Sportul Popular, februarie 1952 (Anul 7, nr. 2001-2012)
1952-02-02 / nr. 2001
PRIMUL SALARIU IN LEI NOI In toate secţiile uzinelor „Steaua Roşie“ din Capitală se munceşte cu râvnă. La executarea pieselor şi maşinilor îşi dau contribuţia, pe lângă ceilalţi muncitori ai uzinei şi muncitorii Ion Stoica, Iohan Cristei şi Sorentin Drăgan. Pe graficele lor de producţie sunt indicate însemnate depăşiri de norme, iar noi şi noi piese gata lucrate sunt transportate dela locurile lor de producţie. Marele strung la care lucrează Sorentin Drăgan taie fără încetare fierul pe care l-a turnat într’o altă secţie, într’o anumită formă, tânărul Ion Stoica. Alteori, o piesă lucrată de Stoica ajunge la maşina strunită de Iohan Cristei. Dar nu numai munca îi leagă pe cei trei muncitori ci şi activitatea sportivă. In timpul liberei pot fi văzuţi pe terenul de sport. Ion Stoica este unul din cei mai buni jucători de volei din colectivul sportiv şi poartă cu mândrie insigna G.M.A. Şi Iohan Cristei e purtător al insignei, fiind în acelaş timp un bun jucător de şah şi tenis de masă, iar Sorentin Drăgan, care a înscris pe luna ianuarie o depăşire de normă de 150%, este canoteur şi înnotător. In zilele care au trecut, ei au muncit cu şi mai multă râvnă cinstind astfel Hotărîrea guvernului şi partidului cu privire la reforma bănească şi la reducerea de preţuri. Totodată ei s’au bucurat mult primind primul salariu în bani noi. „Prin reforma bănească—a spus cu această ocazie Ion Stoica—guvernul şi partidul ne-au dat un ban nou şi puternic, mulţumind pe toţi cei ce muncesc. Sarcina noastră este de a menţine mereu puternic acest ban. Ca, de pildă, nu voi cheltui deodată toţi banii luaţi ci voi face cumpărături cu multă chibzuială.“ Iohan Cristei a dat banii primiţi mamei sale, împreună cu ea, el a socotit ce pot cumpăra cu aceşti bani de la magazinele de stat. „O sumedenie de lucruri, a exclamat maică-sa. Iar când peste 1 9 zile vom primi a doua jumătate a chenzinei vom putea să începem să depunem şi ceva bani la C.E.C.“ Strungarul Lorentin Drăgan ne-a vorbit şi despre importanţa reformei băneşti şi a reducerii preţurilor pentru mişcarea noastră de cultură fizică şi sport. „Colectivele sportive şi cei care fac parte din aceste colective vor putea să-şi procure la preţuri mai mici şi cu mai multă uşurinţă materialele sportive.“ Campionatul de scrimă pe echipe al R. P. R. A treia etapă a campionatului de scrimă pe echipe al R.P.R., care s’a desfăşurat Duminică 27 Ianuarie, programase la Timişoara ■»întâlnirea dintre echipele Metalul Sibiu şi Ştiinţa din localitate. Pentru aceasta, echipa Metalul Sibiu s'a deplasat la Timişoara, unde nu a susţinut insă întâlnirea, deoarece echipa gazdă nu făcuse „pregătirile” necesare! Ştiinţa Timişoara a propus să se amâne întâlnirea. In şedinţa ţinută de comisia centrală de scrimă, îrn care s’a discutat acest caz, s‘a hotărît ca Ştiinţa Timişoara să piardă întâlnirea cu scorul de 16-0 la toate trei probe : floretă fete, floretă băieţi şi sabie. Decizia comisiei centrale descrimă este justă şi ea trebue să constitue pentru echipa Ştiinţa Timişoara — ca şi pentru celelalte echipe — un sever avertisment. Colectivul Ştiinţa ştia că are de susţinut această întâllnire şi trebuia să se pregătească din vreme. Deasemeni, colectivul ştia că regulamentul competiţiei pe anul 1952 precizează că nu se amână nici o întâlnire, aşa cum în mod cu totul greşit se proceda până acum. N * A patra etapă a campionatului de scrimă pe echipe al R.P.R. se desfăşoară mâine, programând întâlnirile: Bucureşti: Spartac-BRPR_ Progresul Oradea ; Cluj: Progresul-Ştiinţa Tg. Mureş ; Satu Mare: Metalul-Ştiinţa Timişoara; Sibiu: Metalul-Ştiinţa Bucureşti Indicaţiuni asupra pregătirilor pentru trecerea normelor G. M. A. gradul II Cu conducerea antrenamentelorgrupelor din cadrul secţiei de pregătire fizică generală vor fi însărcinaţi toţi antrenorii şi instructorii colectivului sportiv, indiferent de specialitatea lor. La începutul activităţii de unan a grupelor din secţia de pregătire fizică generală, biroul secţiei, împreună cu cadrele tehnice respective, vor trebui să-şi întocmească planul de studii al fiecărei grupe în parte, precum şi un grafic din care să reiasă perioadele în care membrii secţiei îşi vor trece diferitele norme GMA. Se va ţine cont de pregătirea fizică necesară trecerii fiecărei norme, de vârsta componenţilor grupei respective, de sex şi de posibilităţile generale ale grupei (material, echipament etc.). Va trebui deci ca pentru grupele de aspiranţi ai gradului II GMA, care se vor înfiinţa în cadrul secţiilor de pregătire fizică generală, să se întocmească un plan de studii şi grafice de trecere a normelor, ţinându-se cont de recomandările de mai sus. Numărul total al orelor indicate în planul de studii va fi împărţit pe luni şi săptămâni, avându-se în vedere că nu se pot face mai mult de 2—3 antrenamente săptămânal, a V/2—2 ore fiecare. Lecţiile vor fi organizate în aşa fel, încât să permită pregătirea aspiranţilor pentru mai multe norme deodată, deci să fie complexe, cuprinzând de exemplu : gimnastică, jocuri de mişcare (huşkuluc) şi sportive, atletism (alergări, sărituri, aruncări). Spre deosebire de lecţiile grupelor de aspiranţi ai gradului I, care sunt lecţii de iniţiere, lecţiile grupelor de aspiranţi (II) ai gradului II au caracterul de antrenamente. Pentru edificare, vom da un exemplu de desfăşurare a unei lecţii cu o grupă de aspiranţi gradul II, ţinută în luna Aprilie sau Mai. In partea introductivă (5—10 minute), după raport şi anunţarea titlului lecţiei, se vor executa exerciţii de ordine, de front, întoarceri, alergări, exerciţii de atenţie, mers cu opriri etc. In partea pregătitoare (25—30 minute) se vor face câteva exerciţii libere de gimnastică gen GMA gradul I şi apoi se va învăţa sau repeta (în parte) exerciţiile de gimnastică GMA gradul II. Se va executa in continuare unul din jocurile care măresc mobilitatea. In partea fundamentală (45—50 minute) se va trece la alergări cu accelerare (pregătitoare pentru 100 m. plat), de la un tempo liniştit până la viteza maximă (pe o porţiune fixă). Se va executa cu întreaga grupă sărituri în înălţime, studiindu-se elementele tehnice ale probei şi câteva sărituri în lungime, de pe loc. In continuare, în timp ce o parte a grupei repetă efectuarea cursei cu obstacole, restul grupei face un joc-ştafetă cu mingea medicinală şi invers. In partea de încheiere (5—10 minute) se va executa o alergare liniştitoare, cu rărirea cadenţei, pe circa 500 m, până se va ajunge la mers normal. Apoi, exerciţiile de relaxare şi respiraţie vor încheia lecţia. Se va face apoi, în colectiv, o analiză a felului cum s-a desfăşurat lecţia. Pe lângă lecţiile complexe, de modelul celei de mai sus, este absolut necesar să se desfăşoare, în cadrul grupelor, şi lecţii speciale pe ramură de sport (gimnastică, volei, atletism, tir, înnot etc.) care au ca scop însuşirea şi desăvârşirea elementelor de tehnică şi tactică ale sportului respectiv. * Aspiranţii gradului II al complexului, încadraţi în una din secţiile pe ramură de sport ale colectivului sportiv, îşi desăvârşesc pregătirea pentru trecerea normelor în cadrul activităţii de instruire-antrenament şi în cadrul activităţii ideologic-educative a secţiei respective. Pregătindu-se astfel pentru trecerea normelor complexului GMA gradul II, membrii secţiilor dobândesc calităţile psiho-fizice atât de necesare în sport şi nu ridicarea măestriei lor sportive. Activitatea aspiranţilor GMA gradul II în cadrul secţiilor pe ramură de sport se va desfăşura conform planului de studii al secţiei respective, pregătirea lor pentru trecerea normelor neformând o problemă specială, deoarece este cuprinsă în cadrul lecţiilor de instruuire-antrenament al secţiilor. Va trebui totuşi ca biroul secţiei, împreună cu antrenorul respectiv, să întocmească un grafic pentru fixarea perioadelor de trecere a normelor, de către membrii secţiilor. Dăm mai jos un MODEL DE GRAFIC pentru darea normelor gradului II. Graficul orientează conducerile secţiilor de pregătire fizică generală şi ale secţiilor pe ramură de sport asupra perioadelor din cursul unui an, în care normele pot fi mai bine pregătite și trecute. C10M£N T£OR6TC GiMNftSTiCrcudSft cv pe^rcupt. INMOT_____________ Tip.___________________ f)Tl£HSM______________ Schi ________________ MOfgS Chuisw - Poanivaj tenis ______________ Scrîmp crâlpfril c s. torc, a,y -HOITERI.__________ CR.OS So »(-• EOPTE. iOCOA. cftMonap 1 »cPinIiim MODEL Pe GEQFIC PENTRU TRECEREA NORMELOR .GEO. Pentru o cât mai largi participare la campionatele de schi si sail pa asociaţii! Iniţiate de CGJrl, campionatele pe asociaţii au ca scop atragerea masselor de membri ai colectivelor sportive sindicale în practicarea sporturilor de bază şi angrenarea lor într’o activitate sportivă continuă, care să confribue la ridicarea nivelului lor tehnic, la ridicarea de noi elemente valoroase din rândul lor. Aceste campionate (organizate la schi, şah, volei, gimnastică, atletism şi na tătie) sunt anul acesta la cea de-a treia ediţie. Ele au angrenat an de an tot mai mulţi membri ai colectivelor sportive în întreceri. Dacă în primul an (1950), campionatele pe asociaţii au atras un număr destul de redus de sportivi (abia câteva mii), în anul trecut numărul lor a crescut la peste 163.000 participanţi, un mare număr dintre ei trecându-şi normele GMA la sporturile respective. Acest fapt dovedeşte pe de o parte creşterea calitativă a muncii colectivelor sportive şi Îmbunătăţirea condiţiilor de practicare a sportului. Iar pe de altă parte dorinţa tot mai vie a masselor de membri ai sindicatelor de a participa la concursuri oficiale, de a-şi ridica nivelul tehnic. Mergând pe linia realizării sarcinilor trasate de Hotărîrea Biroului Politic al CC. al PMR din 26 iunie 1949, CGM, prin asociaţiile sportive sindicale, organizează an de an aceste campionate, care au intrat în tradiţia vieţii sportive a colectivelor. Desfăşurarea campionatelor pe asociaţii a început anul acesta prin organizarea campionatelor de schi şi şah. De la începutul primei etape — pe colective — (6 Ianuarie la schi şi 13 Ianuarie la şah) au fost obţinute frumoase succese. Iipsa zăpezii a Împiedicat Insă până acum organizarea campionatelor de schi în multe regiuni, dar la şah colectivele au angrenat un mare număr de membri. Exemple ca acelea oferite de colectivele Constructorul şi Şcoala Hidraulică P. Neamţ, Progresul, Locomotiva şi Metalul Buzău, Spartac Tg. Mureş, Metalul Republica din Capitală etc., trebue să fie un îndemn pentru colectivele tuturor asociaţiilor în organizarea campionatului de şah şi atragerea masselor de membri în concursuri. In special colectivele care până acum au arătat mai puţină preocupare faţă de organizarea acestor campionate (Progresul Năsăud şi Vişeu, Metalul 23 August, colectivele Metalul din Oraşul Stalin etc.) trebue să pornească cu hotărire la muncă pentru a le asigura succesul. Asociaţiile sportive nu pot scăpa nici un moment din vedere desfăşurarea campionatelor de şah şi schi. Experienţa organizării acestor campionate în anii trecuţi, când consiliile centrale ale asociaţiilor n’au cunoscut decât târziu—după terminarea primei etape — modul în care ele se desfăşoară, trebue să constitue un preţios învăţământ. Consiliile centrale, prin consiliile sportive ,regionale şi orăşeneşti, trebue să fie informate In fiecare clipă de desfăşurarea primei etape a campionatelor şi să Îndrume zi de zi această desfăşurare. Delăsăm In această privinţă, ca acele arătate de consiliul orăşenesc al asociaţiei Metalul, care a anunţat colectivele sale despre Începerea campionatelor de şah cu mult prea târziu pentru ca acesta să poată începe la timp, nu trebue să se mai ivească acum, după doi ani de experienţă. Consiliile regionale ale asociaţiilor au sarcina să contribue activ la organizarea în bune condiţiuni a campionatelor de şah şi schi, ajutate îndeaproape de consiliile sindicale regionale şi de comitetele CFS. Toate eforturile organelor de conducere şi îndrumare a activităţii sportive trebue să se îndrepte spre colectivele sportive, spre instruirea lor in vederea unei perfecte organizări a acestor două campionate. In această perioadă, colectivele vor trebui să asigure în primul rând o largă popularizare a acestor competiţii, folosind atât materialul propagandistic primit de la centru, cât mai ales mijloacele locale (gazete de perete, staţiuni de radioamplificare etc.). In fiecare secţie a atelierelor Griiiţa Roşie, un mare panou chiamă pe muncitori să participe la campionatul de şah pe asociaţii. Este un exemplu care trebue generalizat în toate colectivele. Timpul călduros şi lipsa zăpezii nu permit Încă organizarea campionatului de senin unele regiuni. Aceasta nu înseamnă insă ca respectivele colective să nu mai aibă grijă de organizarea campionatelor. La fabrica de Confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej", un mana număr de sportivi fac antrenamente de schi fără zăpadă, iar excursiile de sfărşit de săptămână la munte sunt folosite ca prilej pentru efectuarea concursurilor şi trecerea normei GMA. De asemeni, colectivele Spartac şi Progroud Sibiu şi Metalul-Nunedoara au organizat deplasări ale schiorilor şi ţinerea concursurilor în masivele înzăpezite din jur. Acestea sunt doar câteva exemple de spirit de Iniţiativă, de rezolvare cu curaj a unor greutăţi obiective. Cu atât mai uşor pot fi rezolvate greutăţi mai mici, cum ar fi lipsa unei săli pentru ţinerea concursurilor de şah (fapt, care In anul trecut a constituit o scuză a unor colective pentru neorganizarea a acestui campionat). Sportivii fruntaşi au un rol deosebit de important In munca de instruire a începătorilor. Exemplul maeştrilor Erdély şi G. Alexandrescu, care contribue activ Îa pregătirea şahiştilor Incepători prin instruirea lor sau prin simultane la care iau parte un mare număr de tovarăşi, trebue să însemne un îndreptar pentru toţi şahiştii şi schiorii fruntaşi. Angrenarea în muncă a sportivilor fruntaşi ca şi a absolvenţilor şcolilor de instructori de schi, va asigura bunul mers al pregătirii concurenţilor în colectivele respective. Schiul şi şahul desvoltă calităţi de nepreţuit: curajul, Îndemânarea, prezenţa de spirit, forţa, uşurinţa de a gândi etc. înarmate cu aceste calităţi, massele de tineri constructori ai socialismului din ţara noastră vor învinge mai uşor în lupta pentru îndeplinirea Înainte de termen a planului pe anul 1952. Să participăm cu toţi la campionatele de schi şi şah pe asociaţii. Să nu precupeţim nici un efort pentru reuşita deplină a acestor campionate, factor important de atragere a masselor de oameni ai muncii în practicarea acestor două importante sporturi de bază! Suspendarea unui sportiv Subcomisia de disciplină din comisia centrală de atletism a suspendat pe atletul Victor Goga dela colectivul Ştiinţa Cluj, pe timp de 1 an, dela 1 Ianuarie până la 31 Decembrie 1952. Acesta a indus In eroare comisia centrală dând o declaraţie In care arăta că s’a născut la 13 Februarie 1933. El a făcut acest lucru cu scopul de a putea participa la concursurile de juniori. Din adresa sfatului popular al comunii Periam rezultă Insă că atletul Victor Gaga s’a născut la 13 Februarie 1930. Deasemenea, recordurile obținute de susnumitul atlet și de colectivul ştiinţa Cluj la probele la care a participat acest atlet, atât individual, cât şi în ştafete, au fost anulate. Colectivul Ştiinţa Cluj, care — prin delegatul său tov. Feney — a confirmat cu uşurinţă intenţionată şi a susţinut declaraţia atletului Victor Goga, a primit un avertisment. „SPORTUL POPULAR” Nr. 2001 Pag. 3-a