Sportul Popular, aprilie 1949 (Anul 5, nr. 1316-1342)

1949-04-01 / nr. 1316

F. R. Box duce în momentul de faţă o campanie susţinută pentru popularizarea boxului în centrele provinciale. Această muncă de popu­larizare, aşa cum se duce acum, prin trimiterea pugiliştilor bucureşteni în provincie, este necesară, deoare­ce modul în care se practica boxul înainte vreme în restul ţării­­«»» foarte mult de dorit. Antrenorii cunoşteau pugilismul — cum s’ar spune — după... ureche, boxeurii nu aveau dela cine învăţa, iar publicul spectator, crescut in­­tr’un spirit de patriotism local, nu putea înţelege ca vreun adversar al combatantului din oraşul respectiv să câştige în faţa „omului lor”. Desbărarea acestora din urmă de ■mentalităţile greşite şi îndreptarea situaţiei din boxul provincial nu se putea face decât printr’o propagan­dă serioasă a „sportului cu mâ­nuşi” în oraşele cu mai mică activi­tate pugilistică. Rolul acesta a fost îndeplinit până acum, destul de mulţumitor, de către Clipele de boxeuri bucureşteni cari s-au depla­sat în mai multe centre din pro­vincie. Ultima deplasare a fost efectuată duminica trecută, când o reprezen­tativă a districtului Bucureşti a boxat la Moreni. Pentru 10 Aprilie, se intenţionează trimiterea unei formaţii la Giurgiu şi alta la Slati­na, oraşe care au cerut organizarea unor astfel de reuniuni propagan­distice. întâlnire amicală intre Reşiţa şi Bucureşti Reşiţa este un centru pugilistic de seamă. Din oraşul metalurgişti­­lor a ieşit la iveală o adevărată „pe­pinieră” de campioni cari au mono­polizat titlurile categoriilor mici. Oraşul acesta va găzdui la 10 A­­prilie o importantă reuniune amicală între reprezentativele Reşiţei şi Bu­­cureştiului. In perspectivă întâlniri interesante în cadrul cărora vor e­­volua desigur reşiţenii Secoşan, In­­dra, Fiat, Borduz şi cei mai buni boxeuri din Capitală. La 10 Aprilie REUNIUNI DE PROPAGANDĂ LA GIURGIU ŞI SLATINA .V LOTO SAPTAMANAL Tragerea din 28 Martie 1949 Au fost extrase din urnă urmă­toarele numere: DUMINICĂ, PTT ORGANIZEAZĂ O CURSĂ CU HANDICAP ŞI CURSE DE DEMI-FOND REGULAMENTUL acestor probe a fost alcătuit Gruparea PTT, Secţia de Ciclism, or­ganizează în ziua de 2­3 Aprilie 1943 o reuniune de curse cu următorul pro­gram: 1. Handicapul PTT, deschis alergăto­­rilor avansaţi categoriile l-a, Il-a şi a Ill-a. 2. Cursă de semi-fond 2 ture a 4 km. pentru începători categoria biciclete de oraş. 3. Cursă de semi-fond 4 ture a 4 km. pentru începători categoria biciclete se­­mi-curse. 4. Cursă de semi-fond 6 ture a 4 km. pentru avansaţi categoria 4-a. 1. Handicapul PTT se aleargă pe dis­tanţa Bucureşti — Ploeşti — Bucureşti 112 km. cu plecarea şi sosirea din Piaţa Victoriei. Punctul de întoarcere la Plo­eşti va fi în faţa Primăriei. Cursa se aleargă sub formă de handi­cap cu următoarea ordine de plecare: ora 8.30 cat. 3-a, ora 8.36 cat. 2-a şi ora 8.42 cat. l-a. Alergătorilor le este strict interzis a primi ajutor de ordin alimentar pe par­curs. Ajutorul material între concurenţi şi de la persoane străine este permis cu­ ex­cepţia penelor de cauciuc pe care aler­gătorii sunt obligaţi a le remedia fără concursul altuia. Alergătorii ce vor călca aceste dis­­poziţiuni vor fi sancţionaţi cu elimina­rea din cursă. In rest cursa se va desfăşura conform regulamentului FRC. 2. Cursele de semi-fond deschise ce­lorlalte categorii de alergători se vor desfăşura pe următorul circuit: Piaţa Victoriei — Ş­os. Kiseleff — Ar­cul de Triumf — B-dul Mareşal Prezan — Piaţa Generalissimul Stalin — B-dul Generalissim Stalin — Piaţa Victoriei. Toate aceste curse de semi-fond se vor disputa conform regulamentului FRC. Premii: Handicapul PTT Clasamentul General: 1. Cămaşe sport 2. Chilot sport, ciorapi; 3. Idem; 4. Idem 5. Chilot sport; 6. Idem. Categoria 2-a: Locul 1. Cămașe sport. Categoria 3-a: Locul 1. Cămașe sport. Semi-fond oraș: 1. Chilot sport, cio­rapi; 2. Chilot sport; 3. Ciorapi. Semi-fond semi-curse: 1. Chilot sport, ciorapi; 2. Chilot sport; 3. Ciorapi. Semi-fond cat. 4-a: 1. Chilot sport, ciorapi; 2. Chilot sport; 3. Ciorapi. Toate înscrierile pentru alergători se primesc la sediul FRC din str. Aristide Briand nr. 21 etaj 4, zilnic între orele 11-13 şi Marţi şi Vineri şi între orele 17-20, până Vineri 1 Aprilie a. c. orele 20. Adunarea concurenţilor va avea loc în Piaţa Victoriei pentru concurenţii Handicapului PTT la ora 8.30, iar ceilalţi la ora 9 Duminică 3 Aprilie 1049. ŞTIRI­ ­ LA CURSELE cicliste de Du­­minţea vor funcţiona următorii oficiali: în Handicapul PTT d-nii Dragomir N., Herescu H şi Juga­­ru I, la cursele de demi-fond din H­­Al. Someșan, Teulea V și Tache­nie. |45154 S1 8178 |76|0­116 BUCUREȘTI Suma de lei 1.471.596, a fost câştigată de 40 buletine, reve­­nindu-i fiecăruia câte lei 36.789. REGIONALA TIMIȘOARA Suma de lei 2.595.456, a fost câştigată de 64 buletine, reve­­nindu-i fiecăruia câte lei 40.554. REGIONALA CLUJ Suma de lei 674.532, a fost câş­tigată de 10 buletine, reve­nindu-i fiecăruia câte lei 67.453. REGIONALA ORADEA Suma de lei 205.395, a fost câş­tigată de 3 buletine, revenindu-i fiecăruia câte lei 68.464. REGIONALA BRAŞOV Suma de lei 948.900 a fost câş­tigată de 23 buletine, revenindu-i fiecăruia câte lei 41.256. REGIONALA IAŞI Suma de lei 518.676, a fost câş­tigată de 16 buletine, revenindu-i fiecăruia câte lei 32.417. REGIONALA CRAIOVA Suma de lei 726.090, a fost câş­tigată de 14 buletine, revenindu-i fiecăruia câte lei 61.864. REGIONALA SIBIU Suma de lei 250.428, a fost câş­tigată de 12 buletine, revenindu-i fiecăruia câte lei 20.869. REGIONALA PLOEȘTI Suma de lei 534.300, a fost câș­tigată de­ 8 buletine, revenindu-i fiecăruia câte lei 66.787. BSC. 0. „M. Eíái.'üSCU“ I I *. VI i ANTRENAMENTUL IN BAZIN 1. — PERIOADA DE REPAOS După terminarea sezonului de con­­cursuri, urmează o perioadă de re­paos. Este normal ca înnotătorul să se odihnească după eforturile depu­se în timpul verii. . Această, perioadă ţine aproximativ intre două şi patru luni, după care se încep antrenamentele în bazin a­­cop­er­it. Ce trebue să facă înnotătorul în a­cest timp ? Această perioadă trebueşte socotită ca o „vacanţă”, înnotătorul va cău­ta să-şi formeze o stare de să­nătate foarte bună. „Limitele posibilităţi­lor omeneşti sunt acelea data de re­­zistenţa fizică a organismului” (Bou­­rie), de aceea înnotătorul va căuta sa-şi mărească rezistenţa fizică prin gimnastică specială, care îi permite in plus" o desvoltare a supieţii şi a mobilităţii articulare şi o alungire a muşchiulaturii şi a tendoanelor. El poate practica şi sporturi uşoare ca volley-ballul şi basket-ballul. Practicarea excursiilor pe munte sunt recomandate, pentru starea de vigoare şi de sănătate pe care o dă aerul curat de munte. In afară de aceasta înnotătorul este liber de a merge din când in când la bazin unde va înnota şi­­ face diferite jocuri în voia. In această perioadă, este momen­tul ca acei î­notători care nu au destulă mobilitate şi supleţe să o câ­ştige, prin ,,mişcări pasive”, făcute cu ajutorul unui partener. Această metodă a dat rezultate foarte bune, după experienţele făcute de antre­nori competenţi. Se vor evita eforturile prelungite şi mai ales cele epuizante, să nu se transforme­ această formă de ed­uca­­ţie fizică în sport de competiţe, se va căuta să nu se piardă prea mult din calităţile câştigate in timpul ve­rii, dar nici să nu se exagereze cu practicarea celorlalte sporturi, pen­tru a nu duce la transformarea structurii muşchiulare, câştigată prin practicarea înnotului. Această perioadă trebue înţeleasă, după cum am mai spus, ca o „vacan­ţă”, un timp de reconfortare şi de împrospătare a organismului, de câ­ştigare de noui forţe in vederea e­­forturilor care vor trebui depuse. 2. — PERIOADA DE PUNERE IN CONDIŢIE­ ­ După 2—4 luni de repaos relativ, înnotătorul începe antrenamentele. Va trebui să-şi desvolte în egală măsură, rezistenţa, supleţea şi auto­matismul mişcărilor. Pentru aceasta înnotătorul va par­curge distanţe lungi in stiluri dife­rite, uşor, şi în aceiaşi cadenţă şi cu o mare economie de energie. Se recomandă pentru crawl-işti şi spatişti să înnoate brasse iar pentru brasişti să înnoate crawl. Astfel, ei îşi vor desvolta ritmul respirator, obişnuinţa cu efortul prelungit, relaxarea muşchiulară, mo­bilitatea articulară şi automatismul mişcărilor. Pentru câştigarea supieţii se reco­mandă de „a se mişca numai o par­te a corpului, imobilizând restul, fără a produce în această poziţie o înţepeneală c­are va fi forţă pierdu­tă” (Demsny). înnotătorul va antrena, deci, atât braţele cât şi picioarele separat. Supleţea este foarte necesară, pen­­tru că prin ea se capătă o bună alu­necare şi implicit viteză. Şedinţele de antrenament se vor ţine de 3—5 ori pe săptămână. Cei care sunt mai robuşti vor putea fa­ce antrenament zilnic, celor care au un temperament dificil şi o structu­ră aparte, în special fetele, ie vor fi de ajuns 1—2 şedinţe săptămânale. Şedinţele vor dura o oră, o oră şi jumătate, câteodată 2 ore, cu pauze de odihnă în timpul lor. In aceste pauze, înnotătorul se va usca cu un prosop, îşi va schimba costumul ud şi se va îmbrăca în tre­ning sau în halat pentru a se în­călzi. In aceste antrenamente trebue să se ţină seama de structura fizică şi psihică a fiecărui înnotător în par­te. Curba efortului se va urca pro­gresiv In primele 2—3 luni, prin în­tărirea antrenamentelor. După acest timp, Innotătorul va începe să antreneze şi viteza. El va face sprinturi scurte şi uşoare de 15- 20 metri, în care se va căuta mai mult regularitatea mişcărilor şi men­ţinerea aiurei, decât viteza depusă. Sunt contra­indicate mişcările rigi­de în sprinturi; innotătorul va tre­bui să fie imediat oprit şi corectat. In funcţie de mărirea sprinturilor, distanţele lungi vor fi progresiv scă­zute, afară de cazul când innotătorul se­ antrenează pentru demi-fond sau fond. Dăm mai jos, după Maurice Bou­­rie, două programe de punere in con­diţie, pentru prima parte si a doua parte a perioadei, care se adresează mai mult sprinterilor şi demi-forni­­ştilor. PROGRAMUL I. DE PUNERE IN CONDIŢIE Parcurs regulat: 500—1.500 metri. Repaos acoperit: 10—25 minute, in raport cu distanţa înnorată. Flecări cu sprinturi: 12—13 m. x 3; alunecări şi întoarceri. Repaos: 3—5 minute. Antrenament de picioare: 500— 1.500 metri. Repaos, acoperit: 12—25 minute. Antrenament de braţe: 250—500 metri. Şedinţa se va termina parcurgând, uşor o distanţă într’un stil diferit până ce senzaţia de oboseală dis­pare complet. PROGRAMUL II, DE PUNERE IN CONDIŢIE Parcurs regulat: 1.000— 500 m. Repaos, acoperit: 10—20 minute, după distanţa parcursă. ACOPERIT Antrenament de picioare: 1.OOO— 500 metri. Repaos, acoperit: 12—28 minute. S­printuri uşoare: 15—25 m. x 3 sau 4 cu 2—3 minute pauză între sprinturi. In şedinţele următoare: 25 m. x 10 şi în ultimele şedinţe: 50 m. x 6; starturi şi întoarceri. Repaos, acoperit: 5—10 minute. Antrenament de braţe: 400—200 metri. Şedinţa se încheie înnotănd o dis­tanţă foarte uşor, până ce inima îşi revine; înnotătorul trebue să iasă din apă fără a se simţi obosit. Prin aceste antrenamente, innotă­­torii, pe lângă câştigarea condiţiei fizice, vor trebui să insiste asupra părţilor care le sunt mai­ slabe. li­nul voi antrena mai mult rezistenţa, altul supleţea, altul mecanismul mi­şcărilor. In a doua parte a perioadei de punere în condiţie, înnotătorul va trebui să-şi mărească alunecarea, făcând mişcări cât mai puţine. Ast­fel dacă la început un crawl-ist par­curge 50 m­­in 4$ mişcări_ de braţe el va trebui cu timpul, să-şi mărească viteza şi totodată să execute mai pu­­­ţine mişcări, de braţe (44 apoi 40 mi­şcări de braţe). _ PROF. N. DUMITRESCU ŞTIRI 0 Comitetul FRN a întocmit — Şi trimes — Direcţiei Tehnice OSP spre aprobare regulamentele de transferări, legitimări-afilieri, jude­­cată, polo, sărituri şi concursuri de înnot. 0 Comitetul federal lucrează­ ac­tualmente la împărţirea innotători­­lor pe categorii. % In curând se va da publicităţii lista transferărilor aprobate. 0 Noi districte constituite: Câm­­pu Lung (Bucovina), Satu Mare în­ Iaşi. (­ Noui afilieri de grupări: CFR Iaşi şi Sindicatul Sanitar Ilfov. ) S-au întocmit programele ana­litice şi instructajele pentru școlile de instructori și oficiali. TOTUŞI VANA RĂMÂNE JUCĂTORUL Nr. I AL ANULUI... Urmare din pagina l­a vechiu, — că e vorba de un nou Vana. Un Vana posedând un stil de joc divers, un jucător care şi-a dat seama că vechea sa sistemă de ofensivă continuă era ca spectaculoasă la maximum şi-i adusese o faimă rara, însă era şi epuizantă, şi de­seori deloc practică. Vana de astăzi are un joc complet, nu numai trage, ci şi apără, iar când trage a început să o poată face nu numai fore­hand, ci şi backhand. O CARTE DE VIZITA LA SUPER­LATIV Este, precum vedeţi, cartea de vizită pe care o prezintă Vana, celor cari au început să şteargă din agende zilele ce trec şi ne apropie de data campionatelor internaţionale de tennis de masă ale RPR. Care carte de vizită, însă, are o înche­iere cu o rezonanţă ceva mai sonoră de­cât restul conţinutului. Prin actualitate. Intr'adevăr, lăsând la o parte cum juca şi ce era înainte vreme Vana, nu strică să vedem ce este el acum, mai de curând. Şi a fost finalist al ultimului Campio­nat mondial, finalist în lupta pentru un titlu pe care Vana l-a deţinut in dese rânduri. Dar, indiferent de înfrângerea sa din finală, aceiaşi cunoscători îl numesc pe Vana ,jucătorul nr. 1 al anului”. Suficiente motive, prin urmare, să aş­teptăm nerăbdători ziua de 8 Aprilie. 1 M­arşul poate rivaliza ca popula­ritate cu crossul, deşi la noi acest lucru nu se poate întâm­pla încă, din cauza anumitor amă­nunte destul de hotărâtoare. Marşul la noi, nu e cunoscut în­deajuns !... Şi nu e cunoscut, pentru că n’a fost nici cine să-l popularizeze în rândurile tineretului, şi n’au fost nici prea mulţi aceia care au căutat să î’ătrundă în secretele tehnicei sale, care a speriat pe cei mai mulţi. De mers, merge oricine... Tânăr sau bătrân; dar ritmul susţinut ce-l pretinde marşul atletic, cu, stilul său, cm putea spune curios, a speriat pe toţi, şi de aceia nu s’au înghesuit prea mulţi la startul curselor popu­lare, care au fost totuşi destul de dese. După recordul mondial stabilit de Paraschivescu, care ne-a arătat că putem avea şi mari performeuri din puţinii noştri mărşăluitori, ne-am propus să prezentăm tineretului mun­citor câteva din problemele esenţiale ale marşului. Ne-am propus ca ele să fie primul pas pentru popularizarea lui în Ca­pitală, dar mai ales în provincia com­plect inactivă în această privinţă. STILUL... Corpul drept, fără o încordare e­­xagerată, capul ridicat dar bine în­fipt pe umeri şi fără să fie înţepenit şi retras prea mult înapoi, bustul şi el bine aşezat pe picioare, cu bra­ţele ridicăndu-se puternic şi în ritm cu jocul picioarelor. Călcâiul trebue să atingă cu hotărâre pământul. Mâinile cu pumnii deschişi, arun­cate înainte cu multă forţă, in faţa umerilor ca şi cum ai prinde aerul. Pieptul trebue să fie foarte degajat pentru a se uşura astfel mişcările plămânilor, iar muşchii abdominali relaxaţi. Începătorul care vrea să vadă toa­te aceste lucruri, să vină să asiste la o cursă de marş. Aci va putea ve­dea zeci de mărşăluitori (cei mai mulţi cu un mers corect) şi-şi va pu­tea alege ca model unul dintre ei. ANTRENAMENTUL SUCCESULUI începătorul, nu se va putea înscrie — vrem să zicem nu e bine să se în­scrie — la startul unei curse de marş dacă simte că nu va putea fi capabil să meargă corect şi oricum, să ter­mine cei câţiva kilometri, ce-i are de parcurs. Foarte adesea, tinerii participă la concursuri, fără ca mă­car să ştie şi în egală măsură să a­­plice, principiile călăuzitoare ale marşului. Trebuesc, în acest sens, cel puţin trei luni de pregătire, pentru ca un începător să se poată înscrie intr’o cursă de marş, indiferent care ar fi ea. In prima luna se învaţă poziţia co­rectă a corpului şi mişcarea de braţe şi picioare. Luna următoare, se fac 2, 3, 4, mai apoi 5 kilometri urmă­­rindu-se stilul şi fără a se forţa. In cea de a treia lună, se va insista asu­pra ritmului susţinut al curselor pe distanţe crescând progresiv peste 5 kilometri. In sfârşit, prima cursă oficială! Ea va întregi ideia asupra posibilită­ţilor ce le are fiecare. Condiţiuni e­­senţiale pentru a ajunge la perfor­manţele pe care fiecare şi le dore­şte, modestia şi răbdarea ! ANTRENAMENTUL... RESPIRAŢIEI In toate ocaziile şi îndeosebi la an­trenamente, începătorul se va stră­dui să se obişnuiască să respire a­­dânc. Pentru realizarea acestui lucru, va putea face mişcări de gimnastică ,cu braţele, desigur­ — din mers, ca şi flexiunile bustului înainte, cău­tând­ să atingă succesiv, cu fiecare m­ână, pe cât Posibil — vârful pantof­iilor. CHEIA év mH RECORD DE PARTICIPANTI IN «CUPA R.P.R.» COMPETITIA TUTUROR ECHIPELOR DIN TARA Num­ai o singură zi ne mai des­parte de începutul „CUPEI R. P. R.”, prima competiţie hand­­ballis­că de amploare a anului care îşi va începe desfăşurarea în întreaga ţară. Competiţia, deschisă atât echi­pelor femenine cât şi celor mas­culine, a înregistrat de la început un succes care a întrecut aşteptă­rile. Intr’adevăr, iau parte toate formaţiile din ţară, care­ aşteaptă doar să fie dat semnalul, pentru a declanşa lupta, pentru a porni să-şi apere şansele. „CUPA R. P. R.” este prima competiţie care a reuşit să adune la startul sau toate echipele afi­liate în momentul de faţă Formad;'* noui, abia înf’-'nţate, care nu au participat până în pre­zent la nicio competiţie oficială, îşi vor face debutul alături de echipele cu o activitate îndelunga­tă, cu oarecare experienţă, de la jucătorii cărora pot câştiga c­u­noştinţe folositoare Către aceste formaţii noui, F.R­­H. îşi îndreaptă acum atenţia în dorinţa de a le îndruma activita­tea şi a le veni în ajutor şi prin îndrumări technice pentru că sunt centre în care nu există instruc­tori şi lipsa acestora se face sim­ţită şi se accentuează odată cu progresul hand­ballului In aceste centre au fost delegaţi arbitri competenţi şi care, totoda­tă cunosc jocul din punct de ve­dere technic. Aceştia vor rămâne mai mult timp în localitate şi vor ţine cu jucători şedinţe în care se vor trata probleme technice şi vor interpreta noul regulament. Măsura federaţiei este cât se poate de binevenită ca fiind de real ajutor grupărilor mici şi uşu­rând astfel ridicarea nivelului technic şi tactic al jucătorilor noştri. „CUPA REPU­BLI­CEI POPU­LARE ROMÂNE” prin faptul că angrenează în luptă toate forma­ţiile existente în ţară constitue un prilej mai mult decât fericit de cunoaştere a acestora. Şi pentru aceasta deschiderea competiţiei este aşteptată cu nerăbdare de toţi cei ce urmăresc mişcarea hand­­ballistică. ŞTIRI Jocurile din cadrul „Cupei R. P. R.” ce se vor disputa Duminică la Ploeşti pe stadionul Municipal au următoarea ordine: Orele 9: CSU III — Victoria IMP. (masc.). Orele 10.30: CSCA — Concordia (masc.). Orele 15.30: CSV ~ Concordia (fe­m­en in). §­ Tot. Duminică la Ploeşti se vor întâlni in match amical formaţiile participante in Campionatul Naţio­nal CSU” şi „11 Iunie”.­­ „Meta­lochimic” Bucureşti a a­­nunţat că nu se poate prezenta Du­minică la jocul d­e cupă cu „11 Iu­nie­“. LOTUL NATIONAL DE TENIS Urmare din pagina I-a­ mentul făcut sub supravegherea res­­ponsabiliului tehnic FRT de către cei opt componenţi ai lotului naţio­nal şi anume: Gh. Viziru­, Tache Ca­ralulis, Gică Cobzuc, C. Schmidt, M. Viziru, Tudorel Bădin, Eva Stănces­­cu şi Gh. Wertheim, care au început pregătirile în mod metodic. Antre­namentul cuprinde două părţi bine distincte, şi anume: condiţie fizică dimineaţa şi joc, tehnică, tactică, după amiază. Antrenamentul de tennis propriu­­zis a fost împărţit în trei etape­­a) program tehnic pentru perfec­ţionarea loviturilor care se termină astăzi; b) acelaşi program la care se va adăuga jocul; c) partide de 3 din 5 în cadrul Cri­­teriumulu­i de Primăvară rezervat celor 6 componenţi ai lotului mas­culin, materiuri de dublu-domni, dublu-mixt şi de simplu doamne. După cum se vede antrenamentul marchează un drum ascendent, însă numai până în ziua de 17-18 Aprilie când intensitatea va descreşte. , Vom reveni cu amănunte despre felul în care se pregăteşte lotul na­ţional de tennis pentru dificila în­tâlnire de la 21 Aprilie. PETRE SEIMEANU $I TAMAN ICHIM, PRINTRE STUDENŢI UN SIMULTAN LA 3£ DE MESE Zilele trecute, maeştrii SEIMEA­­NU şi ICHIM au dat un simultan de şah la 32 de mese, la căminul ISE­P Nr. 8. Interesul pe care îl suscită şahul în masele studenţilor, s’a putut ve­dea şi de data aceasta, prin numărul mare de asistenţi, care au urmărit cu încordare partidele, până la ora 2 noaptea. Cei mai mulţi dintre tinerii ad­versari ai maeştrilor învăţaseră şa­hul cu ocazia Campionatului Popu­lar, care a avut şi continuă să aibe un mare răsunet în acest cămin stu­denţesc, unde, din totalul de 204 studenţi, 160 s’au înscris din primul moment in această mare competiţie de masse. Maestrul Seimeanu a reuşit o vic­torie de 100 la sută, câştigând toate cele 16 jocuri într’o oră şi 45 minute, ceea ce înseamnă aproximativ 6 mi­nute pentru fiecare partidă. Maestrul Ichim, întâlnind adver­sari mai puternici, a jucat cele 16 partide în 4 ore, ceea ce echivalează cu 15 minute pentru fiecare partid­. In ce priveşte rezultatele tehnice ale acestui simultan, studenţii au re­purtat 3 victorii, prin tinerii Rădu­­lescu Lucian, Stamate şi Filinţă, au obţinut 2 remize, mulţumită lui A­­lexe Marin, Pârvu Alexandru, Curcă şi Bianu şi au cedat pasul în celelal­te 11 partide. Din toate punctele de vedere, — al asistenţei, al nivelului tehnic şi tactic al partidelor, precum şi a am­biţiei, a elanului cu care s’a jucat, — acest simultan de şah a însemnat o admirabilă acțiune în opera de popu­larizare a șahului. DUPĂ PATRU BUMBE Urmare din pagina ha mutările următoare, albul recâştigă pio­nul şi printr’o frumoasă combinaţie îşi face mai adversarul. Szabó a jucat deschiderea sa obiş­nuită (flanchettarea nebunului f1 la g2) împotriva lui Ivanoff, care s’a apărât clasic ocupând centrul. A re­zultat un joc foarte interesant, cu două tăişuri, in centrul rabiei. Se joaca foarte încâlcit cu atacuri şi contraatacuri, Ivanoff intrat în criză de timp, reuşeşte să facă cele 40 de mu­tări necesare, menţinând poziţia egală. La întrerupere situaţia era: ALB: Rg2, De3, Tbl, Td3, Nf3. »3. fc4, d4, «2, f4 g3 şl h4 NEGRU: Rg7, Dd6 Tc4, Tc7, Nd7, a6, b5, d-5, e6, f5, g6 şi h5. Troianescu in revenire de­ formă, a obţinut avantaj din deschidere în partida cu Markoff. Jucând varianta «Steinitz» întârziată, dr. Troianescu bate la «c6», creind un pion dublu adversarului său. După schim­­­bu­l damelor şi a două piese uşoare, s’a ajuns la un final de 2T+N contra 2T-fCal, intr’o poziţie de pioni blocată. Dr. Traianescu păstrează in momentul Întreruperii un mic avantaj poziţional iată pi­­’da întreruptă. ALB: Rg4, Tg2, Td2, h4. f4, ct. b3 şi a2. NEGRU: Rf7, Te8, Td4, g6, dă, c6, că şi aă. Singurul dintre echipieri! R.P.R. care a fost de la început In dificul­tate, a fost Seimeanu. Adversarul său Neikirch a reuşit să-și creeze o majoritate de pioni periculoasă pe aripa Damei, care a înaintat atacând cu tempo un nebun alb din d3, pe care albul a trebuit să-l mute la f5 pentru a-1 aduce în cele din urmă la h3 şi apoi la g2. După câteva mutări, negrul reuşeşte să obţină la «c4» un pion liber apărat. In criză de tim­p Sei­meanu face iar câteva inexactităţi, ca­­re-1 silesc la mutare* 40 să cedeze. In urma acestor rezultate, cele două reprezentative se găsesc din nou la egalitate, de data aceasta 10H—10^. ŞTIRI In vederea crosului de casă dl SFIPIA de Duminică, responsabilii sportivi din întreprinderi vor tri­mite până Vineri seara listele de participanţi precum şi listă de echi­pamentele de care dispun. Au venit la FRA, cereri de tran­­sferare de la: Iuta Hoffer de la CSUC, la CSU Buc., Helga Munteanu de la Spartak la CSU Buc. şi Gh. Bejan de la SMCB la SFIPIA. Victor Pop a plecat din canto­nament, pentru câteva zile la Cam­pionatele naţionale de tenis de masă de la Timişoara. . LUNI ÎNCEP ÎNSCRIERILE PENTRU «CIRCUITUL PRIMĂVERII» In calendarul F.R.A.M., Duminică 3 Aprilie urma să aibă loc cursa de coastă de la Daia (campionat de coastă). Acea­stă competiţie însă, din cauza datei prea apropiate de „Kilometrul lansat” şi din cauza timpului nefavorabil, anunţat de Institutul Meteorologic, nu va mai avea loc la data anunţaţi. Pe data de 3 Aprilie se va face îm­părţirea premiilor restante. La 10 Aprilie, în calendar, este pro­gramat „Circuitul Primăverii“ (campio­nat circuit de viteză). Competiţia aceasta după cum suntem informaţi , va avea loc indiferent de condiţiunile atmos­­ferice din acea zi. In prezent, la FRAM se lucrează la întocmirea regulamentului acestei com­petiţii, precum şi la stabilirea traseului. ’ ♦ Deocam­dat putem informna pe cei interesaţi, că înscrierile pentru această cursă vor Începe Luni 4 Aprilie şi se vor încheia Joi 7 Aprilie orele 13. Regula­mentul îl vom publica la timpul oportun împreună cu toate celelalte amănunte privitoare la această competiţie. Anul trecut, circuitul „Primăverii“ s-a ţinut în a doua jumătate a lunei Mei şi s’a bucurat de o participare numeroa­să. In acest an, cu o lună mai devreme, CIRCUITUL PRIMĂVERII vine imediat după cursa de viteză pe kilometrul lan­sat, fapt care va face ca duelurile dintre alergătorii aceleiaşi clase — care la ki­lometrul lansat au avut diferenţe de timp mici — să fie dintre cele mai disputate. TINERII ŞI TINERELE VOR PARTICIPA UN NUMĂR MARE LA CROSSUL PREGĂTITOR DE DUMINICĂ TRASEELE POT FI SCURTATE Având în vedere că, aşa cum am mai spus, cross­ ul de Duminică va fi pentru foarte mulţi prima estre pe teren, şi pen­tru a nu-i supune pe aceştia de la înce­put la un efort prea mare, organizatorii pot micşora, după situaţie, traseele. De­­asemeni, dacă la unele categorii din cele 13, sunt prea puţini concurenţi, aceste categorii pot fi unite unele cu altele. Bineînţeles nu vor alerga în aceiaşi ca­tegorie fetele cu bieţii sau avansaţii cu începătorii. Deasemeni pentru a prezenta o mai mare putere de organizare, concurenţii a două sau mai multe întreprinderi mai mici, şcoli sau unităţi pot alerga împre­ună. ATENŢIE DEOSEBITA FUNCŢIONA­RII CORPULUI DE OFICIALI ŞI SERVICIULUI MEDICAL Cei care asiguri organizarea crossului — oficialii — împreună cu cei care dau asistenţa medicală, trebue să depună o muncă nestăvilită pentru că crossurile preliminare sa fie un model de desfăşu­rare. Traseele să fie alese cât mai a­­proape de întreprinderea, şcoala sau u­­nitatea organizatoare şi cât mai asemă­nătoare cu cele pe care va avea loc cros­­sul „Să întâmpinăm 1 Mai”. Este de a­­semeni preferabil ca atât plecarea cât şi sosirea să se facă în acelaş loc, astfel ca concurenţii să aibă, îndată după aler­­gare, o haină sau training, precum şi duşuri. Neapărată prezenţa la start a pos­tului de prim ajutor utilat cu cele nece­­­sare. „ Veştile pe care le avem, şi din care o parte au şi fost publicate, arată că pre­tutindeni în ţară şi in Capitală, colecti­vele sportive activează din plin. Tinerii şi tinerele din întreprinderi şi şcoli aş­teaptă cu nerăbdare crossul pregătitor de Duminici, dovedind prin aceasta că doresc să aibă o comportare cât mai bună în manifestația sportivă care va cinsti solidaritatea clasei muncitoare din lumea întreagă, crossul ,,Să întâmpinăm 1 Mai". SFATURI PRACTICE PENTRU CEI CARE VOR SA DEVINĂ MĂRŞĂLUITORI Atunci când suflul va fi normat, mărşăluitorul trebue să facă patru paşi pentru inspiraţie şi doi pentru expiraţie, adică şase pentru o respi­raţie complectă. UN ELEMENT PREŢIOS : PASUL Pasul într’o cursă de marş, are un rol deosebit. Mărimea lui depinde în mod evident, de lungimea picioare­lor. Acela care este mic de statură, dar care va avea picioare lungi, şi un bust scurt, va fi avantajat prin lun­gimea paşilor, faţă de un altul cu bust mare, dar cu picioare scurte. Nu trebue să se insiste prea mult asupra paşilor in general, decât nu­mai atunci când antrenorul va ve­dea că poziţia corpului este cea bună iar începătorul a căpătat o viteză oarecare a mersului. Atunci când un începător sau chiar un avansat trece de nouă kilometri pe oră, se poate spune că ruleul (des­chiderea picioarelor în timpul pasu­lui­ e normal, întinderea picioarelor cât mai îna­inte posibil şi ducerea lor într’un ritm susţinut, va face pe începător să treacă de 10 km., şi să ajungă chiar la 11 km. pe oră. Dar acest lucru va prilejui tutu­rora dureri serioase în muşchii pi­cioarelor — pulpele îndeosebi —, care vor dispare însă după câteva antrenamente. Cel mai bun mijloc, pentru a se cunoaşte lungimea paşilor este de a-i număra mergând pe o pistă de 400 m, sau chiar pe șosea intre două pietre kilometrice. Fuleul mijlociu, variază ca mărime între 0 m. 85 și 1 m. 15. AJUN DE CURSA Marile curse, fac in ajunul lor, pe fiecare dintre concurenţi, să trăia­scă o stare sufletească deosebită. Sunt din cale afară de nervoşi, fără poftă de odihnă şi mâncare, nu pot sta locului şi toate acţiunile şi goln­­durile lor, sunt­ canalizate spre ace­iaşi ideie: „cursa". Desigur aceste lucruri sunt specifice fiecărui tem­perament, dar şi cei mai nervoşi vor putea trece cu bine această stare su­fletească prin voinţă. In orice caz, e bine că în ajunul unei asemenea curse, mărşăluitorul să evite să-şi întâlnească prietenii şi mai ales să discute despre sport şi cursa aceasta. Trebue evitată deasemenea obo­seala şi senzaţiile puternice, iar in ajunul cursei, mărşăluitorul să se culce cât mai devreme. In plus, în ultima săptămână, în fiecare seară, e bine să se spele pi­cioarele săpunindu-le bine şi frecân­­du-le cu o mănuşe aspră — pentru activarea sângelui. Mai apoi vor fi clătite cu soluţie de formol­ă la mie, lăsăndu-le să se usuce. ZIUA CURSEI In dimineaţa probei, sculaţi-vă din timp. Mâncaţi ca de obiceiu, cu cel puţin o oră, insă, înaintea probei. Nu uitaţi nimic din obiceiurile celor­lalte zile, asta însă evitând fumatul, alcoolul,­­ excitantele şi orice motiv de enervare. O ultimă privire asupra echipa­mentului pregătit de cu seară. In sfârşit plecaţi spre locul star­tului, calculând să ajungeţi cu cel puţin 45 de minute înainte. In vestiar, echipaţi-vă atent, şi pu­­draţi-vă picioarele cu talc. Imbrăcaţi-vă liniştit, insistând a­­supra încălţămintei şi a legatului Si­retelor de la pantofi. Câteva bucăţi de zahăr înaintea plecării nu sunt contraindicate. Făceţi -vă încălzirea în trainingul pe care nu-l veţi scoate decât in mo­­mentul plecării, iar dacă e frig veţi porni îmbrăcat şi cu bluza lui. TACTICA IN CURSĂ Ascultaţi cu atenţie sfaturile star­ter­ului sau ale judecătorului arbitru in privinţa cursei. Aşezaţi-vă pe cât se poate în prima linie la plecare, pentru ca să nu fiţi jenaţi mai apoi de ceilalţi, sau daca sunteţi constrâns să fiţi în liniile ur­mătoare, aşezaţi-vă în spatele unui concurent care porneşte iute , el vă va face loc ! Cea mai mare greşală de tactică este acela de a porni prea tare de la început. Trebuie să fii un mărşălui­tor excelent pentru ca să porneşti tere şi­ să soseşti tot aşa şi în plu, primul. Totodată însă, în caz contrar, nu aşteptaţi prea mult... urm­ăriţi-i pe primii şi menţineţi-vă în preajma lor. Folosiţi primii metri pentru a vă încălzi muşchii, pentru a vă încălzi pasul. La mijlocul cursei abea, în­cepeţi atacul. In cursele pe pistă, menţineţi coarda pe cât posibil şi n’o părăsiţi decât atunci când voiţi să întreceţi un adversar. Dacă vreţi să ajungeţi din urmă, un adversar, forţaţi câţiva metri până-l ajungeţi şi rămâneţi în trena lui. Acum vă puteţi odihni şi regula respiraţia, urmând a-l ataca mai ci­pai. Dacă vă rezistă, continuaţi aştep­tarea atacăndu-l după alţi câţiva metri... Mai târziu, dacă situaţia se repetă, va ceda epuizat. Aceasta nu este însă o regulă ge­­nerală... într-o cursă cu handicap e bine să vă dozaţi cu atenţie eforturile şi să nu porniţi prea puternic pentru a-i ajunge pe cei dinainte, păstraţi-vă suficientă energie pentru sprintul final. Nu abandonaţi o cursă decât în si­tuaţii critice. Dacă aveţi o neplăcere oarecare, mâncaţi câteva bucăţi de zahăr, faceţi chiar mişcări de braţe, dar continuaţi să mergeţi corect. Dacă simţiţi un punct care vă arde în piept, apăsaţi puternic cu degetul mare acest loc, reţineţi-vă respiraţia cât puteţi mai mult, apoi totul va deveni normal. Nu vorbiţi în timpul cursei! Odată sfârşită proba, faceţi câteva mişcări de supleţe mergând uşor, îmbrăcaţi-vă trainingul şi aşteptaţi ca respiraţia să redevină normată. Apoi, un duş cald şi un masaj vor fi binevenite. Numai ţinând seamă de aceste lu­cruri veţi putea ajunge la perfor­manţele pe care le doriţi cu toţii. .. 1. Stilul ideal... 2. Stilul corect al începătorului. 3. O bună mişcare a braţelor şi întinderea corectă a picioare­lor. Poziţia capului, prea aplecată, e de­­ctuoasă. 4. Stilul corect pentru demifond. 5. Stilul de sprint; întinderea picioa­relor e insuficientă. 6. Stilul târâtor nV irul din­ano­ e insf­ucient întins. 7. Stil fantezist; btw contact al călcâiului cu pământul.

Next