Sportul Popular, iunie 1949 (Anul 5, nr. 1372-1401)

1949-06-10 / nr. 1381

r SALUTUL SPORTIV POLONEZI ADRESAT SPORTIVILOR DIN R.P.R. Sportivii polonezi car© au întâlnit, sportivii români la basketball şi mo­­tociclism, ajunşi în Polonia au trims­­două telegrame prin care salută spor­tivii noştri. Părăsind Patria Dvs., vă trimitem mulţumirile noastre călduroase pen­tru grija frăţească şi atenţia tovărăşească cu care am fost înconjuraţi în tot timpul şederii în ţară şi vă dorim o­ cât mai mare desvoltare a sportului popular motociclist în R. P. R. | ALERGĂTORII POLONEZI PARTICIPANŢI LA MA­RELE PREMIU I AL R.P.R. ' * Vă adrjpsăm prin prezenţa cele mai sincere mulţumiri pentru primirea cordială de care s’a­­bucurat la Dvs. echipa noastră de basket­ball, încântătoarea Dvs. ospitalitate şi grija frăţească cu care aţi înconjurat pe concurenţii noştri, au lăsat o impresie de neşters, întărind şi mai mult legăturile de prietenie care leagă sportul român de cel polonez. Am lu­at notă cu mare bucurie de informaţiile jucătorilor noştri asupra marilor Dvs. succese sportive, întâlnirile organizate în felul acesta, care se desfăşoară intr’o atmosfe­ră de prietenie frăţească şi schimbul reciproc de experienţe şi cunoştinţe nouî, vor contribui cu siguranţă la de­zvoltarea sportului în tarile noastre. Mulţumindu-vă încă odată pentru încântătoarea ospitalitate acordată e­chipei noastre, vă adresăm cele mai sincere urări de progres continuu al sportului Dvs. şi cele mai bune salută­ri sportive. FEDERAŢIA POLONEZA DE BASKET­­ VOLLEY şi HANDBALL PACEA CONDIŢIE A DESVOLTARII SPORTULUI G­eniul constructiv al omu­lui, a inventat electrica, radio-ul, mijloacele de co­municaţiile terestre şi aeriene, a învins spaţiul şi timpul. Mulţi oa­meni de ştiinţă şi-au sacrificat ti­nereţea şi de multe ori viaţa, în cercetări necontenite în folosul omenirei. Urmăriţi evoluţia lumii de la scrierile hieroglife pe piatră şi până la cuvântul transmis prin telegraf sau imaginea expediată prin ibelinograf şi veţi parcurge cale lungă de frământare şi pre­faceri, în­ epocile istoriei. * Cuce­ririle geniului omenesc sunt ne­numărate şi mult mai departe ar fi ajuns civilizaţia dacă războa­iele cumplite care au însângerat popoarele, nu ne-ar fi înapoiat cu secole în urmă. Lupta cuceri­torilor din istorie în războaiele lor nedrepte şi antipopulare, a distrus multe civilizaţii. Romanii au trecut cu plugul peste Carta­­gina, distrugând în setea lor ne­bună tot ce a construit un popor. Două mii de ani mai târziu, de­menţa unui dictator nazist crede că poate pârjoli viaţa poporului sovietic, creiată de geniul revo­luţiei. Războiul distrugător a tre­cut în diferite epoci peste poc­­oare şi a fost mereu cumplit. Dar ceia ce a distrus ultimul răz­boi întrece tot ce imaginaţia cea mai fecundă­ poate concepe. Gi­rase întregi au fost incendiate, monumente de cultură au fost arse, obiecte de artă, legate de sufletul popoarelor, au fost ni­micite. „Când hitleriştii amenin­ţau Parisul, ei nu loveau numai franţa“ spune marele scriitor Ilya­s Ehrenburg. „Ei loveau în­treaga omenire, căci acolo sunt valori nepreţuite ale tuturor oa­menilor de artă şi cultură“. Intr'adevăr, durerea tuturor oa­­menilor e nemărginită. Dacă bogăţiile ,,Louvre-ului“ sunt a­­tinse,­ dacă picturile lui Leonardo da Vinci, Van Gogh, Rubens sau sculpturile lui Rodin vor fi idis­­­truse. Acest lucru nu poate fi în­ţeles­­de nişte canibali hitlerişti sau de proaspeţii lor emuli anglo­­americani, aţâţători la război, ca­re socotesc aceste valori univer­sale prin preţul lor în dolari. A­ceişti oam­eni agită ideia unui măcel par­ că ar vorbi de un lu­cru firesc, de un fapt care tre­buie să fie salvator !pentru­ oa­meni. Salvator ? Da, pentru mag­naţii industriei din apus, pentru asociaţii lor din Wall Street, din City care trăesc din profiturile grase ale societăţilor anonime pentru exploatarea bogăţiilor/pă­mântului pe care le socotesc/pro­­prietate personală, care trăesc din cumplita exploatare a mi­­­lioane de muncitori care trăiesc în condiţiuni mizerabile şi care îşi văd existenţa ameninţată de avântul paşnic al omenirei. Oa­menilor dolarilor sunt acei care vor războiu, un războiu care vor să-l ducă tot pe spinarea munci­torilor, cu braţele lor, fără să ţină seama de lacrămile mamelor şi plânsetul orfanilor, rămaşi fă­ră sprijin. Glasul popoarelor iubitoare de pace răsună puternic. Vocea oa­menilor spune răspicat: vrem pace! Popoarele sunt sătule de războaie. Ele vor progres, pros­peritate, libertate şi aceste lu­cruri le vor obţine numai printr-o luptă solidară pe plan internaţio­nal a celor care muncesc. Sportivii progresişti sunt duş­manii războiului. Ei ştiu foarte bine ce le-a adus ultimul războiu. Stadioane au fost distruse de fu­ria avioanelor „Stuka“ care în numele vestitului „Kultur“ dărâ­mau tot ce slujea educaţia po­poarelor. In Uniunea Sovietică, sute de stadioane, terenuri, săli şi piscine au fost distruse. La noi, stadionul ANEF, a fost com­plet incendiat. Stadionul Gim­eşti a fost bombardat şi alte zeci de terenuri au avut de suferit. Tineri sportivi au fost chemaţi înrtr'un războiu care nu era al lor şi au căzut pe front. Foot­ba­­llist­ul Traian Zăinescu, record­manul de punc­t Dante Gherman şi mulţi alţi sportivi au murit în­tr-un războiu nedrept — pe care nu l-au dorit — şi care lovea un popor paşnic. Activitatea sportivă s-a oprit în loc. Au fost pierduţi ani de zile, valoarea tehnică a sporturi­lor a scăzut simţitor şi după r­ăz­­boiu am înregistrat o recrudes­cenţă în toate ramurile de activi­tate­ sportivă. După cum cultura are de sufe­rit de pe urma unui războiu, la fel sportul face paşi înapoi. Tineretul sportiv e,învăţat că sportul este un factor de înfrăţi­re al popoarelor, un mijloc de întărire fizică pentru echilibrul vieţii, pentru mărirea producţiei, pentru creiarea unei vieţi mai bune pentru toţi oamenii. Ei nu vor ca puterea lor, călită pe tere­nul de sport să fie folosită şi de dragul unor demenţi, aţâţători la (Continuare în pag. 4-a col. 1-2) O PUBLICAŢIE NECESARĂ: «ŞTIINŢA ŞI TEHNICA PENTRU TINERET» A apărut primul număr al revistei „ŞTIINŢA ŞI TEHNICA PENTRU TI­NERET”, editată de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor. Tipărită in 32 pagini mari, ilustrată cu numeroase fotografii, desene şi schiţe lă­muritoare, revista are un aspect grafic dintre cele mai plăcute, îmbrăcând ast­fel într’o haină frumoasă, un conţinut variat, bogat şi foarte folositor tinere­tului nostru muncitor. Astăzi, când poporul muncitor al ţă­rii noastre este încleştat în marea bătă­lie pentru construirea socialismului, se cere de la fiecare tânăr un efort con­ştient pentru a-şi însuşi ştiinţa şi teh­nica şi a deveni astfel un constructor, un luptător dârz şi hotărît, înzestrat cu un înalt nivel cultural şi ştiinţific. „­Numai un asemenea tineret” după cum arată re­vista în articolul de început de drum,­­ „va putea contribuie într’o largă măsură la făurirea unei industrii din ce în ce mai puternice şi a unei agriculturi socialiste, mecanizate, baze de nesdruncinat ale so­cialismului în ţara noastră, arme de apă­rare a independenţei naţionale, împotriva poftelor hrăpăreţe ale imperialismului înrobitor de popoare”. Tineretul nostru sportiv care are me­reu în faţă lozinca „primii în sport, pri­mii în prducţie”, făcându-şi din ea un angajament de onoare şi o vie realitate, va găsi în această revistă răspunsul şi complectările dorite la o serie întreagă de probleme, care îi pot lărgi orizontul de cunoştinţe, arătându-l cum pot fi bi­ruite şi folosite forţele naturii şi care sunt marile adevăruri ale ştiinţei şi teh­­nicei, necesare pentru făurirea unui trai mai bun, mai fericit, pentru toţi oamenii muncii. Primul număr al revistei „Ştiinţa şi tehnica pentru tineret” constituie un în­ceput plin de făgădueli. In general, arti­colele şi reportaţiile sunt scrise într’un limbaj clar, accesibil maselor, fără obiş­nuita oprelişte a expresiilor de speciali­tate. Trebuie continuat pe drumul acesta, pentru ca ţelurile ce şi le-a propus re­vista — popularizarea tehnicei şi­ a ştiin­ţei în rândurile tineretului muncitor — să găsească drum liber, direct, la sufle­tele cititorilor. Câteva titluri dau o imagine a conţi­nutului revistei: „Premiaţii Academiei R.P.R. pentru realizări în ştiinţă şi teh­­nică”, „Apariţia vieţii pe pământ” (un interesant articol ştiinţific, care desvă­­luie absurdul credinţelor mistice şi a su­perstiţiilor obscurantiste), „Cărbunele isvor de energie”, „Seceta poate fi în­vinsă”, precum şi o serie întreagă de date şi aspecte privitoare la cuceririle ce­lei mai avansate ştiinţe: ştiinţa sovie­tică. Prin felul cum e scrisă, prin claritatea şi prezentarea plăcută a tuturor proble­melor tehnice, revista „Ştiinţa şi tehnica pen­tru tineret” este sortită să devie o lectură sorbită cu nesaţ de întreg tinere­tul nostru muncitor. ANUL IV — Nr. 1381 îsiBi iOTECA • I NtiVERSITATU f - i A *. I I 1.....ftnrnrmipr­ r­i­n»i»i OM^fpifTir'r~T ** Redacția: Str. Const. Miile 12 Centrala 5.30.36 5.30.37 Administrația 6.14.06 Tipografia 3.84.39 4 PAGINI­­ LEI c. Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni. Taxa poștală plătită in numerar 106.523.845. PE ARENA D.S.P. MÂINE SE DISPUTA PRIMELE PROBE ALE ÎNTÂLNIRII DE GIMNASTICĂ FEMININĂ, DINTRE ECHIPELE R. P. R. Şl UNGARIEI — CUM SAU PREGĂTIT REPREZENTANTELE NOASTRE — Undeva înt­r■’o sală de gimnastică din Capitală, 9 fete, purtând pe tricouri stema Republicii, stau pe o bancă şi as­cultă cu atenţie ceea ce le spune un sportiv blond, î­mb­răcat şi ei în trainingul lotului naţional. Desigur că ci­titorii noştri care sunt la curent cu evenimentele sp­ortive, işi vor fi dat seama că în rândurile de m­ai sus am prins un aspect de la an­trenamentul ec­hipei naţionale femenine de gimna­stică, care se pregăteşte în vederea întâlnirii cu re­prezentativa Re­publicei vecine şi prietene, Ungaria. „INCA ODATA SI INCA ODATA”... Un antrenor nu trebue să fie niciodată mulţumit de lu­crul sportivilor pe care-i co­nduce. El trebue să-i vrea me­reu mai buni, mereu mai bine pregătiţi. De aceea Vasile Moldovan, unul dintre antrenorii lotului naţional de gimnastică nu-i niciodată mulţumit. Arată greşelile cât de mici, corectează poziţia corpului sau a mâinilor, exemplifică el însuşi ,şi în­ felul acesta contribue la o mai bună pregătire a gimrta­ştilor, pentru o întâlnire care este departe de a fi uşoară.­ Gimnastele din lot, care ştiu că la această întâlnire cu echipa Ungariei reprezintă Republica a cărei stemă o poar­tă cu mândrie pe tricouri, astuptă cu atenţie sfaturile an­trenorului, întreabă când li se pare­ că ceva „nu merge“*, într’un cuvânt îşi dau toată silinţa să-şi desăvârşească forma. BERTA COROBEANU, MARIA POP ŞI OLGA GECZO... ...Sunt cele m­ai in­formă la aparate portative şi sol. Berta Corob­eanu, în special, are mai multă si­guranţă ca la „regionale“ şi mişcările ei au o conti­nuitate armonioasă, una dintre calităţile cari­ au si­tuat-o in frunte­a gimnastelor noastre la aceste două probe. Maria Fop vădeşte multă eleganţă in mişcări, iar Olga Geczo o, siguranţă demnă de remarcat. Spectatorii de Sâmbătă şi Duminică vor avea o­­cazia să constate că aceste două probe, aparate por­tative şi sol, sun­t dintre cele mai spectaculoase, fiind tot­odată adevăr­ate examene de îndemânare, gra­ţie, eleganţă, elasticitate, condiţie fizică, etc. (Continuare in pag. 3-a col. 4-5) BERTA COROBEANU se antrenează intens pentru întâlnirea internațională care î­ncepe mâine." L­­a Fabrica de zahăr Chitila res­ponsabilul sportiv este tem. CHEBLEŞ ANDREI mecanic în secţia de rafinărie mecanică. Deşi până nu de mult Chebleş Andrei nu practica nici un sport, totuşi datori­tă râvnei şi muncii depuse pentru desvoltarea mişcării sportive în fa­brică, el a ajuns un bun îndrumător al tineretului. INIŢIATOR AL ÎNTRECERILOR SOCIALISTE CHEBLEŞ ANDREI A DEPĂŞIT NORMA CU 250 LA SUTA Şi nici nu putea fi altfel. Angajând pe tovarăşii săi in întrecere, pentru ridi­carea calitativă şi cantitativă a muncii lor, Chebleş Andrei a fost de la început în fruntea celor mai buni muncitori ai întreprinderii. Tabloul evidenţiaţilor în muncă a avut în fiecare săptămână la lo­c de cinste numele lui Chebleş An­drei. începând cu luna ianuarie, pro­centul de depăşire al normei în secţia condusă de Chebleş Andrei s-a dublat la aproape fiecare treizeci de zile, întâi 120 la sută, apoi 200 la sută şi în sfârşit 250 la sută. „Medalia Muncii“ a venit să răsplătească eforturile vrednicului muncitor, chibzuinţă şi priceperea lui. De altfel, în toate operaţiunile care cer o pregătire specială, totdeauna este chemat Chebles car© le duce, cu dâr­­­zenia ceri caracterizează, la bun sfâr­şit. Chiar în momentul când eram în în­treprindere, Chebles era ocupat cu di­rijarea transportului unui cazan enorm de distilare a sfeclei, a cărui deplasare cerea multă pricepere. S’a scuzat că nu poate vorbi atunei cu noi şi până când cazanul nu a fost dus la locul stabilit, Chebleş nu a părăsit echipa de transport. SECRETARUL U­­T­M-ULUI DIN FABRICA, TROMBETA PETRE ŞI BUN SPORTIV DAR MAI ÎNTÂI DE TOATE,­UN PRICEPUT ELECTRICIAN Un ajutor preţios al evidenţiatului Chebleş Andrei în munca acestuia de de tineret. Prezent în fruntea tutu­­turor iniţiativelor tinerilor a fabri­ce!. Trombeta este acum secretarul UTM-ului din întreprindere. CTM-ul are ir. acest tânăr un organizator de seamă dar şi un concurent valoros. Trombeta nu s’a mulţumit numai să mobilizeze întru participarea la uriaşa competiţie sportivă ci a luat Responsabil sportiv la fabrica de zahăr Chit­­a Mecanicul Chebleş, decorat cu «Medalia Muncii» este în acelaş timp, şi un bun activist sportiv TÂNĂRUL ELECTRICIAN, TROMBETA, A CÂŞTIGAT DOUĂ PROBE IN C.T.M. popularizare a sportului în rândul parte şi el la concursurile din cadrul muncitorilor întreprinderii din Chi- Si­­cil Naud­IGSCU Jila, este Trombeta Petre. De demult, pr. Trombetâ s’a impus ca un factor --------------------- ------------­activ al realizării Organizaţiei Unice (Continuare în pag. 3-a col. 6) Stânga: Mecanicul CHERLEȘ ANDREI decorat cu „Medalia Muncii*. Dreapta: T­ROMBETA PETRE, câștigat­or la două probe de atletism în CTM. PETROLUL-DiNAMO SI ITA-C­F.R.T., JOCURILE CARE DOMINA ETAPA Nr. XXII Mâine în Capitală, Etapa a 22-a a Campionatului Divizio­nar A este dominată de jocurile: Dina­mo—Petrolul — care se dispută în Ca­pitală mâine — și CFR T—ITA de la Timișoara. Primul se impune prin caracterul său permanent de dispută pasionantă, cel de-al doilea prin... tradpe. Pentru că până acum, de când se întâlnesc ITA şi CFR, niciodată feroviarii n‘au pier­dut la Arad, în vreme ce textiliştii n‘au pier­dut niciodată la Timişoara... De altfel, o caracteristică a acestui joc este că CFR T­rh a învins până a­cum niciodată pe ITA. La Mediaş, ICO susţine un match destul de greu, dar pe care-l poate câ­ştiga. La fel şi CSC­A, în formă bună în care se găseşte. Ultimul joc provincial, cel­ de la Pe­troşani dintre Jiu­i şi,CSU Cluj oferă minerilor pespectiva unei noui victorii. Totuşi, studenţii clujeni, care au jucat foarte bine Miercuri cu CFR B dor scoate un rezultat bun... MAINE PROGRAM CUPLAT IN GIULESTI In Capitală se dispută în această ei­­pă trei jocuri dintre care două, Metr­­ochimic—Rata şi Dinamo—Petrolul, şi stadionul Ciuleşti, mâine şi în ordinea d­e mai sus. Metalochimic a făcut Marţi un uşor antrenament de condiţie, iar ieri a jucat la două porţi cu o echipă districtuală. Pentru jocul cu Petrolul, Dinamo tre­bue să uite în primul rând victoriile de la Sofia — dar nu şi forma arătată­­ şi să joace cu toată atenţia şi seno­­zitatea. Petrolul şi-a terminat pregătirile id cu un antrenament făcut în timpul .`I d'­mineţii. In ce priveşte, formaţia, Pricop îşi va jeluia locul pe aripa stângă în locul lu Tili Po­pe­sc­u - Pentru ■ postul de hai 'hréhot­, o discuţie intre Călinoiu şi Tor­joc. In orice caz, Petrolul trebue să-şi a­recteze jocul pe tripletă pentru a putea câştiga. Stopperul şi linia de înaintaşi petrolistă pot fi puncte decisive... CSUT DIN NOU IN CAPITALA După ce acum două săptămâni CSU­T a jucat în Capitală şi a învins pe Me­talochimie fără a face însă impresie, stu­denţii vor întâlni Duminică pe Stadionul Republicii pe CFR B. Echipa timişoreană a arătat cu ocazia jocului de Miercuri cu Gaz Metan că are lipsuri în pregătire, mai ales în ceea ce priveşte condiţia fizică. Feroviarii — la rândul lor — au în­vins la Cluj foarte greu, după cum ne spunea ieri Apolzan. Jocul cu CSU­C a fost foarte nervos şi bucureştenii s -au resimţit după matchul disputat Luni la Braşov, pe ploaie. Au­ mai marcat un goal în repriza, a doua — prin Lungu, — dar arbitrul nu l-a acordat, deşi (du­pă cum spun feroviarii că a fost faza) el era perfect valabil. Penii" matchul de Duminică CFR B face azi un antrenament uşor, fără balon, program cuplat pe Stadionul Ciuleşti VINERI 10 IUNIE 1949 ABONAMENTE Abonament individual lunar .. 120 lei Instituții ........................................... 5.000 LA PREDEAL, MUNCITORII l$I PETREC CONCEDIUL FĂCÂND SPORT V­ ila Nr. 1 P.T.T. din­­ Predeal e plină. Muncitori făcând par­­te din prima serie a celor ce şi-au câştigat dreptul la concediu, au venit aici să se repauzeze, pen­tru a putea relua apoi, cu şi mai multă râvnă, munca pentru înde­plinirea şi depăşirea Planului de Stat. Prin grija Partidului Muncitoresc­­Român, masele muncitoare au pu- ţîit ajunge şi vor pătrunde în nu­măr din ce în ce mai mare, în a­­ceste locuri de odihnă, rezervate altădată numai celor cu buzunarele doldora de bani, adunaţi din exploa­tarea muncitorilor. Ei munceau tot anul şi alţii care obosiseră... înca­sând rente, dividende şi jetoane, ve­neau, săracii, să se odihnească. Astăzi, vila Nr. 1 P.T.T. ca şi celelalte de pe Valea Prahovei şi de pe litoral, răsună de cântecele muncitorilor. Ei citesc, fac mici ex­cursii, organizează şezători şi, bine­înţeles, nu uită, să facă sport. Zilele trecute, de pildă, salariaţii adăpostiţi la vila Nr. 1 P.T.T., a­­vând concursul localei O.S.P., au organizat un croş pe o distanţă de 10 kilometri: Predeal km. 147 — Ti­miş km. 152 şi retur. Au participat 20 concurenţi — u­­nii din ei chiar vârstnici — şi 14 au terminat parcursul. Clasamentul a fost următorul Hors concours: Dumitru Chiose Tz, S. P. T. T.) 37 min. 1) Cristina Ilie (A­rmata-Predeal) 10 min. 02. 2) Teodorescu Gh. (,,A­rmata­-Pre­­deal) 40 min. 03. 3) Ioniță Dumitru (U.S.P.T.T.) 40 min. 08. 4) Corpoianu Alex. (Armata-Pre­­deal) 42 min. 5) Duță Nicolae (Sovrompetrol) 42 min. 01. 6) Ilié Constantin (U.S.P.T.T.) 42 min. 03. 7) Chițu Ștefan (Sovrompetrol) 42 min. 04. 8) Stan Gh. (M.A.I.) 43.02. 9) Frățilă Gh. (Sovrompetrol) 44 minute. 10) Ardeleanu Gh. (Armata-Pre­­deal) 44 min. 01. Crosul s-a bucurat de­­un mare succes. Peste 500 de muncitori au fost prezenţi la­­ sosire, pentru a-şi încuraja tovarăşii porniţi, în cursă. De­ altfel, pentru ! Duminică 12 iunie a fost programată o nouă ma­nifestaţie sportivă, o probă­­de marş pe distanţă de 12 kilometri, la care şi-au anunţat participarea numeroşi muncitori veniţi la odihnă la Pre­deal EMIL IOSEF coresp. voluntar­ CU 13.60 m LA TRIPLU SALT IN C. T. M. Elevul Triteanu de la Turda se impune pentru Cluj Cupa Tineretului Muncitor, isi­­vor nesecat de noui elemente pen­tru atletism, ne-a adus încă unul pe Titus Triteanu din Turda. A­­cesta, elev all şcolii de Adminis­traţie Economică, după un antre­nament intens a realizat perfor­manţe rermarcabile la sărituri: 1.65 la înălţime, 6-25 la lungime şi 13.60 la triplu salt. Sunt toate acestea cifre, care pentru un tânăr ca el, pot fi so­cotite excelente. 13.60 m. la triplu salt, de pildă, înseamnă cea mai bună performanţă românească a anului, cu mulţi centimetri îna­­intea lui Seter 13.46 m., Chiria­­cescu 13.28 m., Caltuţ 13-05 m. To­todată, cifra depăşeşte cu zece centimetri standardul pentru ca­tegoria I. Veţi recunoaşte şi d-voastră că acest lucru nu e un fapt oarecare, şi tocmai de aceia venim cu o pro­punere. Federaţia de Atletism are datoria să trimeată pe Titus Tri­teanu la­ săptămânalele concursuri ale lotului naţional la Cluj. Poate că totuşi el, să fie un element ex­cepţional de care echipa naţiona­lă, să aibe nevoie pentru apropia­ (Continuare în pag. 3-a col. 1­-5) TITUS TEMEANU la întâlnire internaţională cu Ceh­o­­slovacia! întâi şi - a­p­o­i football-ul! L­a 16 Mai, corespondentul nos­tru de la Timişoara ne comu­nica — şi ziarul nostru înre­gistra a doua zi — suspendarea pe 6 luni a jucătorului Maria, de ca­­tre gruparea CSUT pentru: — lipsă repetată de la cursuri — situaţie şcolară slabă — viaţă nesportivă şi — neprezentare la chemările gru­pării. Suspendarea, dictată în acelaş timp şi lui A. Rădulescu (pentru alte motive şi pe altă durată), a fost comunicată federaţiei, care a ratificat-o. Iată, însă, că CSUT a revenit a­­supra acestei sancţiuni, iar pe data de 4 iunie a cerut federaţiei să i se ridice suspendarea. Motivarea: ju­cătorul are o frecvenţă la cursuri­­mai bună, ca şi situaţia şcolară, a­­arătat că şi-a însuşit total criticile făcute, iar raportul antrenorului a­­rată deasemenea că jucătorul s’a disciplinat. Intr’un cuvânt, între Mai şi 4 Iunie, Maria a devenit lin student-jucător, care nu mai tre­­bue pedepsit. (Continuare în pag. 3-a col. 7) CONFERINŢA Tov. I. VLAICU, SECRETAR AL C.C. AL O.S.P. DESPRE «SPORTUL IN U.R.S.S. -SPUN PENTRU POPOR» In cad­r­u ciclului de conferinţe organi­at de ARI,US — Filiala Bu­cureşti, a avut loc Miercuri 8 Iuunie, Mreie 19, la Parcul de Cultură şi O­­dihină al Casei Prieteniei Sovieto- Române, conferinţa tov. M. VLAICU Secretar al CC al OSP despre: Spor­­tul în URSS — sport pentru popor. Conferenţiarul a arătat importan­ţa deosebită ce se acordă educaţiei fizice în URSS, care contribuie la întărirea sănătăţii şi desăvârşirea fizică şi morală a cetăţenilor sovie­tici. D-sa a vorbit apoi despre activi­tatea cluburilor sportive sovietice, subliniind că sportul sovietic este foarte răspândit la sate, în sovho­­zuri şi colhozuri, din rândurile să­tenilor ridicându-se multe elemente sportive de valoare. In încheiere, conferenţiarul a spus: „Noi trebuie să studiem cu cea mai mare atenţie metodele de lucru sovietice, pentru ca această experienţă să ne folosească în munca pentru desvoltarea sportului nos­tru“. După conferinţă a urmat un pro­­gram sportiv şi a rulat apoi filmul sovietic „Solii Păcii“. Echipa Arsenal din Londra bătută în Brazilia Nu s’au stins încă ecourile „a­­micalelor” incidente de la matchul de football. Turcia — Grecia care, aşa cum se ştie, au luat proporţiile unui adevărat scandal diplomatic, că o nouă mostră de „prietenie” sportivă între două ţăr­i „marhalli­­zate”, vine să se adaoge evenimen­telor binecunoscute de la Atena. Povestea este intr’adevăr semni­ficativă. Ea merită să fie istorisită aci pentru că din această scurtă și moralizatoare poveste vom putea trage concluzii interesante. . Ii urmă cu două săptămâni, foot­­balliștii clubului londonez „Arse­­val’ au p­lecat într'un turneu de câteva matchuri în Brazilia. Cam­pionatul tocmai se terminase aşa încât jucătorii britanici aveau per­spectiva unei călătorii agreabile prin ţinuturile pitoreşti din America de Sud. Dar, un vechiu proverb spune că ,,socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”. Ceea ce — în a­­cest caz — se pare că s’ar potrivi ca o mănuşe celor întâmplate în tur­neul „Arsenalului” prin Brazilia. Sau, mai bine zis, celor întâmplate în ultimul match din cadrul acestui turneu. Cu adevărat, la Rio de Janeiro, întâlnirea dintre echipa locală Fla­­ ­ites­­ius Gideassu (Continuare în pag. 3-a col. 6-7)

Next