Sportul Popular, iunie 1948 (Anul 4, nr. 1031-1058)

1948-06-10 / nr. 1040

­Jetit CUM AU CASUM DUMINECĂ MIRCEA IEILESCU, IULIAN COCIANU, CONSTANTIN DU­­fdlTRAN ŞI VOICU NICOLAE ■ fa­­rem scuze cetitorilor noştri­­, pentru întârzierea cu care publicăm cronica de faţă, în­târziere, datorită redactorului de specialitate şi pentru care cel în cauză a suportat sancţiunile cu­venite. REVENIM azi cu amănunte complecte asupra reuniunei de Du­minică. După această primă reuniune ci­clişti a anului, putem trage o scurtă dar convingătoare concluzie. Sport prea puţin cunoscut, ciclismul prin spectaculozitatea sa, atrage — şi reţine — chiar pe cei cari ii au nici o tangenţă cu el, dovadă nu­mărul mare de spectatori cari au populat până la refuz ambele tro­tuare ale şoselii Generalissimul Stalin, locul de dispută al curselor. Veniţi special ,sau incidental specta­tori care poate n’au văzut niciodată curse cicliste au rămas până la sfâr­şitul ultimei probe atraşi de specta­culozitatea disputelor. Şi trebue să menţionăm că reuniunea s-a termi­nat aproximattiv la ora 9 seara!­­­­r­a 16.30 . ...a marcat începutul reuniunei, prin proba contra timp, la care au luat parte toţi alergătorii de la categoriile I şi II. Prima victorie a lui Mircea Mi­­hăilescu urmat la mică distanţă de Ion Ocneanu. S-au clasat în ordine: 1. Mircea Mihăilescu (Gaz Elec­­tra) 39” 4/10 2­. Ion Ocneanu (A. S. Armata) 39” 6/10 3. Constantin Ciohodaru (UCB) 40”­ 4 Baclagian Garabet (V. D.) 40” 1/10. S. Steinhardt Mihail (V. D.) 40” 7/10 6 7. Kubrik Ion (B. R.-V. C.) 41” 6­ 7. Iulian Gociman (V.D.) 41” , 8. Victor Naidin (CFR) 41” 2/10 9.. Craighero Eugen (B. R.-V. C.) 41” 4/10 . 10. Leu Nicoîae (CFRT) 41” 5/10 11. Arşici Nlcolae (V.D.) 41” 7/10 12-13. Beckman Ion (U. C. B.) iX” .9/10, 12-13. Gh. Negoescu (Telefoane) 41” 9/10. 14 Martie Ștefănescu (Malaxa) 42” 8/10.. 15. Nanu Stelian (Malaxa) 43” 16. Victor Drăgănescu (A. S. Ar­mata) 43” 0/10 17. Burcea Constantin (B. R. - V. C.) 44” 7/10. Dacă timpurile nu sunt excelen­te, trebue să avem în vedere că suntem la început de sezon și mai mult, la prima cursă contra timp a anului. Remarcăm prezenţa la start a doi ,­foşti campioni, cari au reintrat — cu performanţe meritorii — după o­ absenţă de câţiva ani, în cursa de Duminică, Iori Beckman şi Stein­hardt Mihail. A mai concurat la a­­cea­stă reuniune şi un timişorean, respectiv Len Nicolae, care s-a cla­sat foarte bine. Sperăm că vom mai vedea la startul curselor cât mai n­ulţi alergători din provincie. După cum ne aşteptam, lupta a fost dusă între Mircea Mihăilescu şi Ion Ocneanu. A învins primul cu 2 zecimi de secundă diferenţă, ceea­­ce dă o imagine fidelă a disputei. Foarte bine clasat şi Ciohodaru al treilea la o zecimi diferenţă de în­vingător. Asteza A doua probă contând pentru matchul omnium al categoriilor I şi II S’au format mai multe serii care au dat următoarele rezultate: Seria î: Nanu Stelian' — foarte bine. 2. Ion Beckman. 3. Craighero Eugen. Seria II: 1. Ion Ocneanu. 2. Ar­sică Nicolae. 3. Constantin Burcea Seria III: 1. Iulian Gociman. 2­, Kubrik Ion. 3. Victor Naidin.­­ Seria IV: 1. Mircea Mihăilescu. 2. Constantin Ciohodaru. 3. Bacla­­gian Garabet. 4. Martie Ștef­ănescu. Seria V: 1. Steinhardt Mihail. 2.­­Leu Nicolae. 3. Victor Drăgănescu. După serii s’au disputat califică­rile, în urma cărora trebuia să se dispute finala. Mai mult s’au mai puţin „aprige” calificările au­­­dat trei finalişti: Mircea Mihăilescu’,­Ion Ocneanu şi Iulian Gociman. Au plecat dela­ start încet, toţi trei, au ocolit rond­ul din faţa Parcului Naţional şi la 200 ani se sprintează. Linia de sosire pe trece primul, distanţat, Mircea Mihăiles­cu. In spate luptă mare între Goci­man şi Ocneanu, terminată la­­limită cu victoria primului. 8 bi fioittiituare »a* ...cursa de eliminare pentru­ ca­tegoriile IV şi începători. La­­start se aliniază 5 concurenţi. Des­tinată să aibe 10 tururi cursa nu a avut decât 4, deoarece trei concurenţi au fost „eliminaţi“ in primele trei tururi Au mai rămas în cursă Şehei Ştefan (BRVC) şi Voicu­­Nicolae (BRVC) care îşi dispută ultimul tur —■ a! patrulea — care trebuie să dea pe învingător. La demaraji bate cu o lungime Voîcu Nicoîae,­­ care a alergat pentru prima oară. Intr'o cursă, Semî-fcmlwl ' ...pentru categoria III a fost una­ din cele mai frumoase c­ur­se ale zi­lei ! Au luat plecarea 7 concurenţi care îşi disputau cursa dealungul a celor 10 tururi cari treb­uiau ,,con­sumate”. ' ' Primul sprint îl câştiga Dumitran Constantin, urmat de Cociumian. Al doilea sprint îl câştigă tot Du­,­mitran, care mai câştigă şi... cele­lalte 8 sprinturi, într’o vervă ex­cepţională. A avut adversari pe Coesuman şi Liriu­s, care a concurat foarte bine pentru reintrare. Sfat mult sau mai puţin distanţat, Du­mitran a câştigat sprint după sprint, dovedindu-se un element talentat care trebue urmărit. Foarte bpine şi Mihai Savu. .............. Pentru materiul ominiu­ n ...ultima cursă era semifonlul. La start s’au aliniat 16 concu­renţi care trebuiau să acopere de 15 ori traseul, cu adiţiune de puncte — deci cu sprint­ — la fiec­are tur. Primul sprint îl câştigă Mircea Mihăilescul, urmat de Drăgănescu. Următorul îl ia Ciohodaru pentru ca celelalte 4 să le câştige. — cate­goric — Gociman. Plutonul merge într’o alură drăcească, spectaculo­zitatea cursei fiind aplaudată ,spon­tan de spectatori. Sprinturile 7, 8, 11 şi 12 sunt câş­tigate respectiv de Mihăilescu, Martie Ştefănescu — care se dis­tanţase de pluton luând un aprecia­bil avans — Gh. Negoescu şi Vic­tor Drăgănescu. Sprinturile 9, 10 şi ultimele trei sunt­ câştigate într’un stil impetuos de Iulian Gociman, care a făcut o cursă formidabilă. Matchul omnium a fost câştigat însă de Mircea Mihăilescu, care era avantajat prin câştigarea vitezei şi cursei contra eonometrului.­­ ur­mează Iulian Gociman şi Constantin Cihodaru la egalitate de puncte. Al patrulea Ion Ocneanu, care a mers foarte bine şi la semi-fond,i care nu-i specialitatea lui. In general, o reuniune frumoasă, care anunţă altele şi mai disputate cu lupte și mai strânse. O­CI­O DE URMARIRE ÎN PROGRAMUL REUNIUNII DE DUMENEC A Pentru Duminică, federaţia de chri­sm organizează o nouă rprojilm­­­e pe şoseaua Geostalissîmul Sta- Im. '. Sunt programate mai multe curse, pentru toate categoriile de alergă­tori, după cum urmează: CATEGORIILE I şi II: viteză 1003­­ bl. semi-fond ?î o cursă de urmă-' rire Mtre două echipe sei oct irma­tă de federaţie. CATEGORIA HI: cursă de elimi­­nare. CATEGORIA. IV şi ÎNCEPĂTORI: un sem­fond pe 5 ture cu adiţiune de puncre la fiecare tur. ÎNSCRIERILE se primesc zilaîc îa F.R.C. Intasle orele 1M3. . MOT­OCI­CLI­S­M O LUPTA D­E NEUITAT (Urmare din paffina 1-ă) nume devenise un imbatabil. Care era cauza? Cea mai simplă posi­bilă, nu avea adversari care să-l provoace la o luptă strânsă, nu exista nimeni care să-l facă să se întrebuinţeze la maximum. Şi acea­­asta, din mai multe cauze. In primul­­ rând pentmcă era sensibil mai bun ca ceilalţi, şi în al doilea rând fiind întotdeauna mai bine pregătit din punct de vedere mecanic decât cei­lalţi. Tocmai invers, s’au petrecut lu­crurile cu Walter Agaton. Era so­cotit de către foarte mulţi, şi s’a do­vedit cât de mult se pricep aceştia in m­otociclism, drept un element slab. Cauza era totala lipsă de ma­şină corespunzătoare, lucru care l-a făcut să întrerupă sportul mecanic, care pentru el însemna atât de mult un timp destul de îndelungat. O­­dată intrat în posesia unei mașini care să nu cedeze după un tur sau două, Walter Agaton a dovedit din plin calitatea lui superioară. D­­­eci, „Marele Premiu al Repu­blicei Populare Române”, a făcut lumină în mişcarea mo­­tociclistă românească. Prin reintrarea lui Walter Aga­ton în competiţiile de viteză, reve­laţia a fost dublă. S’a dovedit în­­tr’adevăr „marele Niculici”, şi că Walter Agaton este cel puţin ega­lul lui. In sfârşit, putem spune ca avem o echipă de valoare foarte mare, cu care ne putem prezenta cu mult curaj în faţa străinătății. »Marele Premiu R. P. R.” v»*«t tur cu tu ' Dela start şi până la Arait de Triumph, unde ne aflam noi, ajunge un svon, o şoaptă... Se dă plecarea în prima cursă: 250 cmc. pleacă. Prin binoclu, vedem concurenţii cum se aranjează în ordinea sta­bilită dinainte, vedem cum starte­rul îşi ţine obişnuitul discurs şi­­în sfârşit „simţim” că s’a dat co­manda: porniţi motoarele. Motoci­cleta cu sirenă şi fanion roşu, anun­ţă plecarea. Oamenii deja ,,ordine şi pază” îşi intensifică atenţia, încă două secunde, încă una şi steagul starterului cade fulgerător. La pri­mul viraj, emoţii... Traian Matei nu este în cap, ci D-tru Niculici. li urmează Bărză, Nicu Ştefan şi f‘ile Cristescu. Ceilalţi vin în grup compact■ La al doilea tur­. Train Matei vine tot al doilea. Cei care nu-l cunosc decât din ziare, sunt a­­larmaţi Dar nu-i nimic. ,.Moşu" ştie să gândească o cursă... In spa­tele lor vi­n în ordine: Barză, Burg Zoltán, Pov Ştefan, Ghircoiaş, Nicu Ştefan şi File Cristescu. Ion Geor­­gescu şi Gh Mândroiu, mult în urmă. In turul trei, Traian Matei preia conducerea pe care nu o va părăsi până la pat­ru, câştigând din ce în ce mi mult­ teren. Nicu Ştefan reuşeşte să treacă de Ghircoiaş şi Pop Ştefan. Turul al patrulea, aduce primul abandon­ a lui Burn Zoltán, rămas în pană de bujie. Nicu Ştefan ocupă locul pa­tru, iar Ghircoiaş trece de Pop Ştefan• Turul cinci şi şase prezintă aceiaşi situaţie. Traian Matei a scăpat în câştigător sigur, iar Bărză nu mai poatte reface distanţa ce-l separă de D-tru Niculici. Nicu Şte­fan excepţional pe viraje, rămâne sigur pe locul patru, după ce ,,du­blase” noi concurenţi­.. Situaţia s’a clarificat rămânând apeaşi până la sfârşit, Traian Matei sub o uriaşă coroană, făcându-şi turul de onoare, în aplauzele mulţimii P­rimele comentarii nici n'au timp să prindă viaţă, căci este anunţată cursa Nr. II. Graba e datorită norilor ameninţători care plutesc deasupra. Se dă plecarea pe 10 ture, în cursa motocicletelor cu ataş. Spiciu demarează tare ,şi se prezintă în cap la primul viraj, ur­mat de Sava Stroe, Victor Geles, N. Macostrai, Otto Pfferigs, Emil Pavel şi Grate Emerich. In turul trei, se întâmplă multe; în primul rând, Geles, care ajunsese in pozi­ţia a do­ua, are o pană de cauciuc care-1 sileşte să abandoneze. Apoi, Otto Pfferigs îl întrece pe Sava Stroe, iar Emil Pavel pe N. Maces­­­trai. Situaţia­ se menţine până în turul cinci, când Emil Pavel care se răstoarnă, pentru a repune imediat cu curaj, pierde locul patru în fa­voarea lui Macostrai. Turul zece şi deci sfârşitul, păstrează­­aceaşi or­dine, Ion Spiriu şi pasagerul său Jean Ghişescu, trecând amândoi sub coroana învingătorului. C­ursa cea mai importantă a zi­lei, este anunţată Publicul este nerăbdător, antrena­mentele au făcut să se întrevadă o luptă strânsă-Jandarmii, gardienii şi oamenii de ordine- eliberează virajdie şi locurile periculoase. O oră de emoţii, de spectacol de neuitat, începe... Steagul în carouri albe şi negre al starterului, a căzut... Ca nişte bolizi, Niculci urmat la 2 m. de Walter se angajează în primul vi­raj, urmaţi de Euesc­u, Victor Stă­ni­escu, Delly Crăsnaru, Munteanu- Coterbic, etc... Deşi la început, se merge în alură extrem de tare. Tu­rul doi, îl găseşte pe Walter, în cap, Nipulici lipit în spatele lui. Euescu se ţine foarte aproape­ dis­­tanţându-se de Victor Stănescu şi Crăsnaru. Iosif Roman îi urmează, hors concurs, pe D.K.W. special de­­ curse. După el, Coterbic puţin îna­intea lui Cristea. In turul trei, Coterbic rămâne în pană de ambreiaj, în spatele lui Cristea apărând Alexe­i Gheorghiu care a avut o plecare proastă. Turul patru îl găseşte în cap pe, Niculici, împins de la câţiva metri de Walter. Locurile trei, şi patru aceleaşi,­ în tocul cinci plasându-se Gheorghiu care reface sigur terenul pierdut Hessheimer, reușește să-l depășească pe Cristea. ** In fund cinci, Walter are un stio­­ment de dificultate pe tp viraj, cea­­ce-i permite lui Bucșau-­ singurul care rămăsese aproape, -să ocupe locul doi. Gheorghiu­­ avansează la locul cinci, trecând de Crăsnaru. Walter reocupă însă, imediat locul doi, mergând extrem de strâns­­ cu Niculici. Poziţiile­ se menţin până în turul nouă, când îl vedem pe Walter în cap, bineînţeles cu Nicu­lici la trei metri în spate. Enescu din cursă şi de pe locul trei pe ca­­re-l avea asigurat, iar Gheorghiu trece şi de Victor Stănescu fiind al treilea până la sfârşit. In turul următor, Niculici trece iar în cap, în turul unsprezece, schimbând iar locul cu Walter. Cei­­lalţi, neschimbaţi. Turul 12, cu Nicoljici şi Walter, roată în roată păstrează situaţia aceiaşi până la căderea steagului care marchează sfârşitul cursei, cu unele schimbări între cei doi, din­­cap. Alexe Gheorghiu obţine fără luptă find la locu­l trei iar Victor Stănescu pe al patrulea.­­ Aceasta im înseamnă, că publicul este liniştit. Din contră, nervositatea ajunge la cuhne, mai ales în ulti­mele­ tururi. Toate privirile sunt îndreptate spre ,,cei doi”, ceilalţi concurenţi eşalonaţi dealungul în­tregului traseu şi prinşi din urmă de două, trei sau chiar patru ori, fiind simpli figuranţi. Ruperea cablului de ambreiaj în penultimul tur la motocicleta lui Walter Agaton, îl face să sosească la potou la mai­ puţin de patru se­cunde de Niculici, în loc să vidă la o zecime de secundă înainte sau în urma. In turul de onoare, cotlet cot aşa cum au mers în toată s curta, Nicu­lici şi Walter trec cu coroanele în­vingătorilor. Doi învingători­ de ca­litate excepţională, două figurii pe care se citeşte mai presus, de toate bucuria unei lupte de neuitat. P­ublicul femenin începe si, sa agite, începe curea de auto­, mobile şi este lucru cunoscut, că sexul slab are o mare admiraţie pentru acest sport. Asta nu înseamnă, că toţi ceilalţi nu sunt deosebit de interesaţi. Nic nu se putea altfel, fiind­ prima cu­rsă de automobile de după r­ăzboiu.­ Ing. Jean Caloianu după două tu­ruri, se găseşte în câştigător sigur. Totuşi, merge tare înainte, având timp pentru a-i­ face imorala lui­­ Tom­escu, pe care-l­­ajunge din urmă pentru că nu ţinea dreapta. Irguruia lui, Petre Cristea face e­­forturi pentru a-l întrece pe Alexe ,de Vassal, prin spectaculoase viraje in derapaj. Dar acesta merge calm şi sigur, luând un avantaj hotărîtor în­­ulţimele tururi. Ing. Alex. Frim­, după ce se luptă cu Sergiu Nadler şi are un mic diferend cu sacii,de nisip deja. Arcul de­­ Triumf, ocupă sigur locul al patrulea. In ultimul tur, se produce sur­priza­, cea hilare. Caloianu rămâne în pană, Alex® • de Vassal- -trecând primul linia de sosire. * P­entru verificarea „filmului” de mai sus, veţi vedea în ■ - curând desfăşurarea ,­Marelui Premiu al Republic­ii Populare Bo­ntaneis,„ cinematograf. pană de cauciuc pare-l stoats & Msfssi Sărățeaiul” A.vTSZÎ IN­CEP CAMPIONATELE REGIONALE Astăzi după amiază, pe terenu­rile O. S. P. și Politechnica,­ în­cep campionatele regionale indivi­duale de tennis du participarea celor mai ele seamă jucători. Probele de categoria l-a. în cari ni--- evolua —- Gf. Viziru, Camlu­s, Schmidt, Colsuc, Budin, M. Vizi­ru, Eva StăncescU, Wertheim ~~ vor oferi partide din­tre cele mai spectaculoase, concursul în sine putând fi asemuit unui concurs naţional. Elementele tinere vor avea pri­lejul — în cadrul categoriei a II-a, — să-şi arate calităţile, lup­tând pentru un loc cât mai bun / îa clasament, :­­­vg*, despre, care am scris în numărul de v­eri — suntem în măsură să studiţăm că ea se va disputa, la o dată ce se va anu­nţa ulterior şi vor putea participa cei ce nu au luat parte la acest concurs, plus jucătorii eliminaţi la primele două tururi de la cat. II. Primii patru jucători ai ţării după clasamentul oficial —G. Vi­ziru, Caralulis, Schmidt şi Cobzuc — vor juca direct în sferturile de finală şi desigur că ceilalţi, Bă­­din, Marin Viziru, Grad, Racoviţă, etc., vor căuta şi ei sa şi reven­dice celelalte sferturi. __ Dar surprizele nu vor întirbim wsama Homm CU PRILEJUI UHUI ACODIKT­ ­ *Sf ,îa.rul nostru a înştiinţat pe cititorii săi de tragicul eiftrsit ai ■ | i Mm *®t. &nrsl întâmplat îa zic» de 29. Mai. a. c., cu *­­ P^Siul escaladării „Pie’­i «­ Altarului” din regiunea Cheilor * â Bioazalsu. \ ? , aiiut câ&â uniatele primaşi® jertfe ®e produce o stare de a-­­­­ larmism în jurul practicării turismului. Tineretului, care vrea să - i ia­ drumul ranatului, i se opuşi parinul, de multe «ori cu dârzenie, * *­­« numărul acelora car® nu înţeleg, din păcate, rotul binefăcător i f al unei ascensiuni se măreşte. ( , Pentr» ca să putem cunoaşte mai fc'na cauzele producătoare î ' de accidente, vom arăta mai întâi cât® feluri de tariam de mum. a I tc se practică- V f Tusi jr severi ni este acel de potecă. Ape? urmează ac®l pe ,t } vfJJ® o­bruptic, când se folosește uneori anumit® ustensile și în fine » * «tTM“- este «cei CRr® reclamă în JUCd­ imperativ folosirea usten- f­­­erlMo* «peciei® ca: frfd­gfaie, pilc®, Carabinieră, pictat, etc., coabs- '­ t cut sua taumele de alpinism terijic. Ă * * t­urismul de muste, sub cele trei forme aîe Ini, cere în prim­a * *?»* echipament special, a disciplină, prudență, curaj xai&csal i f st “O o pregătire şi o eiufeațip temeinică. ...- ) a Şi acum, odată cnaosamte fermele sub care se practică turis- r i ”'ui, deJmH®tp' vom arăta pa sc»tt cauzele provoeatoer» d« sect­­i ! fente. Două sunt aceste cauze: 1. obiective și 2. afibfective Prin. a t Wo CM «atatâi se numără: avalanşele, frigul, ploaia, ceata ©M®. f­­­rea de pietre sau bolovani Friatre cauzele subiective sa ajupărp: * j lipsa de experienţa, de disciplină, de prudenţă cum. si de' foarte f î tocoM iUenta tementat® dtl3ă 18 *“•*, car» în «ţar® «az se califică * * . Statisticele întocmîte ne arată că tragicele, accident» petrecute * £ munţii noştri, ca şi în aii o ţări atât îa excursiile d« varii cai # S SloîsSwSuvî* iama’ 88 da 0rESC “«•» 1« majoritate cau­­ț t »»B*o î se acordă o deosebită impur- { i rf LTM,?.. a 1 ? fd­icat d® marile masse populare; aşteptăm i ! Lib­A Cf d­c!u,1 de cnsîfe rmța orgstaizat0 d8 O N. T. şi t a isiuugurat lr începutul acestui an în Bucurați, fîs rcf77«t si in- ^ I asssffjar­» { «UNIVERSITATEA! CA­MPIOANĂ NAŢIONALĂ Anul acesta campionatul,naţiona, a fost câştigat de tânăra echipă a Universităţii, care s’a impus, in tot timpul anului ca echipa nr. 1 de rugby din ţară. Astfel echipa studenţilor îşi­­în­scrie pentru a opta oară, numele Pe tabelul de onoare, al câştigătorilor campionatelor naţionale. ’ Graţie conducerii şi priceperii d-lor inng. Mărâşescu, Buzoianu şi Popovici- e­­chipa a­ traversat o passă dificila în care tinerii neexperimentaţi au luat locul bătrânilor, care nu mai făceau fată. In tur echipa nu­ a suferit nici o înfrângere, pentru ca apoi­­în iptur să cedeze feroviarilor cu 6:12, şi să termine nedecis cu V. Dagia-Vom trece la revistă componenţii echipei pe compartimente: LINIA X: A. Niculescu — pilier — tânăr, combativ, bun placheur. Xa­­celsche, ia mare progres faţă de anul trecut om de bază al echipei ip.lipr). Ai- Papia, bun placheur exceleni în atac și­ la tuse. Bănică — tci­r­eur — bun la talcaaj, exce­lent in joc de câmp, lelmic. LINIA îl: I. Ctmdeescu, incontes­­tabil cel mai buia jucător de tușe, bun in atac, nu plachează. Zestu­lti­­ai Beaatei fonii plachete­, bva îa a­­tac,­­ornează cp .Cesideescu­ cea mai bună Hnia Il-a. LÎMÎA Hi: Patrichi, ban îsî atac, bea in apărare, lovitură de picior sigură. Nesta, excelent îa atac, spa­­culccto­r,u miachiEză. Suchiahu, ve­ritabil jucător de b­aia' .. .tehnic, mobil păcat să este accidentat. Ti.­găd­escu, bum Ia tuse, placheur, nu este Ia nun?t cu wstreosmeatuL MIJLOCAȘI la grămadă: Nas Stârcu tchaio, lucrează bine cu via- Mifcarea, plasheur și lovitură de pi­cior sigură; la deschidere: Valeria se latofege cu Stârer. placheur *»­­cvcîstsnt. Georgescu. tun in atac lovitură de picior sigură. CENTRI: Andrieș constant, te­h­­nic, jucător de bază.aa este antre­nat. Daniia» capricios, ia&pastaat. excelent in atac. slab îa apărare est'c jucător da clasă. ARÎPi: Cosmănescu zepid, joacă foiae cu piciorul, au plachează. Dsa Rădolescu excelent ia atac bisa în cpărar® trebue cizelat. FUNDAŞ: Dan Zenesen, excelent acrecheur, sigur pe batea,­­ a reuşit invidiata perform­a­ntâ $& i se pă­­truaidă în, lot de dau» «rî. Ia afară de aceştia au evoluat ju­cători de valoare apropiată deja piomejî® pe care îi vom numi când vom scrie despre a doua perfor­manţă a clubului universitar, la­­ promoție. Alt» «juhil via să csmitime perfor­mantei« excelamte ele ruşibyştilor în alte spor tu?.. In afară de jucă­torii coc sa ora ii de basket, water­­polo şi atleţi, Iş ttr fraţii Papia au reuşit periere,­ante excelente, da- I* lo sul .2 si 1 î» pS sUufţf ’ lAIAIM­E­T­Î­S­M ^ PI 'CIULEȘTI SĂU P.T.T. OFICIAU, Mi $1 ATU TI SE PREGĂTESC PENTRU CAMPIONATELE REGI­ONALE DE ATLETISM După o nedorită amânare, ca­ § lendarul Districtului de­ Atletism c București, programează primele­­ campionate regionale: cele ale­­ seniorilor și senioarelor. Unde s© dkpută regie* î na 5 ele t « S’a hotărît ca aceste campionate * regionale de senioare, sa se disptv­­­te împreună cu cele ale seniorilor, ! Sâmbătă și Dumincă. ' : 1 Lipsește doar stadionul unde să­­ se dispute... Actualmente disponi- 1 bile şi de utilizat sunt două piste, P . T. şi Ciuleşti. 1 Amândouă prezintă însă inc­on­­veniente. Cea a P . T.-ului este­­ aproape impracticabilă , plină cu iarbă şi pietriş, iar cea a Giu­­leştiului nu are decât cinci culoare. Totuşi cu amenajările necesare credem că stadionul Giuleşti ar fi cel mai indicat pentru disputarea acestor campionate, de acum în­târziate cu“o săptămână. Așa că... la lucru, domnilor ofi-­ ciali ! De prin «îufow* In acest timp, timp­ui care ofi­cialii caută un loc de dispute, cluburile trec prin frigurile înce­putului de noul concursuri. ''Antrenorii nu-i ..piai slăbesc din ochi pe „elevi” caută mereu să îşi reîmprospăteze cadrele şi să adune ‘toţi,legitim­aţ­i. La concurs, toate cluburile, cu toţii concurenţii! Altfel şansele se diminuează simţitor şi numai asta V© doresc antren­orîi.'d^ ...­­ * Singura grupare care dispune acum de un loc stabil de antrena­­rm­enit ieste C. F. R.­ul. Giuleştiul e plin în fiecare după am­iază de tineri recoltaţi din ateliere. Vedetele lipsesc. Dar antrena­mentul îl fac. Unde? Tot pe Giur­­eşti! Când?... Seara. Când ulti­mul jucător de foot­ball a părăsit verdeaţa, când soarele s’a lăsat pe după fumul ce străjueşte tr­ibuna, atleţii păşesc iar pe sgura bătăto­rită de crampoane şi roţile unei motociclete ce caută­­să ţină mereu linia culoarului doi. Programul e serios, mai tare ca al celor începători şi în orice caz binevenit. C . R.-ul speră să reuşească multe lucruri frumoase.. Celelalte grupări ,însa, trebue să pribegească pe celelalte stadioane pe care se mai­­poate face, ceva.. Stadiştii cu, numai elemente, ti­­nere­ se antrenează intens, în în­ceputul acesta de sezon, nu­­ prea au enit performanţe excepţionale. Totuşi s’au făcut remarcate câteva elemente: Andruţi, Niculescu, Cris­tescu, etc. Aşteaptă cu nerăbdare ziua ide. Sâmbătă să-şi arate adevăratele posibilităţi. Veşnic, nemulţumitul Chiose­ Vanghele, îi dădăceşte cu seriozi-­ tate pe S. M. C.-işti. In timpul scurt de activitate al susnumiţilor au adunat la crosspri nu mai puţin de 10 trofee. Probele de pistă însă cer mai multă spe­­cializare, muncă şi ustensile. Ori repede nu se pot face prea multe lucruri. Aşa că S. M. C.-ul are răbdare, caută elemente, din toate fabricile şi se antrenează regulat. O activitate care merită subliniată şi desigur îşi va arata roadele la campionatele regionale. A. C. R.-ul a reuşit Duminecă prima victorie din­ sezon şi a câşti­gat prima cupă. Activitatea lor cunoscută îndeajuns nu mai tre­­­bueşte subliniată. Se vor prezenta cu mari şanse de câştig. Printre celelalte grupări dome­­neşte aceiaşi fierbere. La Godeanu ileŞi lipseşte antrenorul şi îndru­mătorul tinerelor talente, Sapoist Mazilu, totuşi, seriozitatea şi disci­­plină nu lipsesc. Şi antrenament­­ele, continua.. Cu echipa lor pot reuşi multe lucruri frumoase Şi nu n­e îndoim că vor reuşi. In general, se poate, observa peste tot mişcare şi... antrenamente Un inceput care se arată bun— Apostolîcîia fac© ravagii«» ,mai ales printre atlete. Andruţă a fost prima care a. suferit operaţia şi actualmente ^s« antrenează totuşi, sperând să facă reintrarea. ■Vlase deasemenî s’a operat, dar va concura probabil... la. disc. Elena Dinescu suferindă şi ec­, a reluat antrenamentul după 0 lungă pauză și... întâlnirea dintre ea şi Andruță va fi desigur unul dintre cipurile concursului. v'; S’a fixai *»ar progres«»» #©f©l®r • Fiindcă iniţial aşa fusese sta­­bilit, Districtul a făcut doar pro­­gramul pentru senioare. Astfel, acesta se prezintă astfaL SAMBATA: 100 m. serii—16.15 : disc disc 16.45: 100 m. finală-4 17: greutate — 17.15: 800 m. —* 17.30: lungime. 1 DUMINECA 9: 80 m. garduri serii — 9.15. 700 m. serii — 9Mi suliță — 9.45: 80 m. garduri finală —•' 10. 200 m. finală. •— 10-15: înălțime — 10.30: ştafete 4 x 106* (s. br.) d­i ASTASEARA ora 16 — şedinţa Di­­strictului de Atletism­—ora 18.30 — a Co­misiei de Marş — și ora 19 — Cotmterm F R A­­ .. a UN AMANUNT interesant tele­matchul Vojvodina—Banat; concursul a început la ora 17.20 și s’a terminat la 191 O dovada, că organizarea a fost la înăl­ time. . . . . .. a NU ȘTIM daca cei carora te adre­săm apelul nostru sunt în cunoştință de cauză.,.,'- ■• «,­.Noi am ştiat-o întân-.plător. "Pe Stadionul Giulaşti, pe singura .pistă de atletism- ‘practicabilă actualmente, ad rreinîţiat la cursuri de rr.'otocic’jster,, . . ■■ Și,­respectivul sfe încăpăţânează ei străbată .huraai. .culoarul, dpi....­ »?^ ..... " Nu­ js’ar putea’ ,cs i.S­ cgsta pista daacifltt bătatcM­ită-- de crampoanele foot.balistnâr, să nu mai sufere asaltur’le tuturor -«pcf­­iurilor?..Să­­rămână doar pentru ■ atletisnî Ar fi­ necesar și credem că Resortul Sportiv al Sindicatului C­FR va lua ma­surile necesare.­. . ASZIAS3 «ASC GROZĂVEŞTI» convoacă ,pentru azi la antrenament la terenul Belvedere la orele 15, fix următorii ju­­catori:­ Brestianu,­­ Negoescu, Surugiu,­­Niculescu, Stuparu O, Costache, Tass,­­Oancea, Russe, Duduveche, Ionescu,­­Cristescu, Florea, Popescu, Stuparu Gh. Caricatas, Stănciuiescu, Alexandrescu, Groşanu precum şi toţi juniorii şi piticii grupării, iar la orele 18 se va ţine şe­dinţă de comitet.­­ • POSTĂVARI­A ROMANA aduce îa cunoştinţă jucătorilor­­săi, sa se prezinte astăzi Miercuri 9 iunie orele 3 în vede­­­rea agrenamentului ce să va face pe terenul Filatura. .. . . cupa unităţii (Urmnare din ’ pagina t­a\ cipg î» număr mare de, 18.1­0 re­prezentând 298 de unităţi ) . . Se aşteaptă o nmneroasâ ■ părti cipare din Bucureşti, care se eva­luează la aproape 50.000 de­ tineri. TINERETULUI/“ 548 studente şi studenţi la aii«* . tiSift. Wiare avanst pt'iatee firw« relei da st» sand­wel» • nftjtonele . i Așa cum ps­ țam țirt la timp, scntlez^te avst toaals: . ,SALTA'. VB» ­N ATENŢIA TUTUROR COMITETELOR JUSTINE­ ALE com­unităţii tineretului I­n timpul cel mai scur­t posibil, toate Comisiile Judeţene ale CUPEI UNITĂŢI­I TINERETULUI vor comunica te­lefonic (1.0813) sau telegrafic pe adresa OSP, numărul tinerilor şi unităţilor­ înscrise la concursuri­. Decisemenea se atrar­­ge atenția în mod foarte seri­os că aceste concursuri bicep­are- ‘ vacabil în toată țara, mâine 10 .Iunie 1848. Co­mifc'fi Cesifcral« CUT. 20 Ucee au trimis deasemenirea înscrierile. 1700 de­­elevi din toate clasele vor lua parte la probe, însă elevii vor intra în competiţie după ce se vor termina campionatele UAER. In­­ ceea ce priveşte studenţii peste 1000. : Studenţii şi ar­tisipă masî» Studenţii din Bucureşti sunt dornici de a se manifesta. Ei au trimis înscrierile la Comisia Cen­trală. Peste m­00 de studente şi studenţi — 1042 precis — vor în­cepe mâine concursurile. Astfel studenţii bucureşteni au înscris: , 12 echipe de fooi-ball. 50 dg ecbips? dg »^ley-Ssll din IM»;. Jguä v r so ŞEU LUNCA PRUTULUI şi BUM­BEŞTI I.ÎVEZFM­ ten j;?rfe la CUT tâaerii vdwîsii p&rtisipâaA .in nn­­liiăr îniasiv. Fiecare smitie;: aatio. Sportul prin (. n. T. ,jteacrr un rol de frfunte in creUirea condiţiilor de pregătire n Unităţii Tineretului de dife­rite cete ff orii. «ci yc fi considerst ca şi un judeţ, pazUeipaTid­epe, la renicaals şi Goncnismri previBiciaîc. Pe şantiere pregătirile sunt în toi. Cei care muncesc pentru refacerea ţării ca atât avâcît vor lupta şi în pescursu­­rile sportive ca elan sporit, deoa­rece toi şiKD-t cosiYÎafî­ră sportul -M ajută la fctărirea fizică l® dă forța necesară' a «pori msa«» l«r vplsmterl* ’ ■

Next