Sportul Popular, iunie 1950 (Anul 6, nr. 1678-1694)

1950-06-10 / nr. 1683

ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICA ȘI SPORT DE PE LÂNGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI ȘI AL CONFEDERAȚIEI GENERALE A MUNCII . .... . . . . . _ Sâmbătă 10 Iunie 1950 Anul VI­I Nr. 1683 8 pagini Lei 5 ________________________________________________________________­ ____________________________________________________ ROLUL CORESPONDENTULUI DE PRESĂ Noua formă de organizare a spor­tului din ţară noas­tră impune presei sportive sarcina de a fi „un instrument puternic în lupta pentru făurirea spor­tului tic ..masse“. Pentru a-şi Pu­ia ea îndeplini cu succes această­­ misiune, presa noastră sportivă t­­rebue s­ă stabilească o legătură fisermatrantă cu massele largi de sportivi. Această legătură între ziar şi masse o formează reţeaua de co­respondenţi, muncitori­ şi ţărani muncitori, care, aşa după cum a spus marele Stalin sunt : „cei care ?CU menirea de-a scoate la iveală clipsurile vieţii noastre publice sovie­­­itice, luptători pentru înlăturarea acestor neajunsuri, comandanţi ai­­opiniei publice proletare, care se străduesc să îndrumeze forţele inepuizabile ale acestui factor de o covârşitoare însemnătate pentru sprijinirea partidului şi a puterii sovietice în opera grea a cons­trucţiei socialiste“. Presa sportivă de astăzi părăsind caracterul ei exclusiv informativ a devenit îndrumătorul şi educatorul­­tineretului sportiv, pe liniea tratată de hotărârea Biroului Politic al C. C. al P.M.R. asupra desvoltării şi stimulării continue a culturii fi­zice şi a sportului din R.P.R. Cultura fizică şi sportul care fac parte integrantă din metoda de e­­ducaţie comunistă şi patriotică a tineretului, trebue să-l pregătească pe acesta pentru o muncă de înaltă şi productivitate, întărind m­­ forţele, astfel ca el să fie oricând gata­­pentru muncă şi apărarea Repu­blicii Populare Române. •­ In această muncă de formare a sportivului de tip nou în cadrul noiuii forme de organizare a riş­­cării de cultură fizică şi sport din­­,ţara noastră, corespondentului de îpresă îi revine o sarcină de mare­­importanţă. Corespondentul de presă nu tre­ime să-şi limiteze activitatea în sensul de a fi numai un înregistra­­­­tor al unor fapte pe care să le a­­ducă la cunoştinţa ziarului ca o simplă ştire, ci el trebue să pri­vească problema în adâncime, cu obiectivitate şi cu un ascuţit simţ critic, iar conţinutul coresponden­ţei să fie pătruns de urs puternic spirit de Partid. Aceasta­ însemn | nează ca tot ce se scrie să fie bazat pe adevăr. Mergând pe linia ziarului care, după cum arată Lenin, „nu este numai un agitator şi propagandist ,colectiv, ci şi un organizator co­­llectiv”, corespondentul la rândul său în­suşindu­-şi acest principiu are sarcina de a fi un permanent or­­igamizator al întregii activităţi spor­tive dirs localitatea respectivă. In munca sa, corespondentul tre­bue să fie un adevărat activist in ishijba cauzei clasei muncitoare şi nu un spectator indiferent al lup­tei ce se desfăşoară şi un sport­­între mentalităţile înguste şi în­vechite pe de o parte şi forţele pro­gresului pe de altă parte. El trebue să semnaleze în cores­­pondentele sale toate greutăţile şi­­piedicile care stau în calea bunei des­vol­tari a activităţi sportive, să­­critice cu asprime neglijenţa sau­­ comoditatea acelora care nu înţe­leg că prin atitudinea lor stau în ,calea progresului mişcării sportive,­­h­ar prin critica lui justă să contri­­bue efectiv la îndreptarea acestor deficienţe. Pentru a putea cuprinde activi­tatea tuturor colectivelor sportive d­in localitate sau judeţ, corespon­dentul are sarcina ,de a-şi forma o largă reţea de corespondenţi vo­luntari, reprezentanţi ai tuturor colectivelor sportive, care, cunos­când cel mai­­bine situaţia de pe locul lor de muncă sunt în măsură de a da informaţii preţioase­­ asu­pra activităţii sportive din între­prinderea respectivă. Prin organizarea de cursuri de corespondenţi voluntari cu tineri recrutaţi din fabrici, uzine, şcoli şi de pe ogoare, Comitetele judeţ­ţs­te sau orăşeneşti pentru cultură fiscă şi sport contribuc şi rândul lor la ridicarea de noi cadre de corespondenţi, ajutând astfel la îm­­bunătăţirea întregei activităţi spor­tive. Poate fi dată ca exemplu ini­ţiativa Comitetului Orăşenesc pen­tru Cultură Fizică şi Sport din Ti­­tr­işoara, care a organizat un curs de acest fel, recrutând cadre valo­roase care duc astăzi cu succes munca de­ corespondenţi ai ziaru­lui nostru. Comitetul pentru cultură fizică şi sport din Timişoara aplică astfel cuvintele genialului Stalin care ne învaţă că: „Muncitorii să nu se mărginească numai să aibe simpa­tie pentru ziarul lor, ci să ia parte activă la conducerea lui. Să nu sppună muncitorii că scrisul este pentru ei o muncă cu care nu sunt obişnuiţi: muncitorii literaţi nu cad gata din cer, ei se formează înce­tul cu încetul în cursul muncii li­terare. Trebue numai să porneşti la treabă cu mai multă îndrăsneală: odată, de două ori te vei poticni, iar apoi vei învăţa să seri...” Aceste cuvinte dătătoare de cu­raj trebue să stea mereu în faţa tinerilor muncitori care se pregă­tesc să-şi înceapă activitatea de corespondenţi, ei trebuie să fie siguri că muncind cu ardoare şi avânt muncitoresc, vor reuşi. Ridicarea nivelului ideologic şi cultural trebue să fie o preocupare permanentă a corespondentului de tip nou, el ajungând prin aceasta la o îmbunătăţire a corespondenţei sale care, dealtfel, trebue să îndepli­nească următoarele condițiuni : să cuprindă o singură problemă, să fie scrisă simplu, combativ, privită principial, iar criticile aduse să fie constructive. Mişcarea noastră de cultură fi­zică şi sport, călăuzindu-se de bo­gata experienţă a sportului sovie­tic, păşeşte astăzi pe un drum nou. Introducerea complexului sportiv GMA, in urma hotăririi Con­siliului de Miniştri, pune în faţa corespondenţilor sportivi sar­cini de cea mai mare im­portanţă. De felul în care vor şti corespondenţii să popularizeze şi să urmărească organizarea acestui mare complex sportiv depinde în mare măsură reuşita­­ acestuia şi totodată buna pregătire a tinere­tului pentu munca şi apărarea Re­publicii Populare Române. În acest sens, de mare ajutor pentru activitatea corespondenţilor vor fi consfătuirile organizate de ziarul nostru cu cititorii şi cores­pondenţii săi, care vor fi inaugu­rate Duminică în Capitală. Colectivul redacţional al ziarului nostru este sigur că criticile şi propunerile cititorilor şi corespon­denţilor vor însemna o contribuţie serioasă pentru îmbunătăţirea pa­rului. ­Proletari din­ toate tar­ile, unifi­ră. In cinstea Congresului U.F.D.R. Tinerele din ţara noastră vitr in sport, Congresul U. F. D. R„ sub sem­nul luptei active pentru Mii de­ femei muncitoare spot luate în cinstea Congresului, v­u­ roase performanţe pe terenul de­­ lat-o în clişeul de faţă pe târ la fabrica „Ţesătura“-Iaşi, una d­in producţie. In cinstea Congresului U.F.D sută şi şi-a luat angajamentul de insigner G. M. A. mpină cu noi succese în munca şi care se va desfăşura în acest an pace. tire îşi depăşesc angajamentele e cănd normele şi obţinând valo­­port.­ăra muncitoare Coţovanu Elena de­­ntre fruntaşele noastre în sport şi R. ea a depăşit norma cu 29 la a fi printre primele deţinătoare ale Doi ani de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie S­e împlinesc doi ani de când clasa mem­e­i toace din ţara noastră condu­să de Partidul ei de avanfrigar­­dă, Partidul Muncitoresc Ro­mân, a luat în mâinile sale principalele mijloace de pro­ducţie industriale, de trans­port, bancare şi de asigurări, înlăturând burghezia care ani dea rându­ a supt vlaga mun­citorilor. Înlăturând capitaliştii exploa­tatori şi trecând principalele mijloace de producţie indus­trială în mâinile sale, clasa muncitoare din ţara noastră, îndrumată şi condusă de Par­tid, a pornit cu paşi siguri pe drumul construirii sociaîismu- Rii. In aceşti doi ani, datorită politicii hotărîte « Partidului nostru, călăuzit de învăţătura lui Lenin şi Stalin, de expe­rienţa Partidului Comunist (bol­şevic) al Uniunii Sovietice, re-* gimul nostru de democraţie populară­­— îndeplinind cu suc­ces funcţiunile dictaturii prole­tariatului — s’a întărit şi­ ţara noastră a repurtat succese în­semnate atât pe piron politic cât şi pe plan economic. Re­publica noastră Populară a fă­cut astfel progrese însemnate pe calea planificării de Stat care duce la prosperitate şi la bună stare pentru toţi oamenii muncii de la oraşe şi de la sate. Drumul parcurs şi victoriile obţinute în aceşti doi ani tre­­bue să constitue pentru toţi oamenii muncii din ţara noas­tră un imbold de a munci şi a lupta cu forţe înzecite pentru înflorirea Patriei noastre, pen­tru întărirea regimului nostru de democraţie populară şi prin aceasta la întărirea frontului uriaş al păcii în frunte cu U­­niunea Sovietică şi genialul ei conducător, Iosif Vissarionovici Stalin. SPORTIVELE ÎNTÂMPINĂ CONGRESUL U.F.D.R. CU NOI ANGAJAMENTE IN MUNCA ŞI IN SPORT P­este câteva zile, femeile muncitoare din ţara noastră vor sărbători un eveniment de mare importanţă : Congresul U.F.D.R. Congresul acesta, aştep­tat cu justificată bucurie şi întâm­pinat cu noi succese în muncă, se va transforma într’o vie manifes­taţie a voinţei pentru pace a fe­meilor din ţara noastră. Semnatare ale Apelului de la Stockholm, ele ştiu că lucrul cel mai de preţ în momentul de faţă este pacea. Pen­tru apărarea căminului şi familii­lor lor, femeile din ţara noastră îşi vor afirma şi cu acest prilej hotărârea dârză de a lupta împo­triva aţâţătorilor la un nou război, întâmpinând Congresul cu noi succes la muncă, femeile din R.P.R. Vor dovedi şi de data aceasta voinţa lor neclintită de a nu pre­cupeţi niciun efort în lupta pen­tru apărarea­ păcii, pentru cons­truirea socialismului în ţara noastră. Sportivele găsesc în Congresul UJF.D.R. un nou prilej pentru a arăta prin succesele lor din pro­ducţie şi sport că sunt alături de marele front al partizanilor păcii ,din lumea întreagă. — „Muncind cu hărnicie în locu­rile lor de muncă — ne spune re­cordmana naţională de atletism CLAUDIA RUSE — şi pregătin­­du-se cu conştiinciozitate în vede­rea viitoarelor concursuri, sportivele din ţara noastră au transformat zilele dinaintea Congresului U.F.D.R. în zile de luptă şi mai hotărâtă pentru consolidarea păcii. Este prea mare diferenţa dintre condiiţiurile de trai ale femeilor din trecut şi cele de astăzi, pen­­tru ca ele să nu-şi afirme mulţu­mirea pentru cei care se îndrumă spre o viaţă mai fericită. Ca sportivă şi ca elevă, îmi iau angajamentul de a nu precupeţi niciun efort, pentru ca prin munca pe care o voi depune învăţând mai bine şi îndrumând tovarăşele mele de studii pe terenul de sport, să cinstesc marea sărbătoare a fe­meilor din ţara noastră: Congresul U.F.D.R.”. „La adăpostul paşaportului diplomatic american se ascund uneltiri pentru un nou război“ ne scrie atletul Miculae Gurău din lotul ft. P. R. A TOVARĂŞE REDACTOR, RESPONSABIL, am citit cu emoţie rândurile simple ale lui Zamfir Niculae — un modest funcţionar la Legaţia Statelor Unite din Bucureşti — care prin cuvinte sincere şi-a exprimat sbuciumul ce l-a trăit din clipa când a luat parte alături de cei doi militari americani, funcţionari ai Biroului ataşatu­lui militar al U.S.A., la aruncarea a numeroase cartuşe, in lacul Snagov, în dreptul vilei ocupate de ataşatul militar al Statelor Unite. Zi şi noapte, ca oricare om cinstit din Patria noastră, el s’a frământat pentru a afla ce i-a făcut pe aceşti funcţionari să arunce cartuşele, pentru ce aveau ei atâtea muniţii pentru pistoale şi arme au­tomate. Şi răspunsul l-a găsit singur. El poate fi dat de către toate uneltirile pe care reprezentanţii „diplomatici" ai ţărilor imperialiste, cu ajutorul slu­gilor pe care le-au recrutat din sânul burgheziei din ţara noastră, le fac pentru a încercă să submi­neze construirea socialismului în R.P.R. Dar ei vor fi demascaţi fără cruţare, in faţa lor se vor ridica mereu oameni cinstiţi ca Zamfir Ni­culae, luptând zi de zi contra lor, contra planuri­lor pe care le fac pentru a arunca omenirea îfitr’un nou cataclism mondial. Ia­tă de ce, ca sportiv şi ca muncitor am ţinut să-mi exprim indignarea pe care am simţit-o în cli­pa când am aflat de această nouă mârşăvie a ce­­lor care la adăpostul paşaportului ,,diplomatic’’ uneltesc declanşarea unui nou război. Şi lor, eu şi milioanele de oameni cinstiţi din lumea întreagă le spunem un hotărât: NU­­ NICULAE GURAU , din lotul naţional de atletism

Next