Sportul Popular, aprilie 1946 (Anul 2, nr. 311-332)

1946-04-01 / nr. 311

­Continuare­­din pag. l­a­­ctd­ vedetă al zilei, şi este de re­marcat că la leader ru nu juca nici Fabian 11 şi nici Bonaţiu cari n’au sosit de la Buhuşi. Totuşi „galbenii” vor prezenta o echipă în care s’ar putea vedea că nu există nici o lipsă. Până la linia de înaintare situa­ţia este neschimbată în timp ce a­­tacul condus tot de Covaci, va a­­vea pe extrema Stângă pe Cireş iar inter Stânga pe Nicu­lescu. Schimbând cu Cireş, eventual, Covaci va fi la vechiul său post, primul în centru va fi desigur mai acomodat. Cât priveşte lipsa interului stân­ga de „meserie” Niculescu îl va înlocui destul de uşor pe Bonaţiu care nici el nu era la locul lui în acest post. Aceste lipsuri ale leaderului sunt compensate de adversar prin ace­leaşi deficienţe ale liniei de atac. Şi în afară de acest fapt înain­tarea Ciocanului lipsită de trăgă­tori prezintă scăderi faţă de atacul galbenilor cari posedă 3 shooteuri periculoşi, Farkaş, Marian şi Co­vaci. In restul formaţiilor situaţia este oarecum egală, fiindcă şi deoparte şi de alta apărările sunt bune. Poate cu o uşoară superioritate pentru Ciocanul. In schimb linia de halfi este mai aproape de perfecţie, la Carmen, prin prezenţa în centrul ei a lui C. Marinescu, în timp ce la dudeşteni­­W­oroncowsky încă neacomodat şi G. Popescu pe dreapta prezintă unele scăderi. Aşa­dar un echilibru există în­tre teamurile ce se întâlnesc azi, nu atât de perfect şi care se poate totuşi strica, aceasta depinzând mai mult de greşelile apărătorilor decât de calităţile linilor de atac. Viaţă şi sport ’//•mare din pag. X după chipul şi asemănarea acesteia. Sporturile caracteristice a­­ceste­ epoci sunt gimnastica individuală, boxul, luptele şi chicor alergările de cal. Aces­te sporturi arată caracterul individualist al clasei bur­gheze, fiind bazate pe efortul individual, dar cu un carac­ter de concurenţă foarte a­­scuţit, calităţi care sunt pro­prii modului de producţie al burgheziei din această e­­pocă. Apropiindu-ne de prezent, producţia capitalistă evolu- ată, luând forme cu totul noi Se formează marile in­dustrii, care se grupează în forma unor concerne, tris­­turi şi carteluri. Capitalul in mod este p­roprietatea unor indivizi^. ^Jfevhie capital bancarifidâsmctî cu un ca­racter de monopol de pro­ducţie. Concurenţa aproape că dispare cu totul, trustu­rile monopolizând anumite ramuri ale producţiei (petrol, chemoxile, săpun, automo­bile) din lumea întreagă. Technica modernă creiază maşini perfecţionate, ştiinţa punând la dispoziţia produc­ţiei toate invenţiarile. Rolul omului în producţie devine din ce în ce mai mic. Se pro-­­­duce în serie iar muncitorul n­ecalficat care repetă ma­şinal un gest, o operaţiune de muncă simplă, este cel mai frecvent în industrii. Muncitorul devine aproape o simplă piesă de maşină, pa­tronii exploatând timpul adi­­cat viaţa muncitorului, obli­­gându-1 să muncească din ce în ce mai intens. In acelaş timp în sport a­­par ramuri noul. Apar înain­te de toate sporturile techni­­ce. Ciclismul, motociclismul, bărcile cu motor, aeronauti­că, yachturile, automobilis­mul, etc. Omul aici devine o piesă de maşină, cerându-i­­se totodată maximum d® efort şi de multe ori chiar şi viaţa Dar şi sporturile vechi sunt reluate şi sunt desvoltate cu aplicarea tuturor invenţiuni­­lor ştiinţifice. Corpul ome­nesc este considerat ca o maşină perfecţionată şi fie­care nerv, fiecare organ, este studiat în vederea unei performanţe record. In atletism apar alergările de garduri unde fiecare pas este calculat dinainte. Alergările de fond sunt pregătite ştiin­ţific cu ani înainte, crono­­metrele cele meii precise de­venind un lucru indispensa­bil pentru orice sport. In jo­curile de asociaţie apare profesionismul şi sunt puse pe bază comercială. Jucăto­rii devenind salariaţii unui patron. Apar sistemele ştiin­ţifice în football (WM) care studiază orice mişcare a ju­cătorilor, având o tactică şi o strategie proprie. Paralelis­mul între modul de produc­ţie şi între felurile noul de a face sport este flagrant şi este de natură să convingă pe oricine de o interdepen­denţă strictă ce există între modul de producţie şi felul de a face sport. Dar societatea evoluează şi apar noul forme de producţie şi prin consecinţă şi noul for­me de sport. Calea acestei evoluţii nu este încă clar tra­sată, trăim în plină transfor­mare şi nu avem încă pers­pectiva necesară pentru a putea privi drumurile noui. Dar în orice caz, la răsărit de noi, în Uniunea Sovietică unde se plămădeşte o viaţă nouă şi se formează un nou tip de om, omul sovietic, a­­par şi nouile forme de sport. Aceste forme noui, deşi se bazează aproape exclusiv pe formele cunoscute ale ra­murilor sportive, aduc ceva cu totul nou. Şi anume o dife­renţă cantitativă faţă de tre­cut, prin atragerea unor masse încă nevăzute în miş­carea sportivă. Aceste mas­se prin prezenţa lor transfor­mă sporturile, făcându-le apte pentru nouile forme de viaţă. Observăm demonstra­ţii de gimnastică colectivă, alergări de cross, participa­rea milioanelor d© tineri, brevetul G. T. O. pe care l-au absolvit milioane şi bre­vetele de skior, de paraşu­­tist, de motociclist, etc. Socialismul sovietic este în drum­ pentru a crea spor­tul de care are nevoie noua societate şi chiar dacă aces­te forme încă nu sunt desă­vârşite şi se lucrează necon­tenit la formarea unei miş­cări sportive adecvate, se în­trevăd de acum perspective uriaşe, de desvoltare, cari vor revoluţiona mişcarea sportivă, dându-i un conţinut nou. Acest sport este chemat să contribue efectiv la crea­rea nouilor forme de viaţă, fiind un ajutor preţios socie­tăţii întregi şi va înceta de a mai fi plăcerea celor pu­ţini, sau o diversiune pentru adormirea nemulţumirilor ce­lor mulţi. Sportul în Uniunea Sovie­tică îşi ia un nou rol în viaţa oamenilor şi de aceea trebue cunoscut de aproape de ori­cine se ocupă cu spori în zi­lele noastre. St. E. Astăzi dimineaţă la orra 10.30, în­­ sala BM­T-R., se va juca matchul de­ ping-pong între Capsa şi B.N.R. II, ultimul din etapa a treia a concursu­lui organizat d­e Comisia locală spor­tivă, prin secţia sa de specialitate. M­atchu­rile jucate în cadrul etapei a treia s-au soldat cu următoarele rezultate : C.F.R. I—Capşa: 5—0. C.F.R I.—Soc. Bancară 1: 5—0. Telefoane—Standard 11 :­ 5—3. S­misia Liber II—Jandarmul 11: 5—2. C.F.R. II— Sanitari 11: 5—2. Telefoane—Universul: 5—0. Eugen Lăzărescu—Cooperația: 5—0. Standard I—Jandarmul 1: 5—0. B.C.R. II—Monitorul Oficial NI. 5—3. Programarea etapei a 4-a ce se va disputa săptămâna viitoare are loc mâine Luni 1 Aprilie a. c­, ora ÎS, şi nu Marţi cum se făcea în mod obiş­nuit, linsă tot la sediul Comisiei Lo­cale Sportive din Str. Calomfirescu Nr. 8.5—2­ la scris m trupă omlozd Laromet - Stadiu­ Român, Ind. Inter - A.P.A.C.A.-IRezultatele matchurilor sindicale Militari și Scrisul Liber - Filatura Românească sunt cele de p­ng-pong din etapa a treia a concursului mai importante jocuri ale etapei de astăzi a campionatul districtual organizat de Comisia locală sportivă CAMPIONATUL DISTRICTUAL PROGRAMEA­­A ASTĂZI A T­REIA ETAPA A RETURULUI. LUPTA CONTINUĂ SA FIE LA FEL DE ÎN­CORDATA CA SI IN ETAPELE PRECEDENTE, DATORITĂ POZIŢIEI IN CLASAMENTE A AD­VERS­ARILOR. IN LINII GENERALE ETAPA DE ASTĂZI — DEŞI FURNIZEA­ZA JOCURI TARI — NU VA A­­DUCE MODIFICĂRI CLASAMENTELOR DECÂT IN ZONA PERI­FERIEI. Absolut toate echipele ce se gă­sesc momentan în această situaţie, vor căuta să evadeze, astfel că jo­curile vor fi spectaculoase. Prima categorie se remarcă prin cele două jocuri tari dintre Vergu- C.F.R. B. Tr. şi Ind. Intei—Mili­tari A.P.A.C.A. Echipa cartierului Călăraşi care ameninţă serios pe I.O.R. va tre­bui neapărat să câştige pentru a nu ieşi din cursă. In acelaş timp A.P.A.C.A. va fi detronat dacă va rata victoria în faţa Iutei. Socec-Lafayette treime să fie atent cu Metropola Indiscutabil că Socec Lafayette este cea mai tare formaţie a cate­goriei promoţie seria A. Aceasta nu-i îndreptăţeşte cu nimic să-şi desconsidere adversa­rul care va depune maximum de efort să obţină cel puţin un punct. Noi acordăm partidei toată a­­tenţia şi după o luptă strânsă „librarii” vor părăsi arena învin­gători. D. Grigore Alex, va fluera în­ceputul ostilităţilor la cura 11 pe terenul Turda. P. T. T. are şanse să de­păşească pe Leonida Pe terenul din Şos. Mihai Bra­vul, echipa gazdă primeşte vizita Leonidei. Două echipe de forţe egale se vor lupta pentru a-şi ameliora oarecum situaţia. Ţinând seamă că „poştaşii” be­neficiază de avantajul terenului, au şanse să cucerească două punc­te dacă se vor întrebuinţa la ma­ximum. 23 August susţine un joc uşor Al treilea joc al seriei se dispută la ora 9 pe terenul Velodrom, în­tre 23 August şi Lares. Aviatorii, carii s’au comportat lamentabil în ultimul timp n’au nici un fel de şanse în faţa omo­genităţii echipei 23 August. D. Petrescu are de condus un joc uşor din care 23 August va obţine indiscutabil două puncte. Va re­uşi Viforul Dacia să-şi recâştige bocul ? A. S. A. M. se prezintă mult in­ferior adversarului de astăzi, astfel că Viforul Dacia va învin­ge cu mare uşurinţă. Dar pe „galbeni” nu-i încântă numai această victorie şi situaţia lor depinde de rezultatul jocului Laromet-Stadiul Român. Numai în cazul când Laromet va învinge, atunci bucuria Viforu­lui Dacia va fi deplină. S. T. B. nu poate fi detro­nat nici astăzi Deşi se deplasează pe terenul Velodrom, S. T. B. nu este handi­capat­ cu nimic. S.F.M. este un adversar slab şi nu va surprinde dacă va forfaita şi în acest joc. Chiar dacă va fi­ prezent pe a­­renă nu va putea evita o înfrân­gere la scor. Stadiul­ Româin are de tre­cut un greu obstacol Recent titular al locului secund, Stadiul Român are de trecut as­tăzi un greu examen. Deplasăndu-se pe terenul Laro­met şi ţinând seamă de modul cum ştiu gazdele să-şi păzească pielea nu vedem cum ar putea obţine două puncte din acest joc. Lupta va fi strânsă şi datorită importanţei ei prevedem un spec­tacol de bună calitate. Favoritul întâlnirei este Laro­met iar în cel mai fericit caz, Sta­diul Român va „ciupi” un punct. Arte Grafice susţin® dea­­semeni un joc uşor Monitorul Oficial nu are nici astăzi ocazia să obţină o victorie, datorită superiorităţii adversaru­lui. Nu trebue să uităm că în jocurile precedente, Arte Grafice a obţinut un draw cu Stadiul Ro­mân, în timp ce Monitorul Oficial a fost surclasat de S.T.R. Partida se dispută la ora 16.30 pe terenul A-C.S.A. şi Arte Gra­fice este favorit. iată restul programului de as­tăzi : CATEGORIA I-a, SERIA I-a Monet. Naţională—Colţea teren Stadion ora 16.30, arb. Caracaş, fav. Monet Naţională. A.C.S.A. — Standard, teren A.C.S.A. ora 11, arb. Pătraşcu, fav. A.C.S.A. Distribuţia—Adesgo teren S-T.B. ora 11 arb. Alescandriu, favorit Adesgo. » Colentina—S.E.T. teren Colen­­tina ora 16.30 arb. Neguţ loan, favorit Colentina. CATEGORIA I-a. SERIA Il-a Phenix—Gloria, teren Stadion ora 9, arb. Firan Teodor, favorit Phenix. Ind. Intei — Militari teren Sta­dion ora 11, arb. Obre­ja, favorit Militari. Voina—A.S.C.A.M. teren Colen­tina ora 14.30 arb. Tulbure Aurel. CATEGORIA I-a, SERIA IlI-a Telefoane — I.O.R. teren P.T.T. ora 9, arb. Stănescu, fav. l.O.R. Vengu —I.P.V. — CJ­.R.B. Tr. teren Unirea ora 16.30 arb. Corcea M. fav. Vergu. Drata—Zimmer teren Unirea ora 14.30 arb. Zamfirescu, match nul. Gralex—B.N.R. teren A.C.S.A. ora 14.30 arb. Cristofor, fav. B.N.R. CATEGORIA Il-a, SERIA I-a Lemaître — Tele. C.F.R. teren A.C.S.A. ora 9, arb. Dobrescu fav. Lemaitre. E.F.A.—Almăjeanu teren Colen­tina ora 11 arb. Zamfirescu, fav. E.F.A. CATEGORIA Il-a, SERIA Il-a Independenta—Universul teren Militari ora 14.30 arb. Selmegi, fav. Universul. Tipografia C.F.R.—Suter I.E.R. teren Laromet ora 9, arb. Năstase Gh. fav. Tipografia C.F.R. Talpa—Metalloglobus teren Mi­litari ora 16.30 arb. Bunic N. fav. Metalloglobus. Sind. Alimentar—Vulcan teren S.T.B. ora 9 arb. Ciofiac, match nul. CATEGORIA n-a. SERIA IlI-a Cotroceni — Migrai teren Mi­litari ora 9, arb. Mihăilescu, fav. Cotroceni. Icar—U.C.R. teren Turda ora 9, arb. Constantinescu fav. Icar. Filatura­­ Românească — Scrisul Liber teren Unirea ora 11 arb. Cruțescu M., match nul. Pantelimon—Lăzărescu teren U­­nirea ora 9, arb. Freund, favorit Lăzărescu. CATEGORIA IlI-a, SERIA I-a C.F.R. M. C. — Textila Buhuşi, teren S.T.B. ora 16.30 arb. Gotcium­­­ar, fav. C.F.R. M.C. Tricorache—Stella, teren Velo­drom ora 14.30, arb. Păunescu, fav. Stella. Safian—Depoul B.M. teren Cio­canul ora 9 arb. Segal, match nul. Amit. Schmidt— Italo-Romana, teren Ciocanul ora 11, arb. Tacina fav. Italo-Romăna. CATEGORIA IlI-a, SERIA Il-a Reg. 2 Art. Grea—Herdan teren Venus ora 10, arb. Păunescu, match nul. C.F.R. Chitila — Ford Româna teren Laromet ora 14.30 arb. Stur­za, fav. C.F.R. Chitila Prahova — Dux teren Laromet ora 16.30 arb. Grozea C., fav. Prahova. Depoul B. T. — Ceasornicari te­ren S.T.B. ora 14.30 arb. Sindeluru fav. Depoul B. T. CATEGORIA IlI-a, SERIA m-a Depoul B. C.—Popp şi Bunescu, teren Colentina ora 9, arb. Flue­­raş, fav. Depoul B.C. Schmidt— Luther, teren Turda ora 16.30 arb. Marcus, favorit Schmidt. !—. iJS&fcî Matchurile de basket $i volley-ball de n pentru „Cupa Sindicală de Iarnă" joacă în două săli Etapa a 8-a a competiţiei organi­zată de Comisia Lo­cală Sportivă, „Cu­pa Sindicală de Iar­nă” are programa­te pentru astăzi ul­timele matchuri de basket şi volliey-ball. De astă dată jocurile se vor dispu­ta în două săli, la C. F. R. Giuleşti şi la „Casa din Tei”, ordinea destfăşură­­rei lor fiind dată în rândurile de mai jos. Din program ies în evidenţă urmă­toarele matchuri, capabile să furni­zeze întâlniri disputate şi de factură technică superioară : B. N. R.—Cartea Românească la volley-ball masculin (partidă ce poa­te da pe însuşi câştigătorul competi­ţiei), L. O. S. III—Pulberăria şi P. T. T.—L. O. S. II la basket-ball mascu­lin. In ordinea menţionărei în program, favoriţii noştri sunt următoarele echipe: B. N. R., d­in nou B. N. R. la fete, Cartea Românească, Franck, P. T. T., L. O. S. III și P. T. T. PROGRAM SALA G F. R. GIULESTI VOLLEY-BALL MASCULIN Ora 9: B. N. R.—Cartea Româneas­­arb. A. Netolinscky. VOLLEY-BALL FEMENIN Ora 9.45: B. N. R.—Standard, art. V. Arsu. BASKET-BALL MASCULIN Ora 10.30: Cartea Românească— Comănescu, arb. A. Netolinscky. SALA „CASEI DIN TEI” VOLLEY-BALL MASCULIN Ora 9: Franck—L. O. S., arb. P. Voican. Ora 9.45 : Pulberăria—P. T. T, art. prof. Losniuv. BASKET-BALL MASCULIN Ora 10.30: L. O. S. IU—Pulberăria, arb. D. Lupescu. Ora 11.30: P. T. T.—L. O. S. UI. arb. Stănescu Petroșani. Programarea etapei a 9-a va avea loc mâine ora 16 precis la sediul Co­misiei Locale din str Calomfirescu No. 8. că ți CURSA DE CANOTAJ1HI Oxford - Cambridge Cu săptămâni înainte de a se disputa cursa există o rivalitate amicală între partizanii ambelor echipe și fiecare poartă culoarea Universității pe care admiră 0 panglică albastru închis pen­tru Oxford (tyomny simy) sau una al­bastru c'­­: :rhte pentru Cambridge (go­­lulcoi). La ir 'tinea apei există un drum larg pa ’­­a pietoni pe tot parcursul cursei care în timpul când se dispută aceasta, e ticsit de spectatori. Bărci cu motor urmăresc întrecerea la dis­tanța perm­să iar cei care comentează cursa pentru Sec. de Radio în timpul întrebereii pe când aeroplane iau foto­grafii şi cinci­otografiază. Cursa se ţine în­totdeauna contra cursului Tamisei dar în sensul curen­tului, Tamiisa având curentul de flux şi reflux mai sus de distanţa pe care se dispută întrecerea. Timpul când se în­cepe această întrecere e o oră înainta de punctul culminant al fluxului. ii' - (LiStf'iJ) Prima cursă de canotaj a acestei întreceri a fost vâslită la Hen­sy pe Tamisa la 10 iunie 1829, când Oxford a câştigat cu câteva lungimi. Aşa a în­ceput una dintre cele mai mari rivalităţi sportive din Istoria Angliei. Circum­­stanţele care au condus la acest eve­niment sportiv sunt necunoscute. Tot ce se ştie e că un student al Univer­­sităţei Oxford s’a gândit primul la o cursă cu bărcile de opt între Univer­sitatea sa şi aceia rivală Cambridge. Numele studentului era Charles Words­worth. Dela acea cursă din 1829 multe din condiţiile în care se ţine au fost schim­bate. Desenul bărcilor, metodele de an­trenament, culoarea hainelor, şi ştiinţa de a văsli. Prima barcă în care s’a dis­putat întrecerea se poate vedea te Mu­ms! Ştiinţelor din Londra, şi st­er.S-­ă foarte mult eu una din bărcile de plă­cere. Trebuie să fi fost farte greu de de JOHN SNAGGE speaker la B. B. G. comentator al curselor de canotaj dirijat pe apă. Curios e faptul că în zilele noastre se ia mult mai în serios aceste curse decât altădată. Spre exemplu atuncea se permitea mult mai multe libertăţi echipajului (cu toate că antrenamentul era tot atât de serios). Atuncea fiecare membru al e­­chipajului îşi punea sub locul său sub­ o lămâie (adeseori mai multe lămâi) şi când erau obosiţi sugeau aceste lămâi sau se chiar opreau din vâslit pentru a o face. Douăzeci de mii de spectatori au pri­vit la această primă c­asă şi ni se pare extraordinar ca acest eveniment spor­tiv să fi atras atâţia spectatori acum o sută de ani când foarte puţini dintre ei se ocupau cu vâslitul pe Tamisa sau cu evenimentele sportive dintre Uni­versităţi. C­onturstil de Canotaj avea câteve. sute da m» da s*rotator! nenla'.'rt’1 ** nici o Intrare E drept că acest spart e cel mai complect din câte există şi an­tratamentul • unul din cele mai se­vere la el luând parte şi cârmaciul şi ţine douăzeci de minute In care lucrează muşchii. Nicio medalie sau pulpâ Această cursă nu are ca răsplată nici un câştig material. E drept ci pe tim­pul şedere! in Universitate echipierii pot purta o capă albastru deschis sau inchis după cum e culoarea Universi­­tăţei din care fac parte, capă pe care o poartă şi in ziua întrecerei. Afară de aceasta fiecare membru capătă ca tro­feu o ramă pe care stă scris numele tuturor coechipierilor, dar această re­compensă e mai mult ancombrantă. A­­devăratul motiv al popularităţi pe care a obţinut-o acest sport a că trebue să ajungi la o perfecţie de antrenament mai mare decât ori­unde. In Istoricul acestor curse unele au fost foarte speciale. Așa in 1843 s’a constituit o clauză că niciun echipier nu poate fi inlocuit in ultimul moment. Chiar în acel an Nr. 2 al echipei Ox­ford fiind bolnav a leșinat tocmai când să între în barcă, dar după cum preve­dea regulamentul nu putea fi înlocuit, Echipa Cambridge era foarte încurcată și nu știa ce să facă și după ce s'au consultat între ei au oferit să calce re­gulamentul. Oxford însă a eofixist *1 «Hwă re au ^repus sa lase și el un i - *'*‡- ?? ?fe la număr »›•*'• r»rn!f *-·’•»•« Cambridge având opt vâslași iar Ox­ford șapte. Partea curioasă e că a câş­tigat Oxford, cu toate circumstamţele grele in care s’a aflat, cu două lungimi. Astăzi nu s’ar mai putea întâmpla aşa ceva căci modelul bărcei moderne nu ar fi putut fi menţinut în linie dreaptă nu­mai cu şapte vâslaşi. S’au adus multe, înbunătăţiri bărcilor de atuncea adap­tând­u-se scaune mobile. Altă cursă interesentă O cursă memorabilă a fost aceea din 1877 când Oxford care câștiga și-a rupt o vâslă. Iar in 1912 cursa a pornit pe timp de furtună. După jumătate milă în bar­ca Cambridge-ului intrase atâta apă încât s’a scufundat. Oxford a continuat dar după două mile şi barca lor era plină cu apă, atunci s-au dus la mal şi au golit-o pornind din nou dar cursa a fost anulată din cauză că un spectator bine intenţionat şi-a băgat umbrela trăgându-l la mal. Dela terminarea primului război mon­dial până in 1937, Oxford a câştigat o singură cursă şi lumea pretindea că stilul de canotaj al Cambridge-ului era mai modern şi că dacă Oxford nu în­trebuinţează ceva care să revoluţioneze nu va mai putea să câştige nte’-4®** Totuşi spre marea mirare a lui ford a câştigat cursa fără şi nimica în felul lor de a vast P"r»x fa nr”»- ®*e~tto Cambridge a câș ~ ~rt f’3 țp fto - i, iOxford de 44, ori l 7 —'ț­ i I - „ ft' cu 18 minute 3 sstuads îs» anul 1934. 1 3 eri după amiază terenul Unirea a găzduit partida amicală de foot-ball dintre echipa Misiunei Engleze în Ro­mânia şi echipa studenţilor Facul­tăţii de Agronomie. S’a remarcat prezenţa d-lui Wesh­ley , ataşatul agricol al Statelor Unite în România. Jocul a Început îmrr’un tempo viu. Englezii stăpâni pe balon au Iniţia­tiva, în timp ce agronomii par a nu-şi găsi controlul. Câteva atacuri se o­­presc de masiva apărare a insularilor Având controlul balonului şi viteză excepţională aceştia reuşesc să-şi do­mine adversarul, care până la sfârşi­tul primei reprize cedează două puncte. Repriza secundă găseşte pe stu­denţi ceva mai hotărîţi, înaintarea însă nu e ajutată de linia de mijlo­caşi. Jocul se schimbă de la o poartă la alta. Englezii au o bază, apoi mar­chează două puncte. O scăpare a apă­rării le este fatală şi agronomii mar­chează singurul lor punct prin Papa­­damulis. Un corner executat de Dransfield e transformat de Green, 5-1 pentru Misiunea Britanică. FORMAŢII Misiunea : Cheeckem. Jackson, Hood, Boyd, Dransfield, Green, Stevens. Crocke, Matts, Coleb, Smith. Agronomia: Mândru, Hurezeanu, Birghilescu, Popeea, Cristea, Petrescu, Baltagi, Papadimulis, Vlădescu, Belu, Dumitrescu P. Au marcat: Pentru Misiunea en­gleză cpt. Coleb (3), Serg. Matts şi Serg. Green, iar pentru Agronomie Papadimulis. Cei mai buni: Cransfield, Green, Coleb dela tovingatari şi Birghilescu, Belu şi Mândru dela învinşi. A IOT I C _gjj nisiunca engleză nin­ge facultatea de Agronomie ca 5-1­­2-1) Rezultatele matchurilor sindicale de ping-pong de eri­ ori după masă s’au jucat în sa­la fabricei Franck Cafea două mat­­churi sindicale de ping-pong, în cadrul etapei a treia a concursului organizat de comisia locală spor­­tvă. Ambele matchuri s’au soldat cu victoria echipelor gazde la urmă­toarele scoruri: Franck II—Cartea Rom. I 5—0, Franck I—BCR. I­ 5—0. Tot eri s’a mai jucat, în cadrul aceleiași etape, matchul dintre ICAR și Victor­ia 11, terminat cu victoria primei echipe la scorul de 5—2. Era la TAPJ Jandarmul a învins la volley-ball şi pe Comănescu ii „Cupa Sinicată te In sala „Casei din Tei”, s’au jucat eri patru matchuri de basket şi vol­ley-ball în cadrul etapei a opta a „Cupei Sindicale de Iarnă”. Cu excepţia matchului de basket­ball, jocurile s’au terminat cu rezul­tatele scontate. In cel mai disputat si frumos match al zilei, Jandarmul a dispus la vol­­ley-ball de Comănescu, care a jucat întărit cu jucători străini de grupare. Pentru motivul acesta, Com­ănescu va pierde matchul de basket-ball câştigat pe teren în contra Jandarmu­lui, care, astfel, recoltează prin ziua de eri două meritate victorii. ReaBlMefe tehnice VolSey­ball feh­semân P. T. T. — Universul: 15-1; 15-2. V®lley°feasl! masciBlm P. T. T. — M. I. C.: 15-7; 15-3. Jandarmul — Comănescu : 15-5 ; 7-15; 15-5. Bensket-fosSl n»esc«*!!sa Comănescu — Jandarmul: 30-13 (7-9). »» Districtul de ciclism Constanta şi-a stabilit prog­aiul in activ,tata pi noi!­ai CONSTANŢA (Corespondenţă).­­­In ultima şedinţă a comisiunii dis­trictuale de ciclism s-au stabilit cursele care urmează a avea loc în sezonul actual. Şedinţa a fost prezidată de­­ Petre Tom­a, toţi membrii comisiu­­nii fiind prezenţi. S-a stabilit următorul program : 31 Martie : ciclo-cross, în orga­nizarea districtului. 14. Aprilie: ciclo-cross, organi­zat de sindicatul Desrobirea. 21 Aprilie: ciclo-cross, organizat de gruparea Gri­vi­ta. 21 Aprilie : cursă pentru începă­tori cu biciclete de oraş şi altă cursă pentru fete, organizate de district. 5 Mai: demi fond de distanţa Constanţa — Carmen Sidva şi re­tur 44 km., organizat de district. 19 Mai: circuit: închis organizat de Desrobirea. 2 Iunie: demi-fond pe distanţa Constanţa — Medgidia şi retur 70 km. organizat de Griviţa. 16 Iunie : Circuit închis organi­zat de District. 30 Iunie: demi-fond pe distanţa Constanţa — D-ta Ileana şi retur 64 km., organizat de Desrobirea. 14 Iulie : circuit­ închis organ în'1' de Griviţa. 28 Iulie: fond pe distanţa Cons­tanţa — Mangalia şi retur 90 km., organizat de District. 11 August: fond pe distanţa Constanţa — Cobadin şi retur, 80 km., organizează Desrobirea. 25 August: fond pe distanţa Constanţa — Cerna Vodă 120 km., organizează Griviţa. 15 Sept.: fond pe distanţa Cons­tanţa — Tulcea 130 km, organi­zează Districtul. 29 Sept.: fond pe distanţa Cons­tanţa — Basarabia — Constanţa — Mangalia — Constanţa 134 km, or­ganizează Griviţa. 13 Oct.: fond pe distanţa Cons­tanţa — Negru Vodă şi retur 140 km., organizează Desrobirea. Programul este frumos şi noi do­rim Comisiunii Districtuale de ci­clism succes deplin. Dealtfel vom mai reveni asupra ciclismului cons­­tănțean. v. m. TOATE SPORTULUI Echipa cL a II-a a lie. C. N. E. a în­vins echipa clasei a IV-a lie C. C. E. cu scorul de 6—2 (2—0) învingătorii au aliniat următoa­rea formaţie: Velicu, Buceleanu, Brâncuş, Ra­du, Manea, Voicu, Matei, Grigore, Gheorghiţă, Neagoe, Bogdan, învingătorii au înscris prin Bu­­f­rigore şi Neagoe (3). "gîtori s’a remarcat " Gr gore, Matei şi Nea- i goe care a fost cel mai bun din 2®. „Ceasornicarii“ convoacă pe tab­ ’«cătarii de foot-h&m pentru azi 31.IH.1946 ora 16 pe terenul S.T.B. le începuî de sezon alîcile... »t-AÎÎ.' Wjii (UNMARE DIN PAG I. mască. O destul de îndelungată ex­perienţă, ne­­ îndreptăţeşte să nu părăsim, nici în cele mai curate elanuri, simţul critic. Fiindcă even­tualele dezamăgiri, ar distruge alt­fel totul, ar disolva chiagurile ori­căror noui tentative. Totuşi, astăzi mai mult ca nicio­dată, se cade, să credem în reali­zarea dorinţelor noastre atletice, se cade să luptăm pentru ele. Fiindcă, prin aspectele începutului, perspectivele viitorului se întreză­resc excepţionale. A venit primăvara. Şi cu ea noul sezon atletic. Focurile care au moc­nit sub zăpadă au răbufnit, ca din gura înfierbântată a unui crater, cuprinzând totul. Şi în lava dorin­ţelor spre mai bine, pasionaţii atle­tismului, au începu­t să cucerească biruinţele începutului. Ar fî inutil să îndemnăm pe alţii, când noi înşine suntem an­grenaţi pe această cale a atât de mult-aşteptatului progres al atle­tismului românesc. I

Next