfel ca de la 1 august a.c. toţi oamenii muncii să beneficieze de retribuţii mărite. Sunt toate acestea dovezi ale politicii profund umaniste a partidului nostru, care porneşte consecvent de la principiul că desfăşurarea în bune condiţii a construcţiei socialiste nu poate avea loc decit acordînd o grijă. permanentă condiţiilor de muncă şi viaţă ale oamenilor, îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai constituind însăşi esenţa societăţii socialiste pe care o edificăm pe pămîntul patriei. Desigur, aplicarea tuturor acestor măsuri nu ar fi fost posibilă decit pe temelia dezvoltării sănătoase a economiei naţionale, a progreselor înregistrate in toate domeniile de activitate, unica sursă a bunăstării constituind-o munca, creşterea susţinută a venitului naţional, a avuţiei sociale, întărirea continuă a proprietăţii socialiste. Majorările de la 1 aprilie se vor acorda diferenţiat, pe niveluri de retribuţii, categorii şi trepte de încadrare, atit pentru muncitori, maiştri, cît şi pentru personalul T.E.S.A. Astfel, muncitorii calificaţi retribuiţi pe reţeaua tarifară „Petrol, nivelul A“, ale căror retribuţii sunt cuprinse între 2 268—3197 lei, corespunzător categoriei 4, treapta I — specialist, treapta II, vor primi începînd de azi retribuţii majorate cuprinse între 2 669—3 607 lei lunar. Muncitorilor calificaţi retribuiţi pe reţeaua tarifară „Petrol, nivelul B", cu retribuţii cuprinse între 2 297—3 099 lei, corespunzător categoriei 5, bază — specialist, treapta II, li se majorează retribuţiile la 2 708—3 499 lei lunar. Pentru muncitorii calificaţi, retribuiţi pe reţeaua tarifară „Energie electrică, nivelul A“, retribuţiile tarifare se majorează de la 2 297—3 460 lei la 2 698—3 881 lei lunar, corespunzător categoriei 4, treapta I — specialist, treapta II. Muncitorii calificaţi retribuiţi pe reţeaua tarifară „Energie electrică, nivelul B“, ale căror retribuţii sunt cuprinse între 2 268—3 333 lei, corespunzător categoriei 4, treapta I — specialist, treapta II, vor primi începînd de azi retribuţii majorate cuprinse între 2 669—3 744 lei lunar. Muncitorilor calificaţi, retribuiţi pe reţeaua tarifară „Foraj sonde pentru ţiţei, gaze şi cercetare geologică, punere in producţie, intervenţii, reparaţii sonde“, cu retribuţii cuprinse între 2 258—4 242 lei, corespunzător categoriei 2, bază — specialist, treapta II, li se majorează retribuţiile la 2 678— 4 712 lei lunar. Pentru muncitorii calificaţi retribuiţi pe reţeaua tarifară „Foraj cu sondeze pentru cercetare geologică“, retribuţiile tarifare se majorează de la 2 258— 3 578 lei la 2 678—4 018 lei lunar, corespunzător categoriei 3, treapta 1 — specialist, treapta II. Maiştrii, maiştrii principali şi maiştrii principali specialişti retribuiţi pe reţelele tarifare „Petrol“, nivelurile A şi B, vor beneficia de azi de majorarea retribuţiilor de la 2 425—3 680 lei la 2 825—4 095 lei lunar, în funcţie de ■ clasa de retribuire. Retribuţiile tarifare ale maiştrilor retribuiţi pe reţelele tarifare „Energie electrică şi termică“, nivelurile A şi B, cresc de la 2 500—3 850 lei la 2 900—4 265 lei lunar. Pentru maiştrii retribuiţi pe reţeaua tarifară „Foraj sonde pentru ţiţei, gaze şi cercetare geologică, punere în producţie, intervenţii, reparaţii sonde“, retribuţiile tarifare se majorează de la 2 920—4 230 lei la 3 325—4 620 lei lunar. Maiştrii retribuiţi pe reţeaua tarifară „Foraj cu sondeze pentru cercetare geologică“ beneficiază de majorarea retribuţiilor tarifare, în funcţie de clasa de retribuire, de la actualul nivel cuprins între 2 690—4 030 lei la noul nivel cuprins între 3 095—4 435 lei lunar. Creşterile de retribuţii pentru personalul tehnic, economic, de altă specialitate şi administrativ sunt diferenţiate pe funcţii, clase de retribuire şi grupe de ramură. Se cuvine făcută precizarea că muncitorii, maiştrii şi personalul T.E.S.A. din unităţile care primesc începindde azi retribuţii tarifare majorate vor beneficia de venituri sporite şi prin majorarea părţii variabile a retribuţiei, anume prin creşterea adaosului de acord, a sporului de vechime şi a celorlalte adaosuri la retribuţie, care se calculează în funcţie de noile retribuţii majorate, prin mărirea cotelor de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, precum şi prin creşterea fondurilor de premiere. De asemenea, este de menţionat că noile retribuţii majorate, care cuprind şi compensaţiile pentru produse alimentare, energie termică, gaze naturale şi alţi combustibili, ce se acordau pină acum în afara retribuţiei tarifare, în baza decretelor Consiliului de Stat nr. 46 şi 240 din 1982, măresc baza de calcul pentru toate drepturile ce se acordă in funcţie de retribuţiile tarifare, inclusiv drepturile de pensie. Ca şi majorările din etapele precedente, nici cele de acum nu afectează drepturile de alocaţie de stat pentru copii, nivelul chiriilor, iar pină la 31 august a.c. nici contribuţia lunară a părinţilor pentru copiii din creşe şi grădiniţe. 3^2. 2.0|pj IN ZIARUL DE AZI : • Stilul şi metodele de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid dintr-un proces continuu de perfecţionare • Pe agenda de lucru a consiliilor populare • înfăptuirea programelor de modernizare — obiectiv esenţial al întregii activităţi productive • Activităţi politico-ideologice cu bogat mesaj educativ • Grafica —e artă a prezentului 9 Universul uman în cartea de reportaj — Ce se întîmplă, mai important, la Biharia ? Primarul, Szilagyi Ştefan, avea parcă răspunsul pregătit, pesemne că întrebarea şi-a pus-o şi el. — Mai important şi mai important in comuna Biharia este ceea ce se întimplă la C.A.P. Tămăşeu, în care lucrează oamenii din patru sate ale comunei. Şi comuna are şase sate. Acolo se întîmplă acum că oamenii încep să redescopere cum trebuie să se muncească in cooperativa agricolă de producţie şi ce rezultate pot să se obţină cind treaba e făcută ca lumea. — Important, intr-adevăr. Şi cum s-a ajuns la asta ? — A fost aşa: în comună sint, două cooperative, cea de aici, din Biharia, şi cea de la Tămăşeu. Cu timpul şi din mai multe motive, cooperativa din Biharia a tot luat-o înaintea celei de la Tămăşeu, deşi pămintul este absolut la fel, în vreme ce aici producţiile au tot crescut, acolo au stat pe loc, ba au mai dat și înapoi... — De ce ? — Dezorganizare, delăsare din partea conducerii, nepricepere uneori... N-a fost așa întotdeauna. Eu sînt, de loc, dintr-un sat care ține de cooperativa aceea, de la Parhida. Cîndva am lucrat acolo mai întii ca economist, apoi contabil... Mergea bine. Erau rezultate chiar mai bune decit aici. Pe urmă lucrurile au început să alunece, să coboare. Pină' cind, în campanii, s-a ajuns că inginerul-șef, in loc să se ocupe de organizarea muncii, se ducea să joace pingpong... In timp ce inginerul-șef de aici, aproape că nu se dezlipea de combine nici noaptea... Asta e doar un exemplu. Sint multe altele... Și? — Și, intr-o zi, noi, comitetul comunal de partid, am zis că nu se mai poate și, cum se spune, am pus piciorul în prag. Am discutat mai întîi în organizația de partid, pe urmă in adunarea generală a cooperatorilor și a fost schimbată conducerea. Schimbată nu doar, aşa, fizic. Schimbată şi concepţia despre munca de conducere în cooperativă. L-am propus cooperatorilor de acolo, ca preşedinte, pe şeful secţiei de mecanizare de aici, din Biharia. El era, de fapt, de acolo,din Parhida. Oamenii îl cunoşteau. Ca să vă faceţi o idee cum e acest om, vă spun doar că, şef al secţiei de mecanizare fiind, dimineaţa ajungea la secţie primul... La ora la care se stabilise că trebuie să vină toţi, el era în poartă şi nu-i mai primea la lucru pe intîrziaţi. Chiar şi pentru un singur minut. S-a ajuns că se lucra în secţie ca la cea mai disciplinată uzină... — Şi ce face acum ca preşedinte de C.A.P. ? — Nu vreţi să staţi de vorbă cu el . — Neapărat. — Atunci, să mergem!E tinăr noul preşedinte de la C.A.P. Tămăşeu, mult, mai tinăr decit ne aşteptam. 11 cheamă Nagy Carol şi e maistru mecanic agricol, dar ştie mai mult decit i-ar cere-o meseria lui. — Povestiţi-ne totul... — O, imi cereţi prea mult. Intrebaţi-mă... — Ce aţi găsit aici ? — Cred că o să înţelegeţi mai bine dacă am să vă spun că sint... al 17-lea preşedinte. Nu ştiu să vă spun cum s-a întîmplat, dar cooperativă ajunsese la lincezeala. Să vă spun cum arăta sediul ăsta, acum u an, cind am venit să-mi iau în primire munca. Clădirea, cum vedeţi, nu e rea, suficient de încăpătoare şi sănătoasă. Dar arăta de parcă ar fi stat nefolosită 50 de ani. Se îngrămădiseră toţi intr-un singur birou, preşedinte, inginer-şef, contabili, şefii de fermă, toţi, claie peste grămadă. Că dacă la muncă nu se prea înghesuiau, le convenea pesemne să se adune la poveşti. Neprin(Continuare în pag. a Il-a) || am ACTUALITATEA^ SOMUSTĂ^ A ŢĂRII | Drumul cel bun era cel al unei activităţi responsabile... Noi construcţii de locuinţe în municipiul Rîmnicu Vilcea Foto : E. Dichiseanu în noul trimestru, răspundere şi angajare patriotică pentru înfăptuirea programului de dezvoltare economico-socială a ţării PLANUL REALIZAT RITMIC, INTEGRAL LA TOJI INDICATORII In ansamblul mecanismului productiv, tot mai complex şi cu multiple legături între ramuri, disciplina de plan şi contractuală se afirmă în mod pregnant ca una din condiţiile esenţiale pentru înfăptuirea programelor stabilite de conducerea partidului, pentru dezvoltarea in ritm rapid şi la un nivel calitativ superior a economiei — suportul solid şi sigur al prosperităţii întregului popor, al înaintării patriei pe calea progresului şi civilizaţiei. Aşa cum a subliniat tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, la Consfătuirea de lucru pe probleme economice de la C.C. al P.C.R., trebuie să se înţeleagă bine, de toate întreprinderile, de consiliile oamenilor muncii, de toate centralele și de toate ministerele că respectarea in întregime a prevederilor planurilor materializate in contracte este obligatorie. In fond, superioritatea societăţii socialiste constă, printre altele, tocmai în această posibilitate de a-şi coordona eforturile — pe termen lung, mediu şi scurt — prin planuri ştiinţific fundamentate, la nivel micro şi macroeconomic, pentru cit mai buna gospodărire a resurselor umane, materiale şi financiare disponibile, începînd astăzi cel de-al II-lea trimestru al anului, este necesar prin urmare ca, sub directa îndrumare a organelor şi organizaţiilor de partid, să se asigure în fiecare unitate economică, în fiecare judeţ şi ramură de activitate o amplă şi puternică mobilizare a tuturor forţelor pentru îndeplinirea ritmică, integrală a sarcinilor de plan la toţi indicatorii cantitativi şi calitativi. Evident, începînd cu luna aprilie, prevederile de plan cunosc o anumită creştere faţă de primul trimestru al anului. Explicaţia este cit se poate de firească : în această perioadă au fost puse in funcţiune noi obiective de investiţii, s-au aplicat o serie de noi măsuri pentru perfecţionarea organizării şi modernizarea producţiei, pentru creşterea productivităţii muncii. Totodată, este necesar însă să se asigure folosirea intensivă, la întreaga capacitate a utilajelor şi instalaţiilor din dotare, să se adapteze, programele de fabricaţie la nivelul actual al prevederilor de plan. în această ordine de idei este absolut necesar să existe o deplină concordanţă intre graficele de lucru stabilite pe fiecare formaţie de lucru, atelier sau secţie de producţie şi sarcinile de ansamblu ce revin întreprinderilor in această perioadă. Desigur, cadrele de conducere şi specialiştii din unităţile economice cunosc toate aceste cerinţe — le-am spune elementare — ale organizării muncii şi producţiei. Insistăm totuşi asupra lor deoarece activitatea desfăşurată în primul trimestru dovedeşte că tocmai în privinţa organizării activităţii productive se manifestă unele rămîneri in urmă, ceea ce a influenţat negativ şi rezultatele obţinute. Ne vom referi la un singur exemplu, semnificativ însă prin învăţămintele pe care le generează. După cum se ştie, conducerea partidului a subliniat în repetate rinduri că exportul reprezintă o sarcină prioritară, care trebuie să stea in centrul atenţiei fiecărui colectiv de oameni ai muncii din întreprinderi, centrale, ministere şi pentru care trebuie să se asigure cu prioritate baza de materii prime şi materiale. Iată însă că, aşa cum a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru pe probleme economice de la C.C. al P.C.R., deşi pe primele două luni ale anului s-a înregistrat, pe ansamblu, o anumită depăşire a valorii producţiei-marfă, nu s-a realizat în întregime producţia de export şi exportul. Această situaţie dovedeşte că, aşa cum a precizat secretarul general al partidului, s-au încălcat prevederile planului, ale legii de plan cu privire la folosirea materiilor prime şi materialelor numai in raport cu contractele existente. Or, trebuie să se înţeleagă cu toată claritatea că respectarea disciplinei de plan şi contractuale reprezintă una din cerinţele esenţiale, fundamentale ale autoconducerii şi autogestiunii, ale funcţionării in cele mai bune condiţii a întregii activităţi, pe baza legilor, a principiilor socialiste de conducere. Aşadar, analiza exigentă, critică şi autocritică a activităţii desfăşurate, a rezultatelor cu care s-a încheiat primul trimestru al anului poate pune în evidenţă, ca într-o adevărată oglindă, eficienţa stilului şi metodelor de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid, ale con-esiliilor oamenilor muncii, modul în care şi-au făcut datoria fiecare muncitor şi specialist. Fie că este vorba de producţia fizică şi export, de productivitatea muncii sau costurile de fabricaţie, de calitate, numai avind în vedere nivelul de îndeplinire a sarcinilor de plan se poate spune dacă intr-un colectiv muncitoresc, intr-un judeţ sau pe ansamblul unei ramuri s-au manifestat răspunderea si exigenta necesare pentru desfăşurarea unei activităţi productive, eficiente, de mult randament. In acelaşi timp, din aceste analize trebuie să se tragă toate învăţămintele necesare pentru perfecţionarea în continuare a activităţii productive, pentru folosirea deplină a tuturor capacităţilor de producţie, pentru încadrarea strictă in normele de consum aprobate, pentru respectarea normativelor economicofinanciare şi ridicarea, pe această bază, a rentabilităţii si eficientei economice. Sunt sarcini de maximă importantă, subliniate cu toată claritatea de conducere a partidului, pentru înfăptuirea cărora se impune creşterea răspunderii in muncă a organelor şi organizaţiilor de partid, a organelor de conducere colectivă din întreprinderi, centrale şi ministere, a tuturor muncitorilor şi specialiştilor. Rezultatele obţinute în fiecare întreprindere nu pot fi decit rodul răspunderii cu care îşi îndeplineşte sarcinile ce îi revin fiecare om al muncii, iar rezultatele de ansamblul economiei sunt aşa cum se munceşte in fiecare Întreprindere, in fiecare judeţ si sector de activitate. Iată de ce, încă din prima zi a celui de-al II-lea trimestru al anului, se impune să se acţioneze cu toată fermitatea, la fiecare loc de muncă, pentru îndeplinirea ritmică, integrală a tuturor indicatorilor de plan. ÎNSĂMÎNŢĂRILE — în ritm intens, de bună calitate! ÎN PAGINA A III-A: Relatări din judeţele Sibiu, Mureş, Harghita şi Timiş