Sportul Popular, octombrie 1948 (Anul 4, nr. 1152-1182)
1948-10-01 / nr. 1152
SPORTUL ŞI LITERATURAL ISA!IA RUGACIUNI SMPRESIONANTA PREZENTA A 70.000 DE SPECTATORI LA INAUGURAREA STADIONULUI PUBLICI!, cuvântarea rostită de dnistru Gh. Vasilichi, însufleţirea cea unit în timpul desfăşurării concursu, surpriza noului public faţă de arieni, perspectivele ce se deschid în neniul fizic şi moral pentru tinereţării noastre în drum spre socialism, fte au concurat să atragă atenţia masoi şi a oamenilor de cultură asupra unirii sportului. Intelectualul nostru, alt timp închis în «turnul de fildeş», mici excepţii, a igrrat şi a dispreţ sportul. Am 'ilejul, în urma fiativei Or'- ortului Popu, săr - stat în mijlo-I 'in cantona-Acolo, am ..ouă decenii - să-l depăn din e a omului de carte cu sporne fapt, o compensaţie pentru ,a din mijlocul naturii. Natura e tot , poate fi mai primitiv; sportul raţionalează influenţa ei asupra corpului oenesc. Dar şi raţionalizarea trebue cută cu mare chibzuinţă, ca să nucă la desvoltarea exagerată a unor suşiri ale omului în detrimentul altor cultăţi. Am putut verifica pe teren im se are în vedere acest lucru. Orele antrenament alternau cu cele de ctură, cu şedinţe politice, cu unele sferinţe medicale, cu mici divertisente artistice, cu redactarea articolei pentru ziarul de perete, etc. Cine taie lemne, de pildă, consumă aşa din energia lui cât e necesar ca spintece un număr de butuci. Nici ai mult, nici mai puţin. Altfel se plec lucrurile în sport. Dece să te mulmeşti să parcurgi o distanţă în 15 seunde, când s’ar putea s’o străbaţi în I? Deoarece sportul n’are un scop roductiv, nu I se impun îngrădiri. A,asta e origina goanei după record. Susfacţiile ce pot da aceste performanţe sunt variate. Ce-am observat însă la ierii noştri sportivi, este o nouă conupţie morală asupra sportului. Tarele ecutului (afacerism, vedetism, profeonism) fiind eliminate, sportul îşi renătă sensul lui olimpic. In URSS auticipat în anul trecut 26 de milioane ■j sportivi la felurite concursuri. Veţî dar, unde poate duce o justă fabuare a tineretului din uzine, instituţii de la sate. Şi mă întorc la «Parcul portiv» de la Cluj, unde am înţeles şi ■n găsit pe deplin justificate sacrificiile e care Ie face tânăra noastră Republici entru campionii din lotul naţional. Inchipuiţi-vă un parc uriaş, cu alei microase, cu un bazin de înnot, cu teen de tennis, cu o pistă imensă pentru alergări şi alte exerciţii gimnastice, cu un teren amenajat cu fel de fel de aparate şi toboganuri pentru jocul copiilor, — în sfârşit un parc în care se practică absolut toate sporturile... La marginea unui câmp înverzit, se iveşte o clădire din ţiglă roşie, prin ale cărei ferestre deschise răzbat o larmă veselă. Intri! Un coridor răcoros te lasă să pătrunzi în câteva camere pitoresc mobilate. Aici dorm fetele. Sunt vreo douăzeci de atlete. La etaj locuesc atleţii.. In jurul pistei aleargă 8—10 fete în tricouri albastre. Pasul lor e elastic, mişcările corpului estetice, expresia feţii radiază mulţumire. In mijloc, băeţii. Unii aruncă cu suliţa, alţii reped o ghiulea de 7 kgr., de parcă ar fi o minge uşoară. O atletă se învârteşte în loc de două ori şi asvârle discul la o distanţă apreciabilă. Mai departe un tânăr înalt, blond, sare la o înălţime de 1,92 m, fără să doboare ştacheta. Iată un «matelot«, cu bustul lucind în soare, frângându-se de mijloc, încordând grumazul şi rotind în jurul capului o greutate legată de o sârmă. Greutatea sboară prin aer ca un bolid şi se prăvăleşte lângă un trapez... Vremea nici nu ştii când trece. Sună clopoţelul. Intrăm în sala de mese. Mesele sunt ocupate de aproape 70 de atleţi... In acest decor plin de culoare am unoscut tineri inimoşi, bărbaţi sobri, fete inteligente, elemente tinere venite din câmpul muncii, dornice să ia locul prin justă întrecere celor ce provin dintr’o clasă socială ce-a fost privilegiată... Numele lor Imi vin pe buze, mă stăpânesc să nu evoc pe vre-o unul, ca să nu vină toţi la rând... Cititorii acestui ziar îi cunosc. Eu nu-i cunoşteam. De se vor regăsi în personagiile unei cărţi viitoare, se vor convinge că nu am putut să-i uit... In literatura noastră, sportul a iscat puţine opere artistice. Atletismul era, de altfel, practicat de amatori, de feciori de bani gata. Lucrurile s-au schimbat. Scriitorii noştri ar găsi o sursă inedită de inspiraţie în această lume interesantă. Ar putea şi ajuta la popularizarea sportului de masse. Fireşte, nu o literatură decadentă gen Montherlant (Les Olympiques 1924) -au studii intitulate «Sportul şi Plictiseala», precum am citit în revistele germane dinainte de război... Lupta dintre ce e vechiu şi ce e nou se dă şi aici. Trebue numai surprinsă în aspectele ei caracteristice. Desigur că un roman valabil din lumea sportului îl va putea scrie un sportiv, înzestrat cu talent literar. Dar nuvele, schiţe, poesii inspirate de sport, ar putea ispiti pe mulţi prozatori şi poeţi. Ar fi în câştig şi literatura, şi sportul, şi publicul cititor. DINU CRISTEA DESPRE ZÁTOPEK Iată ce a răspuns eternul nostru campion DINU CRISTEA, când l-am întrebat: ce părere are despre ZÁTOPEK: „Extraordinar sportiv şi bun camarad. Are o forţă excepţională. Când aleargă, trunchiul întreg se răsuceşte cu braţe cu tot. Nu lucrează numai cu braţele cum lucrăm noi şi ceilalţi alergători. In schimb picioarele aleargă normal cu mare uşurinţă. Poate că este chiar mai bine ceea ce face el. Nu am văzut niciodată un atlet atât de bun.” ANUL IV , Nr. 1152 Redacţia şi Administraţia: Str. SĂRINDAR 5-7-9. BUCUREȘTI Secretariat 3.19.36 . Tipografia 3.84.39 Telefoane. Redacţia 4.07.48 Administraţia 6.14.06 Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni. Taxa poștală plătită în numerar 106.523.945. Cont CEC Nrt 7655 i sâmbătă şi duminică ATLEŢII TIMIŞORENI AU CELE MAI MULTE ŞANSE IN CAMPIONATELE NAŢIONALE DE JUNIORI — BILETUL DE INTRARE VA COSTA NUMAI DOUĂZECI LEI — SAMBATA ŞI DUMINICA atletismul din nou pe afiş. CAMPIONATUL NAŢIONAL DE JUNIORI este o nouă etapă pe drumul minunat străbătut de atletismul românesc în anul acesta. Cei mai tineri atleţi, speranţele de mâine, se întâlnesc pentru a desemna pe cei mai buni dintre ei. Alături de nume cunoscute în acest sport, vor fi prezente şi cele evidenţiate dealungul grandioasei competiţii care a fost CUPA UNITĂŢII TINERETULUI. AŞA A FOST LA TIMIŞOARA Dacă privim rezultatele obţinute anul trecut la Campionatul Naţional de la Timişoara şi avem în vedere şi cifrele reuşite anul acesta, este cazul să prevedem rezultate foarte bune. Dar nu numai îmbunătăţirea performanţelor este o perspectivă încântătoare dar şi numărul participanţilor care va fi mult mai impunător. Cifrele de anul trecut arată astfel: 100 m. — 11:4; 200 m. 24”0; 400 m. — 55”5; 800 m. — 2’11 ”2; 1500 m. — 4’31”4; 3000 — 10’08”0; LUNGIME — 6.14 m.; ÎNĂLȚIME: - 1.72 m.; TRIPLU SALT — 12.65 m.; PRĂJINĂ — 3.00 m.; GREUTATE - 11.84 m.; DISC — 40.23 m.; SULIŢA — 47.24 m.; CIOCAN — 27.31 m.; ŞTAFETA 4x100 m. — 47”7; ŞTAFETA 8x4x2x100 m. — 3’52”4. ANUL ACESTA Timişoara, gazdă anul trecut, deplasează un lot cu care speră să câştige pe echipe campionatul. Bănăţenii au într’adevăr dreptate să spere însuşirea titlului deoarece valoarea atleţilor lor este suficient de ridicată. Este de ajuns să amintim de PARTOS 11.2 la 100 m.; TERNOVICI 52.2 la 400 m. şi 6.39 m. la PRIMELE GRUPĂRI ce şi-au anunţat participarea la Campionatele Naţionale de Juniori sunt: ,,U“-Cluj, SPARTAK-Timişoara şi ELECTRICA TIMIŞOARA. • RAICA II, la unul din antrenamente, a parcurs 100 m. în 1194 sec. Se pare că va fi unul din favoriţi şi la sprint, nu numai la aruncarea greutăţii. ESTE POSIBIL ca în tentativele de la 800 m. băeţi şi 500 m. fete, participarea să fie mai masivă. Nu va fi decât de câştigat prin aceasta lungime: MIHAILOVICI, 2.01.0 la 800 m. şi RAICA II 12.15 m. la greutate. Nu însemnează însă că celelalte grupări sunt în afară din cursă. Masivele participări anunţate şi talentele noi ce vor debuta pot înclina de partea lor balanţa. PROGRES ACCENTUAT LA TOATE PROBELE Anul trecut 100 m. s-a câştigat cu 11 4 de către GHERGHELI, dar în sezonul acesta PARTOŞ a reuşit de două ori U’2. RAICA II, fratele fostului dublu campion junior de anul trecut şi revelaţia aruncărilor, calcă pe urma „familiei“. La numai 16 ani aruncă peste 12 m. şi progresează dela concurs la concurs. TERNOVICI cu 52’2, nou record naţional stabilit de curând la 400 m. are un timp de 3 sec. şi ceva mai bun decât cel obţinut de Gherghely în 1947. MIHAILOVICI, numai printr’un ghinion n’a putut coborî până acum sub 2 minute. Campionatele îi oferă ocazia s-o facă şi deci să treacă bariera consacrării Continentale. Am arătat numai câteva probe ce sunt în progres cu performanţele, dar acelaş lucru sepoate face şi în celelalte. Şi cum progresul înseamnă cifre mai bune, este sinonim cu noi recorduri naţionale în perspectivă. Elanul tineresc şi pregătirea tehnică adecvată, sunt elementele ce le vor ajuta să reuşească. Juniorii aşteaptă... Ii aşteptăm şi noi... SENIORII ŞI FETELE PE PROGRAM Intercalate în programul celor două zile se găsesc şi câteva probe rezervate seniorilor şi fetelor. TALMACIU şi FIREA încearcă doborîrea recordului naţional la 800 m., lucru pe care îl va face şi MAGDALENA SIMION în compania lui RELI (Continuare în pag. 3 col. 5) DUPĂ CONCURSURILE INTERNAŢIONALE ALE R.P.R. TABILE CAUZE: CLACAJELE ŞI SGURA, AU ÎMPIEDECAT UNII ATLEŢI ARATE VALOAREA NORMALA RÂNDUL ATLEŢILOR n isprăvile lor, au născut .„ de nedescris ce va fi mit timp . ntirea cea mai puternica era aceste prime campionate internaanale ale RPR. Comentarii de GH. EHIfiAN ZATOPEK, LOMOVSKI, LUPŞA lOETER, DUMITRU CONSTANTIN, USS, ADAMCZYK, GARAY şi ceilalţi le-au dat prilejul să vedem lupte înverşunate şi rezultate foarte bune. Dar aşa cum spuneam şi ieri, peste faptele lor un trecut destul de uşor, iar amănunele au scăpat cercetărilor. Revenim astăzi căutându-le şi explicându-le pentru a spulbera semnele de întrebare care nai persistă poate în gândurile celor care — din locul de unde se aflau — nu au putut vedea cauzele care au influenţat uneori comportările. Mikertz Zsitvay şi John , SURPRINS DESIGUR lipsa din concurs a lui Zsitvay campionul unu la săritura cu prăjina, autor al unui ord de 4 m. 11 şi unul din favoriţii mei. El doar era pe stadion. Absenţa era regretată fiindcă alături de KREJKAR şi ZENO şi el ar fi dat emoţii la înălţimi care ne vedem atât de rar disputate. ZSITVAY a fost însă împiedecat să participe de un buclucaş clacat survenit la antrenamentul de Sâmbătă dimineaţa făcut pe Stadionul Tineretului. In timpul probei, el a stat undeva pe aproape ajutând cu sfaturi pe colegul său de echipă HOMONNAY, care însă, în dispoziţie proastă, nu a reuşit să sară nici ace! 3 m. 80 de anul trecut de la Bucureşti. Şi fiindcă tot suntem la prăjină, e bine să ştim că al doilea reprezentant al nostru, CLEMENT BACIU, ar fi ocupat locul trei chiar dacă nu sărea 3 m. 80 Fusese doar singurul care sărise şi trecuse 3 m. 70, în timp ce HOMONAY şi MORONCZYKi încrezători au trecut de la 3 m. 60 la 3 m. 80. Şi cum 3 m. 80 nu l-au putut sări, au rămas cu singura săritură bună: 3 m. 60. De unde concluzia că oricât ai fi de sigur pe o înălţime, nu este deloc rău să te oboseşti la fiecare ridicare de ştachetă odată ce concursul a fost început. Trecând acum la probele care s’au disputat în groapa dela capătul celălat al pistei de sărituri, descoperim că și alți doi favoriţi nu s'au văzut deloc în luptele ce s’au dat pentru primul Ioc. Primul a fost Fiketz care, cu o săptămână mai înainte sărise In lungime 7 m. 41. Un clacaj intervenit la încălzire, adică numai cu 15 minute înaintea probei l-a împiedicat să sară aşa cum poate el. S-a clasat al treilea, dar e bine să ştiţi că acel 6 m. 57 l-a realizat la prima săritură. Din cauza muşchiului clacat, următoarele două sărituri Ie-a depăşit, iar la cele din finală a renunţat, aşa că ADAMCZYK nu a mai avut emoţii câştigând detaşat cu acel n. 15 obţinut la a doua încercare. In aceeaş groapă, Duminică, JOHN, coleg de echipă cu FIKEJZ şi favorit la triplusalt, repeta figura, neputând să treacă peste 13 m, deşi avea în obiceiu sărituri peste 14. Curios că şi el era jenat tot de un proaspăt clacaj la coapsa dreaptă. Trecând la atleţii noştri — suntem doar aproape — constatăm că VICTOR TOPOLOVEANU repetă figura de la lungime şi se clasează înaintea lui CHIRIACESCU, care normal era mai bun, aşa cum cu o zi înainte se clasase înaintea lui TAUS şi WIESENMAIER. Explicaţia? Mai uşor decât ceilalţi, TOPOLOVEANU a fost mai puţin influenţat de pista moale. Se pare însă că Topoloveanu nu este numai mai uşor dar şi mai constant. Această afirmaţie rămân’ însă să o verificăm. Clacare te AM POMENIT MAI SUS DE TREI clacaje. Lor trebue să le adăugăm încă două. Al lui MOINA, reeditat şi al lui LUPŞĂ, care nu este o înoire a celui de anul trecut ci altul, piciorul drept fiind încercat acum. Şi cuta vă ghicim întrebarea, voiduta ca, până se va gândi un doctor să scrie un detailat articol despre acest accident curent în atletism, să vă dăm câteva explicaţii. Vă vom spune doar că aceste clacaje sunt rupturi de fibre muşchiulare cauzate ori de supunerea muşchiului la un efort prea mare, ori de trecerea bruscă a lui din repaus la o mişcare violentă, ori de oboseală. Gravitatea lor diferă de întindere, unele putându-se vindeca în câteva zile altele necesitând luni de zile. Cele petrecute cu ocazia acestui concurs nu trebue să vă alarmeze. Sunt aproape normale, atleţii găsindu-se la sfârşitul unui sezon care le-a cerut o muncă deosebit de intensă, au trecut uneori peste culmea la care trebuiau să se oprească, peste ceea ce atletic se numeşte forma maximă. Ei au continuat antrenamentele, obosind organismul. Și oboseala aceasta le-a adus neplăcerea clacajelor. Mai multă grijă din partea lor, din partea antrenorilor lor i-ar fi scutit de ele. Sgwra, sgura... DAR NU NUMAI CLACAJELE au împiedicat pe unii atleţi să arate tot ce pot, ci şi sgura. Da, sgura, dar nu în sensul care v-aţi aştepta şi de care am pomenit, adică nu din cauza pistei. Şi aici ne referim la cursa de 400 m garduiţi şi 1500 m. plat. In seriile de 400 garduri, am avut (Continuare în pag. 3 col. 4-5) 4 PAGINI 5 LEI Noui pretendenţi la primele trei locuri şi noul leaders In semifinalele Campionatului Naţional de Şah Constatări după runda Vi a CAMPIONATUL NAŢIONAL DE ŞAH, a continuat Miercuri după amiază, cu disputarea celei de a VI-a rundă a semifinalelor. Cunoscând aceiaşi animaţie, atât din partea spectatorilor care se găsesc la primul campionat de şah al Republicei Populare Române, cât şi din partea concurenţilor de a da o partidă cât mai spectaculoasă, de a ocupa un loc printre primii trei şi de a acumula cât mai multe puncte necesare unei cât mai bune calificări. Clasamente şi constatări după runda VI-a SERIA I-a Cu şase puncte din şase posibile şi cu un avans de două puncte asupra celui de al doilea clasat, Szabó Stefan se poate considera ca şi campion al acestei serii In continuare la o diferenţă de două puncte îl urmează Wasserman, cu o partidă întreruptă şi cu 3% puncte, Ciobanu Vasile este situat pe locul trei, dar cu şanse de a ocupa locul doi. Cu două jumătate puncte şi cu trei întrerupte la Ciobanu, Herzendorf şi Zeicu, UNGUREANU este situat pe locul patru, în luptă cu ceilalţi doi pentru un loc între primii trei clasaţi. (Continuare în pag. 2 col. 6-7) VINERI 1 OCTOMBRIE 1348 ABONAMENTE ANUALE Studenţi, sindicalişti, militari, lunar 120 lei Instituții ..................................... 5.000 „ Particulari ............. 3.000 „ DIZOLVAREA UNOR GROPARI DIN BUCUREŞTI COMUNICATUL BIROULUI EXECUTIV DS Biroul Executiv OSP, în şedinţa din 29 Septembrie a. c., a luat in discuţie activitatea grupărilor Viforul Dacia, Tennis Club Român, Atletic Club Român (ACR), Ski, Club Român, Start Club şi Brâuleţul toate din Bucureşti, în baza numeroaselor demisii ale unor membri1, precum şi în urma reclamaţiunilor primite cu privire la activitatea conducătorilor acestor cluburi, constată următoarele: 1. Cu toate sfaturile şi îndrumările date de Organizaţia Sportului Popular, conducerea acestor grupări a perseverat în a avea oi atitudine ostilă faţă de OSP şi faţă de regimul nostru,izolându-se la masse prin nepermiterea accesului în aceste grupări a celor dornici de sport. 2. In conducerea acestor grupări au rămas şi după 23 August 1944 până astăzi, aceleaşi elemente recrutate dintre rămăşiţele cercurilor capitalisto-moşiereşti, precum şi a lacheilor acestora, coruptei şi purtătoare ale moralei putrede burgheze, cari încearcă să frâneze desvoltarea sportului de masse precum şi acţiunile iniţiate de OSP. 3. Conducătorii acestor cluburi nu au nicio legătură cu organizaţiile de masse democratice, întreprinderi sau instituţii; nu dau o educaţie sportivă cetăţenească sănătoasă tinerilor membrii, şi folosesc aceste cluburi pentru a creşte tineretul într-o mentalitate învechită şi retrogradă, contrară desvoltării regimului de democraţiei populară. Faţă de aceste abateri de la principiile cari stau la baza sportului popular din ţara noastră şi faţă de influenţa dăunătoare ce exercită activitatea acestor grupări în mişcarea noastră sportivă, Biroul Executiv al Organizaţiei Sportului Popular decide: Imediata dizolvare a acestor grupări, sportivii legitimaţi la acestea fiind liberi să opteze pentru alte grupări, cu drept de participare imediată în orice competiţie. Bunurile mobile şi imobile ale acestor grupări dizolvate vor trece în patrimoniul Organizației Sportului Popular pe baza legii Nr. 135 din 9 Martie1946, care va da aceste bunuri spre folosinţă sportivilor și grupărilor lipsite de aceste mijloace. * * 1 BIROUL EXECUTIV O. S. P. ! Ostaşii contingentului 1946 se întorc la vetrele lor! Aspecte fugare din curtea unui regimentSTRUNGARUL ILIUŢA MAROLE ŞI-A ÎMPLINIT VISUL VIEJH, DEVENIND INSTRUCTOR SPORTIV — IN REGIMENT DOMNEŞTE O AGITAŢIE NEOBIŞNUITA. Zvonul, la început zumzet de şoaptă, prinde aripi, se involburează şi pătrunde pe nesimţite prin toate cotloanele. In curând, vestea se confirmă şi primind investirea oficială a cancelariei cu glas tare tuturor. Contigentul 1946 e lăsat la vatră. Neastâmpărul dorinţei de revedere a căminului drag, a celor iubiţi de acasă e vizibil pe feţele ostaşilor. Prin pavilioanele cazărmii, în sala de mese, la clubul de educaţie politică şi cetăţenească, pretutindeni marea veste e primită cu înflăcărare. In mintea tuturor se perindă imaginile celor de cariau fost despărţiţi timp de doi ani şi totodată se urzeşte imaginea clipei de revedere şi un fior cald de nespusă bucurie străbate trupurile oţelite prin exerciţii ale celor ce urmează să se întoarcă printre ai lor. Conversaţiile sunt animate şi trădează voia bună a celor ce le întreţin: — Auzişi Niculae! Plecăm acasă! — Tii, ce bucurie pe capul femeii Tare-ași vrea să văd ce mutră o să-mi facă ăla micu. N’avea nici trei luni când am plecat la militărie şi acu’ e flăcău în lege. Mi-au scris de acasă că a început să vorbească de toate şi cât îi ziua de mare aleargă peste tot locul, de nu-l poţi prinde. — Da de unde ştii tu toate astea. (Continuare in pag. 4 pol. 5-6-7)! PROGRAMUL FOOTBALLISTIC DIVIZIONAR DIN CAPITALA îl asigură Sâmbătă şi Duminică nu mai puţin de şapte jocuri în cadrul Diviziei Naţionale A, B şi C. Două din ele contează pentru prima divizie şi se dispută pe terenul U. C. B. după următorul program stabilit la federaţie: Ora 11: Petrolul—CFRC, arh. d. St. Alexandria. Ora ÎS: CFRB—fiul, arbitru d. St. Wimtu. Desigur, un program interesant care promite dispute de campionat specifice. Pentru că nu trebue uitat că orice match este de mare importanţă pentru clasament şi că cele patru echipe au de apărat sau de depăşit poziţii convenabile sau deloc plăcute. CFRB şi CFRC nu vor să piardă contactul cu plutonul fruntaş, bucureştenii au de apărat chiar locul doi. Jiul are de apărat şansele unei ameliorări în clasament, iar Petrolul vrea săscape odată de «lanterna roşie». Şi fiecare, din aceste motive va fi determinant din comportarea celor patru echipa. Bucureştenii, iupijoraţi DIN CAPUL LOCULUI trebue să subliniem faptul că ambele echipe bucireştene privesc cu îngrijorare jocurile de Duminică şi nu atât din motive externe cât din motive interne. Intr’adevăr, fiecare are de suportat handicapul unui atac încă sub nivelul său obicinuit. Faptul a putut fi verificat în partidele precedente, care au scos în evidenţă fie lipsa unei eficacităţi continue, fie lipsa de omogenitate. CFRB, evident, înregistrează în prezent o ascensiune accentuată.1 Jocurile cu Diaarrio — mai ales, — Metallochimic şi CSMM la Mediaş, au constituit dovada unei reveniri ’ «tridente. Totuşi, {Continuare in nsg. 9 I» rubrici) CINE VA CÂŞTIGA?... CFRB ŞI PETROLUI PRIVESC CU CARE, JIUL SI CFRC AŞTEAPTĂ CU ÎNCREDERE ORDINEA JOCURILOR DE DUMINICA DIN CAPITALĂ A FOST FIXATĂ Intense pregătiri pentru naîchol i ma p între re RPR, g; noaşter« vecine ș Echip _ • motoare STULP, HER KSTAN șl Cele 1 cadril î