Sportul Popular, iunie 1949 (Anul 5, nr. 1372-1401)
1949-06-10 / nr. 1381
r SALUTUL SPORTIV POLONEZI ADRESAT SPORTIVILOR DIN R.P.R. Sportivii polonezi car© au întâlnit, sportivii români la basketball şi motociclism, ajunşi în Polonia au trimsdouă telegrame prin care salută sportivii noştri. Părăsind Patria Dvs., vă trimitem mulţumirile noastre călduroase pentru grija frăţească şi atenţia tovărăşească cu care am fost înconjuraţi în tot timpul şederii în ţară şi vă dorim o cât mai mare desvoltare a sportului popular motociclist în R. P. R. | ALERGĂTORII POLONEZI PARTICIPANŢI LA MARELE PREMIU I AL R.P.R. ' * Vă adrjpsăm prin prezenţa cele mai sincere mulţumiri pentru primirea cordială de care s’abucurat la Dvs. echipa noastră de basketball, încântătoarea Dvs. ospitalitate şi grija frăţească cu care aţi înconjurat pe concurenţii noştri, au lăsat o impresie de neşters, întărind şi mai mult legăturile de prietenie care leagă sportul român de cel polonez. Am luat notă cu mare bucurie de informaţiile jucătorilor noştri asupra marilor Dvs. succese sportive, întâlnirile organizate în felul acesta, care se desfăşoară intr’o atmosferă de prietenie frăţească şi schimbul reciproc de experienţe şi cunoştinţe nouî, vor contribui cu siguranţă la dezvoltarea sportului în tarile noastre. Mulţumindu-vă încă odată pentru încântătoarea ospitalitate acordată echipei noastre, vă adresăm cele mai sincere urări de progres continuu al sportului Dvs. şi cele mai bune salutări sportive. FEDERAŢIA POLONEZA DE BASKET VOLLEY şi HANDBALL PACEA CONDIŢIE A DESVOLTARII SPORTULUI Geniul constructiv al omului, a inventat electrica, radio-ul, mijloacele de comunicaţiile terestre şi aeriene, a învins spaţiul şi timpul. Mulţi oameni de ştiinţă şi-au sacrificat tinereţea şi de multe ori viaţa, în cercetări necontenite în folosul omenirei. Urmăriţi evoluţia lumii de la scrierile hieroglife pe piatră şi până la cuvântul transmis prin telegraf sau imaginea expediată prin ibelinograf şi veţi parcurge cale lungă de frământare şi prefaceri, în epocile istoriei. * Cuceririle geniului omenesc sunt nenumărate şi mult mai departe ar fi ajuns civilizaţia dacă războaiele cumplite care au însângerat popoarele, nu ne-ar fi înapoiat cu secole în urmă. Lupta cuceritorilor din istorie în războaiele lor nedrepte şi antipopulare, a distrus multe civilizaţii. Romanii au trecut cu plugul peste Cartagina, distrugând în setea lor nebună tot ce a construit un popor. Două mii de ani mai târziu, demenţa unui dictator nazist crede că poate pârjoli viaţa poporului sovietic, creiată de geniul revoluţiei. Războiul distrugător a trecut în diferite epoci peste pocoare şi a fost mereu cumplit. Dar ceia ce a distrus ultimul război întrece tot ce imaginaţia cea mai fecundă poate concepe. Girase întregi au fost incendiate, monumente de cultură au fost arse, obiecte de artă, legate de sufletul popoarelor, au fost nimicite. „Când hitleriştii ameninţau Parisul, ei nu loveau numai franţa“ spune marele scriitor Ilyas Ehrenburg. „Ei loveau întreaga omenire, căci acolo sunt valori nepreţuite ale tuturor oamenilor de artă şi cultură“. Intr'adevăr, durerea tuturor oamenilor e nemărginită. Dacă bogăţiile ,,Louvre-ului“ sunt atinse, dacă picturile lui Leonardo da Vinci, Van Gogh, Rubens sau sculpturile lui Rodin vor fi idistruse. Acest lucru nu poate fi înţelesde nişte canibali hitlerişti sau de proaspeţii lor emuli angloamericani, aţâţători la război, care socotesc aceste valori universale prin preţul lor în dolari. Aceişti oameni agită ideia unui măcel par că ar vorbi de un lucru firesc, de un fapt care trebuie să fie salvator !pentru oameni. Salvator ? Da, pentru magnaţii industriei din apus, pentru asociaţii lor din Wall Street, din City care trăesc din profiturile grase ale societăţilor anonime pentru exploatarea bogăţiilor/pământului pe care le socotesc/proprietate personală, care trăesc din cumplita exploatare a milioane de muncitori care trăiesc în condiţiuni mizerabile şi care îşi văd existenţa ameninţată de avântul paşnic al omenirei. Oamenilor dolarilor sunt acei care vor războiu, un războiu care vor să-l ducă tot pe spinarea muncitorilor, cu braţele lor, fără să ţină seama de lacrămile mamelor şi plânsetul orfanilor, rămaşi fără sprijin. Glasul popoarelor iubitoare de pace răsună puternic. Vocea oamenilor spune răspicat: vrem pace! Popoarele sunt sătule de războaie. Ele vor progres, prosperitate, libertate şi aceste lucruri le vor obţine numai printr-o luptă solidară pe plan internaţional a celor care muncesc. Sportivii progresişti sunt duşmanii războiului. Ei ştiu foarte bine ce le-a adus ultimul războiu. Stadioane au fost distruse de furia avioanelor „Stuka“ care în numele vestitului „Kultur“ dărâmau tot ce slujea educaţia popoarelor. In Uniunea Sovietică, sute de stadioane, terenuri, săli şi piscine au fost distruse. La noi, stadionul ANEF, a fost complet incendiat. Stadionul Gimeşti a fost bombardat şi alte zeci de terenuri au avut de suferit. Tineri sportivi au fost chemaţi înrtr'un războiu care nu era al lor şi au căzut pe front. Footballistul Traian Zăinescu, recordmanul de punct Dante Gherman şi mulţi alţi sportivi au murit într-un războiu nedrept — pe care nu l-au dorit — şi care lovea un popor paşnic. Activitatea sportivă s-a oprit în loc. Au fost pierduţi ani de zile, valoarea tehnică a sporturilor a scăzut simţitor şi după războiu am înregistrat o recrudescenţă în toate ramurile de activitate sportivă. După cum cultura are de suferit de pe urma unui războiu, la fel sportul face paşi înapoi. Tineretul sportiv e,învăţat că sportul este un factor de înfrăţire al popoarelor, un mijloc de întărire fizică pentru echilibrul vieţii, pentru mărirea producţiei, pentru creiarea unei vieţi mai bune pentru toţi oamenii. Ei nu vor ca puterea lor, călită pe terenul de sport să fie folosită şi de dragul unor demenţi, aţâţători la (Continuare în pag. 4-a col. 1-2) O PUBLICAŢIE NECESARĂ: «ŞTIINŢA ŞI TEHNICA PENTRU TINERET» A apărut primul număr al revistei „ŞTIINŢA ŞI TEHNICA PENTRU TINERET”, editată de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor. Tipărită in 32 pagini mari, ilustrată cu numeroase fotografii, desene şi schiţe lămuritoare, revista are un aspect grafic dintre cele mai plăcute, îmbrăcând astfel într’o haină frumoasă, un conţinut variat, bogat şi foarte folositor tineretului nostru muncitor. Astăzi, când poporul muncitor al ţării noastre este încleştat în marea bătălie pentru construirea socialismului, se cere de la fiecare tânăr un efort conştient pentru a-şi însuşi ştiinţa şi tehnica şi a deveni astfel un constructor, un luptător dârz şi hotărît, înzestrat cu un înalt nivel cultural şi ştiinţific. „Numai un asemenea tineret” după cum arată revista în articolul de început de drum, „va putea contribuie într’o largă măsură la făurirea unei industrii din ce în ce mai puternice şi a unei agriculturi socialiste, mecanizate, baze de nesdruncinat ale socialismului în ţara noastră, arme de apărare a independenţei naţionale, împotriva poftelor hrăpăreţe ale imperialismului înrobitor de popoare”. Tineretul nostru sportiv care are mereu în faţă lozinca „primii în sport, primii în prducţie”, făcându-şi din ea un angajament de onoare şi o vie realitate, va găsi în această revistă răspunsul şi complectările dorite la o serie întreagă de probleme, care îi pot lărgi orizontul de cunoştinţe, arătându-l cum pot fi biruite şi folosite forţele naturii şi care sunt marile adevăruri ale ştiinţei şi tehnicei, necesare pentru făurirea unui trai mai bun, mai fericit, pentru toţi oamenii muncii. Primul număr al revistei „Ştiinţa şi tehnica pentru tineret” constituie un început plin de făgădueli. In general, articolele şi reportaţiile sunt scrise într’un limbaj clar, accesibil maselor, fără obişnuita oprelişte a expresiilor de specialitate. Trebuie continuat pe drumul acesta, pentru ca ţelurile ce şi le-a propus revista — popularizarea tehnicei şi a ştiinţei în rândurile tineretului muncitor — să găsească drum liber, direct, la sufletele cititorilor. Câteva titluri dau o imagine a conţinutului revistei: „Premiaţii Academiei R.P.R. pentru realizări în ştiinţă şi tehnică”, „Apariţia vieţii pe pământ” (un interesant articol ştiinţific, care desvăluie absurdul credinţelor mistice şi a superstiţiilor obscurantiste), „Cărbunele isvor de energie”, „Seceta poate fi învinsă”, precum şi o serie întreagă de date şi aspecte privitoare la cuceririle celei mai avansate ştiinţe: ştiinţa sovietică. Prin felul cum e scrisă, prin claritatea şi prezentarea plăcută a tuturor problemelor tehnice, revista „Ştiinţa şi tehnica pentru tineret” este sortită să devie o lectură sorbită cu nesaţ de întreg tineretul nostru muncitor. ANUL IV — Nr. 1381 îsiBi iOTECA • I NtiVERSITATU f - i A *. I I 1.....ftnrnrmipr rin»i»i OM^fpifTir'r~T ** Redacția: Str. Const. Miile 12 Centrala 5.30.36 5.30.37 Administrația 6.14.06 Tipografia 3.84.39 4 PAGINI LEI c. Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni. Taxa poștală plătită in numerar 106.523.845. PE ARENA D.S.P. MÂINE SE DISPUTA PRIMELE PROBE ALE ÎNTÂLNIRII DE GIMNASTICĂ FEMININĂ, DINTRE ECHIPELE R. P. R. Şl UNGARIEI — CUM SAU PREGĂTIT REPREZENTANTELE NOASTRE — Undeva într■’o sală de gimnastică din Capitală, 9 fete, purtând pe tricouri stema Republicii, stau pe o bancă şi ascultă cu atenţie ceea ce le spune un sportiv blond, îmbrăcat şi ei în trainingul lotului naţional. Desigur că cititorii noştri care sunt la curent cu evenimentele sportive, işi vor fi dat seama că în rândurile de mai sus am prins un aspect de la antrenamentul echipei naţionale femenine de gimnastică, care se pregăteşte în vederea întâlnirii cu reprezentativa Republicei vecine şi prietene, Ungaria. „INCA ODATA SI INCA ODATA”... Un antrenor nu trebue să fie niciodată mulţumit de lucrul sportivilor pe care-i conduce. El trebue să-i vrea mereu mai buni, mereu mai bine pregătiţi. De aceea Vasile Moldovan, unul dintre antrenorii lotului naţional de gimnastică nu-i niciodată mulţumit. Arată greşelile cât de mici, corectează poziţia corpului sau a mâinilor, exemplifică el însuşi ,şi în felul acesta contribue la o mai bună pregătire a gimrtaştilor, pentru o întâlnire care este departe de a fi uşoară. Gimnastele din lot, care ştiu că la această întâlnire cu echipa Ungariei reprezintă Republica a cărei stemă o poartă cu mândrie pe tricouri, astuptă cu atenţie sfaturile antrenorului, întreabă când li se pare că ceva „nu merge“*, într’un cuvânt îşi dau toată silinţa să-şi desăvârşească forma. BERTA COROBEANU, MARIA POP ŞI OLGA GECZO... ...Sunt cele mai informă la aparate portative şi sol. Berta Corobeanu, în special, are mai multă siguranţă ca la „regionale“ şi mişcările ei au o continuitate armonioasă, una dintre calităţile cari au situat-o in fruntea gimnastelor noastre la aceste două probe. Maria Fop vădeşte multă eleganţă in mişcări, iar Olga Geczo o, siguranţă demnă de remarcat. Spectatorii de Sâmbătă şi Duminică vor avea ocazia să constate că aceste două probe, aparate portative şi sol, sunt dintre cele mai spectaculoase, fiind totodată adevărate examene de îndemânare, graţie, eleganţă, elasticitate, condiţie fizică, etc. (Continuare in pag. 3-a col. 4-5) BERTA COROBEANU se antrenează intens pentru întâlnirea internațională care începe mâine." La Fabrica de zahăr Chitila responsabilul sportiv este tem. CHEBLEŞ ANDREI mecanic în secţia de rafinărie mecanică. Deşi până nu de mult Chebleş Andrei nu practica nici un sport, totuşi datorită râvnei şi muncii depuse pentru desvoltarea mişcării sportive în fabrică, el a ajuns un bun îndrumător al tineretului. INIŢIATOR AL ÎNTRECERILOR SOCIALISTE CHEBLEŞ ANDREI A DEPĂŞIT NORMA CU 250 LA SUTA Şi nici nu putea fi altfel. Angajând pe tovarăşii săi in întrecere, pentru ridicarea calitativă şi cantitativă a muncii lor, Chebleş Andrei a fost de la început în fruntea celor mai buni muncitori ai întreprinderii. Tabloul evidenţiaţilor în muncă a avut în fiecare săptămână la loc de cinste numele lui Chebleş Andrei. începând cu luna ianuarie, procentul de depăşire al normei în secţia condusă de Chebleş Andrei s-a dublat la aproape fiecare treizeci de zile, întâi 120 la sută, apoi 200 la sută şi în sfârşit 250 la sută. „Medalia Muncii“ a venit să răsplătească eforturile vrednicului muncitor, chibzuinţă şi priceperea lui. De altfel, în toate operaţiunile care cer o pregătire specială, totdeauna este chemat Chebles car© le duce, cu dârzenia ceri caracterizează, la bun sfârşit. Chiar în momentul când eram în întreprindere, Chebles era ocupat cu dirijarea transportului unui cazan enorm de distilare a sfeclei, a cărui deplasare cerea multă pricepere. S’a scuzat că nu poate vorbi atunei cu noi şi până când cazanul nu a fost dus la locul stabilit, Chebleş nu a părăsit echipa de transport. SECRETARUL UTM-ULUI DIN FABRICA, TROMBETA PETRE ŞI BUN SPORTIV DAR MAI ÎNTÂI DE TOATE,UN PRICEPUT ELECTRICIAN Un ajutor preţios al evidenţiatului Chebleş Andrei în munca acestuia de de tineret. Prezent în fruntea tututuror iniţiativelor tinerilor a fabrice!. Trombeta este acum secretarul UTM-ului din întreprindere. CTM-ul are ir. acest tânăr un organizator de seamă dar şi un concurent valoros. Trombeta nu s’a mulţumit numai să mobilizeze întru participarea la uriaşa competiţie sportivă ci a luat Responsabil sportiv la fabrica de zahăr Chita Mecanicul Chebleş, decorat cu «Medalia Muncii» este în acelaş timp, şi un bun activist sportiv TÂNĂRUL ELECTRICIAN, TROMBETA, A CÂŞTIGAT DOUĂ PROBE IN C.T.M. popularizare a sportului în rândul parte şi el la concursurile din cadrul muncitorilor întreprinderii din Chi- Sicil NaudIGSCU Jila, este Trombeta Petre. De demult, pr. Trombetâ s’a impus ca un factor --------------------- ------------activ al realizării Organizaţiei Unice (Continuare în pag. 3-a col. 6) Stânga: Mecanicul CHERLEȘ ANDREI decorat cu „Medalia Muncii*. Dreapta: TROMBETA PETRE, câștigator la două probe de atletism în CTM. PETROLUL-DiNAMO SI ITA-CF.R.T., JOCURILE CARE DOMINA ETAPA Nr. XXII Mâine în Capitală, Etapa a 22-a a Campionatului Divizionar A este dominată de jocurile: Dinamo—Petrolul — care se dispută în Capitală mâine — și CFR T—ITA de la Timișoara. Primul se impune prin caracterul său permanent de dispută pasionantă, cel de-al doilea prin... tradpe. Pentru că până acum, de când se întâlnesc ITA şi CFR, niciodată feroviarii n‘au pierdut la Arad, în vreme ce textiliştii n‘au pierdut niciodată la Timişoara... De altfel, o caracteristică a acestui joc este că CFR Trh a învins până acum niciodată pe ITA. La Mediaş, ICO susţine un match destul de greu, dar pe care-l poate câştiga. La fel şi CSCA, în formă bună în care se găseşte. Ultimul joc provincial, cel de la Petroşani dintre Jiui şi,CSU Cluj oferă minerilor pespectiva unei noui victorii. Totuşi, studenţii clujeni, care au jucat foarte bine Miercuri cu CFR B dor scoate un rezultat bun... MAINE PROGRAM CUPLAT IN GIULESTI In Capitală se dispută în această eipă trei jocuri dintre care două, Metrochimic—Rata şi Dinamo—Petrolul, şi stadionul Ciuleşti, mâine şi în ordinea de mai sus. Metalochimic a făcut Marţi un uşor antrenament de condiţie, iar ieri a jucat la două porţi cu o echipă districtuală. Pentru jocul cu Petrolul, Dinamo trebue să uite în primul rând victoriile de la Sofia — dar nu şi forma arătată şi să joace cu toată atenţia şi senozitatea. Petrolul şi-a terminat pregătirile id cu un antrenament făcut în timpul .`I d'mineţii. In ce priveşte, formaţia, Pricop îşi va jeluia locul pe aripa stângă în locul lu Tili Popescu - Pentru ■ postul de hai 'hréhot, o discuţie intre Călinoiu şi Torjoc. In orice caz, Petrolul trebue să-şi arecteze jocul pe tripletă pentru a putea câştiga. Stopperul şi linia de înaintaşi petrolistă pot fi puncte decisive... CSUT DIN NOU IN CAPITALA După ce acum două săptămâni CSUT a jucat în Capitală şi a învins pe Metalochimie fără a face însă impresie, studenţii vor întâlni Duminică pe Stadionul Republicii pe CFR B. Echipa timişoreană a arătat cu ocazia jocului de Miercuri cu Gaz Metan că are lipsuri în pregătire, mai ales în ceea ce priveşte condiţia fizică. Feroviarii — la rândul lor — au învins la Cluj foarte greu, după cum ne spunea ieri Apolzan. Jocul cu CSUC a fost foarte nervos şi bucureştenii s -au resimţit după matchul disputat Luni la Braşov, pe ploaie. Au mai marcat un goal în repriza, a doua — prin Lungu, — dar arbitrul nu l-a acordat, deşi (după cum spun feroviarii că a fost faza) el era perfect valabil. Penii" matchul de Duminică CFR B face azi un antrenament uşor, fără balon, program cuplat pe Stadionul Ciuleşti VINERI 10 IUNIE 1949 ABONAMENTE Abonament individual lunar .. 120 lei Instituții ........................................... 5.000 LA PREDEAL, MUNCITORII l$I PETREC CONCEDIUL FĂCÂND SPORT V ila Nr. 1 P.T.T. din Predeal e plină. Muncitori făcând parte din prima serie a celor ce şi-au câştigat dreptul la concediu, au venit aici să se repauzeze, pentru a putea relua apoi, cu şi mai multă râvnă, munca pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat. Prin grija Partidului MuncitorescRomân, masele muncitoare au pu- ţîit ajunge şi vor pătrunde în număr din ce în ce mai mare, în aceste locuri de odihnă, rezervate altădată numai celor cu buzunarele doldora de bani, adunaţi din exploatarea muncitorilor. Ei munceau tot anul şi alţii care obosiseră... încasând rente, dividende şi jetoane, veneau, săracii, să se odihnească. Astăzi, vila Nr. 1 P.T.T. ca şi celelalte de pe Valea Prahovei şi de pe litoral, răsună de cântecele muncitorilor. Ei citesc, fac mici excursii, organizează şezători şi, bineînţeles, nu uită, să facă sport. Zilele trecute, de pildă, salariaţii adăpostiţi la vila Nr. 1 P.T.T., având concursul localei O.S.P., au organizat un croş pe o distanţă de 10 kilometri: Predeal km. 147 — Timiş km. 152 şi retur. Au participat 20 concurenţi — unii din ei chiar vârstnici — şi 14 au terminat parcursul. Clasamentul a fost următorul Hors concours: Dumitru Chiose Tz, S. P. T. T.) 37 min. 1) Cristina Ilie (Armata-Predeal) 10 min. 02. 2) Teodorescu Gh. (,,Armata-Predeal) 40 min. 03. 3) Ioniță Dumitru (U.S.P.T.T.) 40 min. 08. 4) Corpoianu Alex. (Armata-Predeal) 42 min. 5) Duță Nicolae (Sovrompetrol) 42 min. 01. 6) Ilié Constantin (U.S.P.T.T.) 42 min. 03. 7) Chițu Ștefan (Sovrompetrol) 42 min. 04. 8) Stan Gh. (M.A.I.) 43.02. 9) Frățilă Gh. (Sovrompetrol) 44 minute. 10) Ardeleanu Gh. (Armata-Predeal) 44 min. 01. Crosul s-a bucurat deun mare succes. Peste 500 de muncitori au fost prezenţi la sosire, pentru a-şi încuraja tovarăşii porniţi, în cursă. De altfel, pentru ! Duminică 12 iunie a fost programată o nouă manifestaţie sportivă, o probăde marş pe distanţă de 12 kilometri, la care şi-au anunţat participarea numeroşi muncitori veniţi la odihnă la Predeal EMIL IOSEF coresp. voluntar CU 13.60 m LA TRIPLU SALT IN C. T. M. Elevul Triteanu de la Turda se impune pentru Cluj Cupa Tineretului Muncitor, isivor nesecat de noui elemente pentru atletism, ne-a adus încă unul pe Titus Triteanu din Turda. Acesta, elev all şcolii de Administraţie Economică, după un antrenament intens a realizat performanţe rermarcabile la sărituri: 1.65 la înălţime, 6-25 la lungime şi 13.60 la triplu salt. Sunt toate acestea cifre, care pentru un tânăr ca el, pot fi socotite excelente. 13.60 m. la triplu salt, de pildă, înseamnă cea mai bună performanţă românească a anului, cu mulţi centimetri înaintea lui Seter 13.46 m., Chiriacescu 13.28 m., Caltuţ 13-05 m. Totodată, cifra depăşeşte cu zece centimetri standardul pentru categoria I. Veţi recunoaşte şi d-voastră că acest lucru nu e un fapt oarecare, şi tocmai de aceia venim cu o propunere. Federaţia de Atletism are datoria să trimeată pe Titus Triteanu la săptămânalele concursuri ale lotului naţional la Cluj. Poate că totuşi el, să fie un element excepţional de care echipa naţională, să aibe nevoie pentru apropia (Continuare în pag. 3-a col. 1-5) TITUS TEMEANU la întâlnire internaţională cu Cehoslovacia! întâi şi - apoi football-ul! La 16 Mai, corespondentul nostru de la Timişoara ne comunica — şi ziarul nostru înregistra a doua zi — suspendarea pe 6 luni a jucătorului Maria, de catre gruparea CSUT pentru: — lipsă repetată de la cursuri — situaţie şcolară slabă — viaţă nesportivă şi — neprezentare la chemările grupării. Suspendarea, dictată în acelaş timp şi lui A. Rădulescu (pentru alte motive şi pe altă durată), a fost comunicată federaţiei, care a ratificat-o. Iată, însă, că CSUT a revenit asupra acestei sancţiuni, iar pe data de 4 iunie a cerut federaţiei să i se ridice suspendarea. Motivarea: jucătorul are o frecvenţă la cursurimai bună, ca şi situaţia şcolară, aarătat că şi-a însuşit total criticile făcute, iar raportul antrenorului arată deasemenea că jucătorul s’a disciplinat. Intr’un cuvânt, între Mai şi 4 Iunie, Maria a devenit lin student-jucător, care nu mai trebue pedepsit. (Continuare în pag. 3-a col. 7) CONFERINŢA Tov. I. VLAICU, SECRETAR AL C.C. AL O.S.P. DESPRE «SPORTUL IN U.R.S.S. -SPUN PENTRU POPOR» In cadru ciclului de conferinţe organiat de ARI,US — Filiala Bucureşti, a avut loc Miercuri 8 Iuunie, Mreie 19, la Parcul de Cultură şi Odihină al Casei Prieteniei Sovieto- Române, conferinţa tov. M. VLAICU Secretar al CC al OSP despre: Sportul în URSS — sport pentru popor. Conferenţiarul a arătat importanţa deosebită ce se acordă educaţiei fizice în URSS, care contribuie la întărirea sănătăţii şi desăvârşirea fizică şi morală a cetăţenilor sovietici. D-sa a vorbit apoi despre activitatea cluburilor sportive sovietice, subliniind că sportul sovietic este foarte răspândit la sate, în sovhozuri şi colhozuri, din rândurile sătenilor ridicându-se multe elemente sportive de valoare. In încheiere, conferenţiarul a spus: „Noi trebuie să studiem cu cea mai mare atenţie metodele de lucru sovietice, pentru ca această experienţă să ne folosească în munca pentru desvoltarea sportului nostru“. După conferinţă a urmat un program sportiv şi a rulat apoi filmul sovietic „Solii Păcii“. Echipa Arsenal din Londra bătută în Brazilia Nu s’au stins încă ecourile „amicalelor” incidente de la matchul de football. Turcia — Grecia care, aşa cum se ştie, au luat proporţiile unui adevărat scandal diplomatic, că o nouă mostră de „prietenie” sportivă între două ţări „marhallizate”, vine să se adaoge evenimentelor binecunoscute de la Atena. Povestea este intr’adevăr semnificativă. Ea merită să fie istorisită aci pentru că din această scurtă și moralizatoare poveste vom putea trage concluzii interesante. . Ii urmă cu două săptămâni, footballiștii clubului londonez „Arseval’ au plecat într'un turneu de câteva matchuri în Brazilia. Campionatul tocmai se terminase aşa încât jucătorii britanici aveau perspectiva unei călătorii agreabile prin ţinuturile pitoreşti din America de Sud. Dar, un vechiu proverb spune că ,,socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”. Ceea ce — în acest caz — se pare că s’ar potrivi ca o mănuşe celor întâmplate în turneul „Arsenalului” prin Brazilia. Sau, mai bine zis, celor întâmplate în ultimul match din cadrul acestui turneu. Cu adevărat, la Rio de Janeiro, întâlnirea dintre echipa locală Fla itesius Gideassu (Continuare în pag. 3-a col. 6-7)