Sportul Popular, aprilie 1946 (Anul 2, nr. 311-332)
1946-04-01 / nr. 311
Continuaredin pag. lactd vedetă al zilei, şi este de remarcat că la leader ru nu juca nici Fabian 11 şi nici Bonaţiu cari n’au sosit de la Buhuşi. Totuşi „galbenii” vor prezenta o echipă în care s’ar putea vedea că nu există nici o lipsă. Până la linia de înaintare situaţia este neschimbată în timp ce atacul condus tot de Covaci, va avea pe extrema Stângă pe Cireş iar inter Stânga pe Niculescu. Schimbând cu Cireş, eventual, Covaci va fi la vechiul său post, primul în centru va fi desigur mai acomodat. Cât priveşte lipsa interului stânga de „meserie” Niculescu îl va înlocui destul de uşor pe Bonaţiu care nici el nu era la locul lui în acest post. Aceste lipsuri ale leaderului sunt compensate de adversar prin aceleaşi deficienţe ale liniei de atac. Şi în afară de acest fapt înaintarea Ciocanului lipsită de trăgători prezintă scăderi faţă de atacul galbenilor cari posedă 3 shooteuri periculoşi, Farkaş, Marian şi Covaci. In restul formaţiilor situaţia este oarecum egală, fiindcă şi deoparte şi de alta apărările sunt bune. Poate cu o uşoară superioritate pentru Ciocanul. In schimb linia de halfi este mai aproape de perfecţie, la Carmen, prin prezenţa în centrul ei a lui C. Marinescu, în timp ce la dudeşteniWoroncowsky încă neacomodat şi G. Popescu pe dreapta prezintă unele scăderi. Aşadar un echilibru există între teamurile ce se întâlnesc azi, nu atât de perfect şi care se poate totuşi strica, aceasta depinzând mai mult de greşelile apărătorilor decât de calităţile linilor de atac. Viaţă şi sport ’//•mare din pag. X după chipul şi asemănarea acesteia. Sporturile caracteristice aceste epoci sunt gimnastica individuală, boxul, luptele şi chicor alergările de cal. Aceste sporturi arată caracterul individualist al clasei burgheze, fiind bazate pe efortul individual, dar cu un caracter de concurenţă foarte ascuţit, calităţi care sunt proprii modului de producţie al burgheziei din această epocă. Apropiindu-ne de prezent, producţia capitalistă evolu- ată, luând forme cu totul noi Se formează marile industrii, care se grupează în forma unor concerne, tristuri şi carteluri. Capitalul in mod este proprietatea unor indivizi^. ^Jfevhie capital bancarifidâsmctî cu un caracter de monopol de producţie. Concurenţa aproape că dispare cu totul, trusturile monopolizând anumite ramuri ale producţiei (petrol, chemoxile, săpun, automobile) din lumea întreagă. Technica modernă creiază maşini perfecţionate, ştiinţa punând la dispoziţia producţiei toate invenţiarile. Rolul omului în producţie devine din ce în ce mai mic. Se pro-duce în serie iar muncitorul necalficat care repetă maşinal un gest, o operaţiune de muncă simplă, este cel mai frecvent în industrii. Muncitorul devine aproape o simplă piesă de maşină, patronii exploatând timpul adicat viaţa muncitorului, obligându-1 să muncească din ce în ce mai intens. In acelaş timp în sport apar ramuri noul. Apar înainte de toate sporturile technice. Ciclismul, motociclismul, bărcile cu motor, aeronautică, yachturile, automobilismul, etc. Omul aici devine o piesă de maşină, cerându-ise totodată maximum d® efort şi de multe ori chiar şi viaţa Dar şi sporturile vechi sunt reluate şi sunt desvoltate cu aplicarea tuturor invenţiunilor ştiinţifice. Corpul omenesc este considerat ca o maşină perfecţionată şi fiecare nerv, fiecare organ, este studiat în vederea unei performanţe record. In atletism apar alergările de garduri unde fiecare pas este calculat dinainte. Alergările de fond sunt pregătite ştiinţific cu ani înainte, cronometrele cele meii precise devenind un lucru indispensabil pentru orice sport. In jocurile de asociaţie apare profesionismul şi sunt puse pe bază comercială. Jucătorii devenind salariaţii unui patron. Apar sistemele ştiinţifice în football (WM) care studiază orice mişcare a jucătorilor, având o tactică şi o strategie proprie. Paralelismul între modul de producţie şi între felurile noul de a face sport este flagrant şi este de natură să convingă pe oricine de o interdependenţă strictă ce există între modul de producţie şi felul de a face sport. Dar societatea evoluează şi apar noul forme de producţie şi prin consecinţă şi noul forme de sport. Calea acestei evoluţii nu este încă clar trasată, trăim în plină transformare şi nu avem încă perspectiva necesară pentru a putea privi drumurile noui. Dar în orice caz, la răsărit de noi, în Uniunea Sovietică unde se plămădeşte o viaţă nouă şi se formează un nou tip de om, omul sovietic, apar şi nouile forme de sport. Aceste forme noui, deşi se bazează aproape exclusiv pe formele cunoscute ale ramurilor sportive, aduc ceva cu totul nou. Şi anume o diferenţă cantitativă faţă de trecut, prin atragerea unor masse încă nevăzute în mişcarea sportivă. Aceste masse prin prezenţa lor transformă sporturile, făcându-le apte pentru nouile forme de viaţă. Observăm demonstraţii de gimnastică colectivă, alergări de cross, participarea milioanelor d© tineri, brevetul G. T. O. pe care l-au absolvit milioane şi brevetele de skior, de paraşutist, de motociclist, etc. Socialismul sovietic este în drum pentru a crea sportul de care are nevoie noua societate şi chiar dacă aceste forme încă nu sunt desăvârşite şi se lucrează necontenit la formarea unei mişcări sportive adecvate, se întrevăd de acum perspective uriaşe, de desvoltare, cari vor revoluţiona mişcarea sportivă, dându-i un conţinut nou. Acest sport este chemat să contribue efectiv la crearea nouilor forme de viaţă, fiind un ajutor preţios societăţii întregi şi va înceta de a mai fi plăcerea celor puţini, sau o diversiune pentru adormirea nemulţumirilor celor mulţi. Sportul în Uniunea Sovietică îşi ia un nou rol în viaţa oamenilor şi de aceea trebue cunoscut de aproape de oricine se ocupă cu spori în zilele noastre. St. E. Astăzi dimineaţă la orra 10.30, în sala BMT-R., se va juca matchul de ping-pong între Capsa şi B.N.R. II, ultimul din etapa a treia a concursului organizat de Comisia locală sportivă, prin secţia sa de specialitate. Matchurile jucate în cadrul etapei a treia s-au soldat cu următoarele rezultate : C.F.R. I—Capşa: 5—0. C.F.R I.—Soc. Bancară 1: 5—0. Telefoane—Standard 11 : 5—3. Smisia Liber II—Jandarmul 11: 5—2. C.F.R. II— Sanitari 11: 5—2. Telefoane—Universul: 5—0. Eugen Lăzărescu—Cooperația: 5—0. Standard I—Jandarmul 1: 5—0. B.C.R. II—Monitorul Oficial NI. 5—3. Programarea etapei a 4-a ce se va disputa săptămâna viitoare are loc mâine Luni 1 Aprilie a. c, ora ÎS, şi nu Marţi cum se făcea în mod obişnuit, linsă tot la sediul Comisiei Locale Sportive din Str. Calomfirescu Nr. 8.5—2 la scris m trupă omlozd Laromet - Stadiu Român, Ind. Inter - A.P.A.C.A.-IRezultatele matchurilor sindicale Militari și Scrisul Liber - Filatura Românească sunt cele de png-pong din etapa a treia a concursului mai importante jocuri ale etapei de astăzi a campionatul districtual organizat de Comisia locală sportivă CAMPIONATUL DISTRICTUAL PROGRAMEAA ASTĂZI A TREIA ETAPA A RETURULUI. LUPTA CONTINUĂ SA FIE LA FEL DE ÎNCORDATA CA SI IN ETAPELE PRECEDENTE, DATORITĂ POZIŢIEI IN CLASAMENTE A ADVERSARILOR. IN LINII GENERALE ETAPA DE ASTĂZI — DEŞI FURNIZEAZA JOCURI TARI — NU VA ADUCE MODIFICĂRI CLASAMENTELOR DECÂT IN ZONA PERIFERIEI. Absolut toate echipele ce se găsesc momentan în această situaţie, vor căuta să evadeze, astfel că jocurile vor fi spectaculoase. Prima categorie se remarcă prin cele două jocuri tari dintre Vergu- C.F.R. B. Tr. şi Ind. Intei—Militari A.P.A.C.A. Echipa cartierului Călăraşi care ameninţă serios pe I.O.R. va trebui neapărat să câştige pentru a nu ieşi din cursă. In acelaş timp A.P.A.C.A. va fi detronat dacă va rata victoria în faţa Iutei. Socec-Lafayette treime să fie atent cu Metropola Indiscutabil că Socec Lafayette este cea mai tare formaţie a categoriei promoţie seria A. Aceasta nu-i îndreptăţeşte cu nimic să-şi desconsidere adversarul care va depune maximum de efort să obţină cel puţin un punct. Noi acordăm partidei toată atenţia şi după o luptă strânsă „librarii” vor părăsi arena învingători. D. Grigore Alex, va fluera începutul ostilităţilor la cura 11 pe terenul Turda. P. T. T. are şanse să depăşească pe Leonida Pe terenul din Şos. Mihai Bravul, echipa gazdă primeşte vizita Leonidei. Două echipe de forţe egale se vor lupta pentru a-şi ameliora oarecum situaţia. Ţinând seamă că „poştaşii” beneficiază de avantajul terenului, au şanse să cucerească două puncte dacă se vor întrebuinţa la maximum. 23 August susţine un joc uşor Al treilea joc al seriei se dispută la ora 9 pe terenul Velodrom, între 23 August şi Lares. Aviatorii, carii s’au comportat lamentabil în ultimul timp n’au nici un fel de şanse în faţa omogenităţii echipei 23 August. D. Petrescu are de condus un joc uşor din care 23 August va obţine indiscutabil două puncte. Va reuşi Viforul Dacia să-şi recâştige bocul ? A. S. A. M. se prezintă mult inferior adversarului de astăzi, astfel că Viforul Dacia va învinge cu mare uşurinţă. Dar pe „galbeni” nu-i încântă numai această victorie şi situaţia lor depinde de rezultatul jocului Laromet-Stadiul Român. Numai în cazul când Laromet va învinge, atunci bucuria Viforului Dacia va fi deplină. S. T. B. nu poate fi detronat nici astăzi Deşi se deplasează pe terenul Velodrom, S. T. B. nu este handicapat cu nimic. S.F.M. este un adversar slab şi nu va surprinde dacă va forfaita şi în acest joc. Chiar dacă va fi prezent pe arenă nu va putea evita o înfrângere la scor. Stadiul Româin are de trecut un greu obstacol Recent titular al locului secund, Stadiul Român are de trecut astăzi un greu examen. Deplasăndu-se pe terenul Laromet şi ţinând seamă de modul cum ştiu gazdele să-şi păzească pielea nu vedem cum ar putea obţine două puncte din acest joc. Lupta va fi strânsă şi datorită importanţei ei prevedem un spectacol de bună calitate. Favoritul întâlnirei este Laromet iar în cel mai fericit caz, Stadiul Român va „ciupi” un punct. Arte Grafice susţin® deasemeni un joc uşor Monitorul Oficial nu are nici astăzi ocazia să obţină o victorie, datorită superiorităţii adversarului. Nu trebue să uităm că în jocurile precedente, Arte Grafice a obţinut un draw cu Stadiul Român, în timp ce Monitorul Oficial a fost surclasat de S.T.R. Partida se dispută la ora 16.30 pe terenul A-C.S.A. şi Arte Grafice este favorit. iată restul programului de astăzi : CATEGORIA I-a, SERIA I-a Monet. Naţională—Colţea teren Stadion ora 16.30, arb. Caracaş, fav. Monet Naţională. A.C.S.A. — Standard, teren A.C.S.A. ora 11, arb. Pătraşcu, fav. A.C.S.A. Distribuţia—Adesgo teren S-T.B. ora 11 arb. Alescandriu, favorit Adesgo. » Colentina—S.E.T. teren Colentina ora 16.30 arb. Neguţ loan, favorit Colentina. CATEGORIA I-a. SERIA Il-a Phenix—Gloria, teren Stadion ora 9, arb. Firan Teodor, favorit Phenix. Ind. Intei — Militari teren Stadion ora 11, arb. Obreja, favorit Militari. Voina—A.S.C.A.M. teren Colentina ora 14.30 arb. Tulbure Aurel. CATEGORIA I-a, SERIA IlI-a Telefoane — I.O.R. teren P.T.T. ora 9, arb. Stănescu, fav. l.O.R. Vengu —I.P.V. — CJ.R.B. Tr. teren Unirea ora 16.30 arb. Corcea M. fav. Vergu. Drata—Zimmer teren Unirea ora 14.30 arb. Zamfirescu, match nul. Gralex—B.N.R. teren A.C.S.A. ora 14.30 arb. Cristofor, fav. B.N.R. CATEGORIA Il-a, SERIA I-a Lemaître — Tele. C.F.R. teren A.C.S.A. ora 9, arb. Dobrescu fav. Lemaitre. E.F.A.—Almăjeanu teren Colentina ora 11 arb. Zamfirescu, fav. E.F.A. CATEGORIA Il-a, SERIA Il-a Independenta—Universul teren Militari ora 14.30 arb. Selmegi, fav. Universul. Tipografia C.F.R.—Suter I.E.R. teren Laromet ora 9, arb. Năstase Gh. fav. Tipografia C.F.R. Talpa—Metalloglobus teren Militari ora 16.30 arb. Bunic N. fav. Metalloglobus. Sind. Alimentar—Vulcan teren S.T.B. ora 9 arb. Ciofiac, match nul. CATEGORIA n-a. SERIA IlI-a Cotroceni — Migrai teren Militari ora 9, arb. Mihăilescu, fav. Cotroceni. Icar—U.C.R. teren Turda ora 9, arb. Constantinescu fav. Icar. Filatura Românească — Scrisul Liber teren Unirea ora 11 arb. Cruțescu M., match nul. Pantelimon—Lăzărescu teren Unirea ora 9, arb. Freund, favorit Lăzărescu. CATEGORIA IlI-a, SERIA I-a C.F.R. M. C. — Textila Buhuşi, teren S.T.B. ora 16.30 arb. Gotciumar, fav. C.F.R. M.C. Tricorache—Stella, teren Velodrom ora 14.30, arb. Păunescu, fav. Stella. Safian—Depoul B.M. teren Ciocanul ora 9 arb. Segal, match nul. Amit. Schmidt— Italo-Romana, teren Ciocanul ora 11, arb. Tacina fav. Italo-Romăna. CATEGORIA IlI-a, SERIA Il-a Reg. 2 Art. Grea—Herdan teren Venus ora 10, arb. Păunescu, match nul. C.F.R. Chitila — Ford Româna teren Laromet ora 14.30 arb. Sturza, fav. C.F.R. Chitila Prahova — Dux teren Laromet ora 16.30 arb. Grozea C., fav. Prahova. Depoul B. T. — Ceasornicari teren S.T.B. ora 14.30 arb. Sindeluru fav. Depoul B. T. CATEGORIA IlI-a, SERIA m-a Depoul B. C.—Popp şi Bunescu, teren Colentina ora 9, arb. Flueraş, fav. Depoul B.C. Schmidt— Luther, teren Turda ora 16.30 arb. Marcus, favorit Schmidt. !—. iJS&fcî Matchurile de basket $i volley-ball de n pentru „Cupa Sindicală de Iarnă" joacă în două săli Etapa a 8-a a competiţiei organizată de Comisia Locală Sportivă, „Cupa Sindicală de Iarnă” are programate pentru astăzi ultimele matchuri de basket şi volliey-ball. De astă dată jocurile se vor disputa în două săli, la C. F. R. Giuleşti şi la „Casa din Tei”, ordinea destfăşurărei lor fiind dată în rândurile de mai jos. Din program ies în evidenţă următoarele matchuri, capabile să furnizeze întâlniri disputate şi de factură technică superioară : B. N. R.—Cartea Românească la volley-ball masculin (partidă ce poate da pe însuşi câştigătorul competiţiei), L. O. S. III—Pulberăria şi P. T. T.—L. O. S. II la basket-ball masculin. In ordinea menţionărei în program, favoriţii noştri sunt următoarele echipe: B. N. R., din nou B. N. R. la fete, Cartea Românească, Franck, P. T. T., L. O. S. III și P. T. T. PROGRAM SALA G F. R. GIULESTI VOLLEY-BALL MASCULIN Ora 9: B. N. R.—Cartea Româneasarb. A. Netolinscky. VOLLEY-BALL FEMENIN Ora 9.45: B. N. R.—Standard, art. V. Arsu. BASKET-BALL MASCULIN Ora 10.30: Cartea Românească— Comănescu, arb. A. Netolinscky. SALA „CASEI DIN TEI” VOLLEY-BALL MASCULIN Ora 9: Franck—L. O. S., arb. P. Voican. Ora 9.45 : Pulberăria—P. T. T, art. prof. Losniuv. BASKET-BALL MASCULIN Ora 10.30: L. O. S. IU—Pulberăria, arb. D. Lupescu. Ora 11.30: P. T. T.—L. O. S. UI. arb. Stănescu Petroșani. Programarea etapei a 9-a va avea loc mâine ora 16 precis la sediul Comisiei Locale din str Calomfirescu No. 8. că ți CURSA DE CANOTAJ1HI Oxford - Cambridge Cu săptămâni înainte de a se disputa cursa există o rivalitate amicală între partizanii ambelor echipe și fiecare poartă culoarea Universității pe care admiră 0 panglică albastru închis pentru Oxford (tyomny simy) sau una albastru c': :rhte pentru Cambridge (golulcoi). La ir 'tinea apei există un drum larg pa ’a pietoni pe tot parcursul cursei care în timpul când se dispută aceasta, e ticsit de spectatori. Bărci cu motor urmăresc întrecerea la distanța permsă iar cei care comentează cursa pentru Sec. de Radio în timpul întrebereii pe când aeroplane iau fotografii şi cinciotografiază. Cursa se ţine întotdeauna contra cursului Tamisei dar în sensul curentului, Tamiisa având curentul de flux şi reflux mai sus de distanţa pe care se dispută întrecerea. Timpul când se începe această întrecere e o oră înainta de punctul culminant al fluxului. ii' - (LiStf'iJ) Prima cursă de canotaj a acestei întreceri a fost vâslită la Hensy pe Tamisa la 10 iunie 1829, când Oxford a câştigat cu câteva lungimi. Aşa a început una dintre cele mai mari rivalităţi sportive din Istoria Angliei. Circumstanţele care au condus la acest eveniment sportiv sunt necunoscute. Tot ce se ştie e că un student al Universităţei Oxford s’a gândit primul la o cursă cu bărcile de opt între Universitatea sa şi aceia rivală Cambridge. Numele studentului era Charles Wordsworth. Dela acea cursă din 1829 multe din condiţiile în care se ţine au fost schimbate. Desenul bărcilor, metodele de antrenament, culoarea hainelor, şi ştiinţa de a văsli. Prima barcă în care s’a disputat întrecerea se poate vedea te Mums! Ştiinţelor din Londra, şi ster.S-ă foarte mult eu una din bărcile de plăcere. Trebuie să fi fost farte greu de de JOHN SNAGGE speaker la B. B. G. comentator al curselor de canotaj dirijat pe apă. Curios e faptul că în zilele noastre se ia mult mai în serios aceste curse decât altădată. Spre exemplu atuncea se permitea mult mai multe libertăţi echipajului (cu toate că antrenamentul era tot atât de serios). Atuncea fiecare membru al echipajului îşi punea sub locul său sub o lămâie (adeseori mai multe lămâi) şi când erau obosiţi sugeau aceste lămâi sau se chiar opreau din vâslit pentru a o face. Douăzeci de mii de spectatori au privit la această primă casă şi ni se pare extraordinar ca acest eveniment sportiv să fi atras atâţia spectatori acum o sută de ani când foarte puţini dintre ei se ocupau cu vâslitul pe Tamisa sau cu evenimentele sportive dintre Universităţi. Conturstil de Canotaj avea câteve. sute da m» da s*rotator! nenla'.'rt’1 ** nici o Intrare E drept că acest spart e cel mai complect din câte există şi antratamentul • unul din cele mai severe la el luând parte şi cârmaciul şi ţine douăzeci de minute In care lucrează muşchii. Nicio medalie sau pulpâ Această cursă nu are ca răsplată nici un câştig material. E drept ci pe timpul şedere! in Universitate echipierii pot purta o capă albastru deschis sau inchis după cum e culoarea Universităţei din care fac parte, capă pe care o poartă şi in ziua întrecerei. Afară de aceasta fiecare membru capătă ca trofeu o ramă pe care stă scris numele tuturor coechipierilor, dar această recompensă e mai mult ancombrantă. Adevăratul motiv al popularităţi pe care a obţinut-o acest sport a că trebue să ajungi la o perfecţie de antrenament mai mare decât oriunde. In Istoricul acestor curse unele au fost foarte speciale. Așa in 1843 s’a constituit o clauză că niciun echipier nu poate fi inlocuit in ultimul moment. Chiar în acel an Nr. 2 al echipei Oxford fiind bolnav a leșinat tocmai când să între în barcă, dar după cum prevedea regulamentul nu putea fi înlocuit, Echipa Cambridge era foarte încurcată și nu știa ce să facă și după ce s'au consultat între ei au oferit să calce regulamentul. Oxford însă a eofixist *1 «Hwă re au ^repus sa lase și el un i - *'*‡- ?? ?fe la număr »›•*'• r»rn!f *-·’•»•« Cambridge având opt vâslași iar Oxford șapte. Partea curioasă e că a câştigat Oxford, cu toate circumstamţele grele in care s’a aflat, cu două lungimi. Astăzi nu s’ar mai putea întâmpla aşa ceva căci modelul bărcei moderne nu ar fi putut fi menţinut în linie dreaptă numai cu şapte vâslaşi. S’au adus multe, înbunătăţiri bărcilor de atuncea adaptându-se scaune mobile. Altă cursă interesentă O cursă memorabilă a fost aceea din 1877 când Oxford care câștiga și-a rupt o vâslă. Iar in 1912 cursa a pornit pe timp de furtună. După jumătate milă în barca Cambridge-ului intrase atâta apă încât s’a scufundat. Oxford a continuat dar după două mile şi barca lor era plină cu apă, atunci s-au dus la mal şi au golit-o pornind din nou dar cursa a fost anulată din cauză că un spectator bine intenţionat şi-a băgat umbrela trăgându-l la mal. Dela terminarea primului război mondial până in 1937, Oxford a câştigat o singură cursă şi lumea pretindea că stilul de canotaj al Cambridge-ului era mai modern şi că dacă Oxford nu întrebuinţează ceva care să revoluţioneze nu va mai putea să câştige nte’-4®** Totuşi spre marea mirare a lui ford a câştigat cursa fără şi nimica în felul lor de a vast P"r»x fa nr”»- ®*e~tto Cambridge a câș ~ ~rt f’3 țp fto - i, iOxford de 44, ori l 7 —'ț i I - „ ft' cu 18 minute 3 sstuads îs» anul 1934. 1 3 eri după amiază terenul Unirea a găzduit partida amicală de foot-ball dintre echipa Misiunei Engleze în România şi echipa studenţilor Facultăţii de Agronomie. S’a remarcat prezenţa d-lui Weshley , ataşatul agricol al Statelor Unite în România. Jocul a Început îmrr’un tempo viu. Englezii stăpâni pe balon au Iniţiativa, în timp ce agronomii par a nu-şi găsi controlul. Câteva atacuri se opresc de masiva apărare a insularilor Având controlul balonului şi viteză excepţională aceştia reuşesc să-şi domine adversarul, care până la sfârşitul primei reprize cedează două puncte. Repriza secundă găseşte pe studenţi ceva mai hotărîţi, înaintarea însă nu e ajutată de linia de mijlocaşi. Jocul se schimbă de la o poartă la alta. Englezii au o bază, apoi marchează două puncte. O scăpare a apărării le este fatală şi agronomii marchează singurul lor punct prin Papadamulis. Un corner executat de Dransfield e transformat de Green, 5-1 pentru Misiunea Britanică. FORMAŢII Misiunea : Cheeckem. Jackson, Hood, Boyd, Dransfield, Green, Stevens. Crocke, Matts, Coleb, Smith. Agronomia: Mândru, Hurezeanu, Birghilescu, Popeea, Cristea, Petrescu, Baltagi, Papadimulis, Vlădescu, Belu, Dumitrescu P. Au marcat: Pentru Misiunea engleză cpt. Coleb (3), Serg. Matts şi Serg. Green, iar pentru Agronomie Papadimulis. Cei mai buni: Cransfield, Green, Coleb dela tovingatari şi Birghilescu, Belu şi Mândru dela învinşi. A IOT I C _gjj nisiunca engleză ninge facultatea de Agronomie ca 5-12-1) Rezultatele matchurilor sindicale de ping-pong de eri ori după masă s’au jucat în sala fabricei Franck Cafea două matchuri sindicale de ping-pong, în cadrul etapei a treia a concursului organizat de comisia locală sportvă. Ambele matchuri s’au soldat cu victoria echipelor gazde la următoarele scoruri: Franck II—Cartea Rom. I 5—0, Franck I—BCR. I 5—0. Tot eri s’a mai jucat, în cadrul aceleiași etape, matchul dintre ICAR și Victoria 11, terminat cu victoria primei echipe la scorul de 5—2. Era la TAPJ Jandarmul a învins la volley-ball şi pe Comănescu ii „Cupa Sinicată te In sala „Casei din Tei”, s’au jucat eri patru matchuri de basket şi volley-ball în cadrul etapei a opta a „Cupei Sindicale de Iarnă”. Cu excepţia matchului de basketball, jocurile s’au terminat cu rezultatele scontate. In cel mai disputat si frumos match al zilei, Jandarmul a dispus la volley-ball de Comănescu, care a jucat întărit cu jucători străini de grupare. Pentru motivul acesta, Comănescu va pierde matchul de basket-ball câştigat pe teren în contra Jandarmului, care, astfel, recoltează prin ziua de eri două meritate victorii. ReaBlMefe tehnice VolSeyball fehsemân P. T. T. — Universul: 15-1; 15-2. V®lley°feasl! masciBlm P. T. T. — M. I. C.: 15-7; 15-3. Jandarmul — Comănescu : 15-5 ; 7-15; 15-5. Bensket-fosSl n»esc«*!!sa Comănescu — Jandarmul: 30-13 (7-9). »» Districtul de ciclism Constanta şi-a stabilit progaiul in activ,tata pi noi!ai CONSTANŢA (Corespondenţă).In ultima şedinţă a comisiunii districtuale de ciclism s-au stabilit cursele care urmează a avea loc în sezonul actual. Şedinţa a fost prezidată de Petre Toma, toţi membrii comisiunii fiind prezenţi. S-a stabilit următorul program : 31 Martie : ciclo-cross, în organizarea districtului. 14. Aprilie: ciclo-cross, organizat de sindicatul Desrobirea. 21 Aprilie: ciclo-cross, organizat de gruparea Grivita. 21 Aprilie : cursă pentru începători cu biciclete de oraş şi altă cursă pentru fete, organizate de district. 5 Mai: demi fond de distanţa Constanţa — Carmen Sidva şi retur 44 km., organizat de district. 19 Mai: circuit: închis organizat de Desrobirea. 2 Iunie: demi-fond pe distanţa Constanţa — Medgidia şi retur 70 km. organizat de Griviţa. 16 Iunie : Circuit închis organizat de District. 30 Iunie: demi-fond pe distanţa Constanţa — D-ta Ileana şi retur 64 km., organizat de Desrobirea. 14 Iulie : circuit închis organ în'1' de Griviţa. 28 Iulie: fond pe distanţa Constanţa — Mangalia şi retur 90 km., organizat de District. 11 August: fond pe distanţa Constanţa — Cobadin şi retur, 80 km., organizează Desrobirea. 25 August: fond pe distanţa Constanţa — Cerna Vodă 120 km., organizează Griviţa. 15 Sept.: fond pe distanţa Constanţa — Tulcea 130 km, organizează Districtul. 29 Sept.: fond pe distanţa Constanţa — Basarabia — Constanţa — Mangalia — Constanţa 134 km, organizează Griviţa. 13 Oct.: fond pe distanţa Constanţa — Negru Vodă şi retur 140 km., organizează Desrobirea. Programul este frumos şi noi dorim Comisiunii Districtuale de ciclism succes deplin. Dealtfel vom mai reveni asupra ciclismului constănțean. v. m. TOATE SPORTULUI Echipa cL a II-a a lie. C. N. E. a învins echipa clasei a IV-a lie C. C. E. cu scorul de 6—2 (2—0) învingătorii au aliniat următoarea formaţie: Velicu, Buceleanu, Brâncuş, Radu, Manea, Voicu, Matei, Grigore, Gheorghiţă, Neagoe, Bogdan, învingătorii au înscris prin Bufrigore şi Neagoe (3). "gîtori s’a remarcat " Gr gore, Matei şi Nea- i goe care a fost cel mai bun din 2®. „Ceasornicarii“ convoacă pe tab ’«cătarii de foot-h&m pentru azi 31.IH.1946 ora 16 pe terenul S.T.B. le începuî de sezon alîcile... »t-AÎÎ.' Wjii (UNMARE DIN PAG I. mască. O destul de îndelungată experienţă, ne îndreptăţeşte să nu părăsim, nici în cele mai curate elanuri, simţul critic. Fiindcă eventualele dezamăgiri, ar distruge altfel totul, ar disolva chiagurile oricăror noui tentative. Totuşi, astăzi mai mult ca niciodată, se cade, să credem în realizarea dorinţelor noastre atletice, se cade să luptăm pentru ele. Fiindcă, prin aspectele începutului, perspectivele viitorului se întrezăresc excepţionale. A venit primăvara. Şi cu ea noul sezon atletic. Focurile care au mocnit sub zăpadă au răbufnit, ca din gura înfierbântată a unui crater, cuprinzând totul. Şi în lava dorinţelor spre mai bine, pasionaţii atletismului, au început să cucerească biruinţele începutului. Ar fî inutil să îndemnăm pe alţii, când noi înşine suntem angrenaţi pe această cale a atât de mult-aşteptatului progres al atletismului românesc. I