Sportul Popular, februarie 1952 (Anul 7, nr. 2001-2012)

1952-02-02 / nr. 2001

PRIMUL SALARIU IN LEI NOI In toate secţiile uzinelor „Steaua Roşie“ din Capitală se munceşte cu râvnă. La executarea pieselor şi ma­şinilor îşi dau contribuţia, pe lân­gă ceilalţi muncitori ai uzinei şi muncitorii Ion Stoica, Iohan Cris­tei şi Sorentin Drăgan. Pe grafi­cele lor de producţie sunt indi­cate însemnate depăşiri de nor­me, iar noi şi noi piese gata lu­crate sunt transportate dela locu­rile lor de producţie. Marele strung la care lucrează Sorentin Drăgan taie fără încetare fierul pe care l-a turnat într’o altă sec­ţie, într’o anumită formă, tână­rul Ion Stoica. Alteori, o piesă lucrată de Stoica ajunge la ma­şina strunită de Iohan Cristei. Dar nu numai munca îi leagă pe cei trei muncitori ci şi activitatea sportivă. In timpul liber­ei pot fi văzuţi pe terenul de sport. Ion Stoica este unul din cei mai buni jucători de volei din colectivul sportiv şi poartă cu mândrie in­signa G.M.A. Şi Iohan Cristei e purtător al insignei, fiind în acelaş timp un bun jucător de şah şi tenis de masă, iar Soren­tin Drăgan, care a înscris pe luna ianuarie o depăşire de normă de 150%, este canoteur şi înnotător. In zilele care au trecut, ei au muncit cu şi mai multă râvnă cinstind astfel Hotărîrea guvernu­lui şi partidului cu privire la re­forma bănească şi la reducerea de preţuri. Totodată ei s’au bucurat mult primind primul salariu în bani noi. „Prin reforma bănească—a spus cu această ocazie Ion Stoica—gu­vernul şi partidul ne-au dat un ban nou şi puternic, mulţumind pe toţi cei ce muncesc. Sarcina noastră este de a menţine mereu puternic acest ban. Ca, de pildă, nu voi cheltui deodată toţi banii luaţi ci voi face cumpărături cu multă chibzuială.“ Iohan Cristei a dat banii pri­miţi mamei sale, împreună cu ea, el a socotit ce pot cumpăra cu aceşti bani de la magazinele de stat. „O sumedenie de lucruri, a exclamat maică-sa. Iar când peste 1­­ 9 zile vom primi a doua jumă­tate a chenzinei vom putea să începem să depunem şi ceva bani la C.E.C.“ Strungarul Lorentin Drăgan ne-a vorbit şi despre importanţa refor­mei băneşti şi a reducerii pre­ţurilor pentru mişcarea noastră de cultură fizică şi sport. „Colectivele sportive şi cei care fac parte din aceste colective vor putea să-şi procure la preţuri mai mici şi cu mai multă uşurinţă materialele sportive.“ Campionatul de scrimă pe echipe al R. P. R. A treia etapă a campionatului de scrimă pe echipe al R.P.R., care s’a desfăşurat Duminică 27 Ianuarie, programase la Timişoara ■»întâlnirea dintre echipele Metalul Sibiu şi Ştiinţa din localitate.­­ Pentru aceasta, echipa Metalul Sibiu s'a deplasat la Timişoara, unde nu a susţinut insă întâlni­rea, deoarece echipa gazdă nu făcuse „pregătirile” necesare! Ştiinţa Timişoara a propus să se amâne întâlnirea. In şedinţa ţi­nută de comisia centrală de scri­­mă, îrn care s’a discutat acest caz, s‘a hotărît ca Ştiinţa Timişoara să piardă întâlnirea cu scorul de 16-0 la toate trei probe : floretă fete, floretă băieţi şi sabie. Decizia comisiei centrale de­­s­­crimă este justă şi ea trebue să constitue pentru echipa Ştiinţa Timişoara — ca şi pentru cele­lalte echipe — un sever avertis­ment. Colectivul Ştiinţa ştia că are de susţinut această întâl­lnire şi trebuia să se pregătească din vreme. Deasemeni, colectivul ştia că regulamentul competiţiei pe a­­nul 1952 precizează că nu se amâ­nă nici o întâlnire, aşa cum în mod cu totul greşit se proceda până acum. N * A patra etapă a campionatului de scrimă pe echipe al R.P.R. se desfăşoară mâine, programând în­tâlnirile: Bucureşti: Spartac-BRPR_ Progresul Oradea ; Cluj: Progre­­sul-Ştiinţa Tg. Mureş ; Satu Mare: Metalul-Ştiinţa Timişoara; Sibiu: Metalul-Ştiinţa Bucureşti­ Indicaţiuni asupra pregătirilor pentru trecerea­ normelor G. M. A. gradul II Cu conducerea antrenamentelor­­grupelor din cadrul secţiei de pre­gătire fizică generală vor fi în­sărcinaţi toţi antrenorii şi instruc­torii colectivului sportiv, indife­rent de specialitatea lor. La începutul activităţii de un­­an a grupelor din secţia de pre­gătire fizică generală, biroul sec­­ţiei, împreună cu cadrele tehnice respective, vor trebui să-şi întoc­mească planul de studii al fiecă­rei grupe în parte, precum şi un grafic din care să reiasă perioa­dele în care membrii secţiei îşi vor trece diferitele norme GMA. Se va ţine cont de pregătirea fi­zică necesară trecerii fiecărei nor­me, de vârsta componenţilor gru­pei respective, de sex şi de posibi­lităţile generale ale grupei (ma­terial, echipament etc.). Va trebui deci ca pentru grupele de aspi­ranţi ai gradului II GMA, care se vor înfiinţa în cadrul secţiilor de pregătire fizică generală, să se întocmească un plan de studii şi grafice de trecere a normelor, ţi­­nându-se cont de recomandările de mai sus. Numărul total al orelor indicate în planul de studii va fi împărţit pe luni şi săptămâni, avându-se în vedere că nu se pot face mai mult de 2—3 antrenamente săptă­mânal, a V/2—2 ore fiecare. Lec­ţiile vor fi organizate în aşa fel, încât să permită pregătirea aspi­ranţilor pentru mai multe norme deodată, deci să fie complexe, cu­prinzând de exemplu : gimnastică, jocuri de mişcare (huşk­uluc) şi sportive, atletism (alergări, sări­turi, aruncări). Spre deosebire de lecţiile grupelor de aspiranţi ai gradului I, care sunt lecţii de ini­ţiere, lecţiile grupelor de aspiranţi (II) ai gradului II au caracterul de antrenamente. Pentru edificare, vom da un e­­xemplu de desfăşurare a unei lec­ţii cu o grupă de aspiranţi gradul II, ţinută în luna Aprilie sau Mai. In partea introductivă (5—10 minute), după raport şi anunţarea titlului lecţiei, se vor executa exerci­ţii de ordine, de front, întoarceri, alergări, exerciţii de atenţie, mers cu opriri etc. In partea pregătitoare (25—30 minute) se vor face câteva exerci­ţii libere de gimnastică gen GMA gradul I şi apoi se va învăţa sau repeta (în parte) exerciţiile de gimnastică GMA gradul II. Se va executa in continuare unul din jocurile care măresc mobilitatea. In partea fundamentală (45—50 minute) se va trece la alergări cu accelerare (pregătitoare pentru 100 m. plat), de la un tempo liniştit până la viteza maximă (pe o por­ţiune fixă). Se va executa cu în­treaga grupă sărituri în înălţime, studiindu-se elementele tehnice ale probei şi câteva sărituri în lun­gime, de pe loc. In continuare, în timp ce o parte a grupei repetă efectuarea cursei cu obstacole, res­tul grupei face un joc-ştafetă cu mingea medicinală şi invers. In partea de încheiere (5—10 minute) se va executa o alergare liniştitoare, cu rărirea cadenţei, pe circa 500 m, până se va ajun­ge la mers normal. Apoi, exerci­ţiile de relaxare şi respiraţie vor încheia lecţia. Se va face apoi, în colectiv, o analiză a felului cum s-a desfăşurat lecţia. Pe lângă lecţiile complexe, de modelul celei de mai sus, este absolut necesar să se desfăşoare, în cadrul grupelor, şi lecţii spe­ciale pe ramură de sport (gim­nastică, volei, atletism, tir, înnot etc.) care au ca scop însuşirea şi desăvârşirea elementelor de teh­nică şi tactică ale sportului res­pectiv. * Aspiranţii gradului II al com­plexului, încadraţi în una din sec­ţiile pe ramură de sport ale colec­tivului sportiv, îşi desăvârşesc pregătirea pentru trecerea norme­lor în cadrul activităţii de ins­­truire-antrenament şi în cadrul activităţii ideologic-educative a secţiei respective. P­regătindu-se astfel pentru trecerea normelor complexului GMA gradul II, mem­brii secţiilor dobândesc calităţile psiho-fizice atât de necesare în sport şi nu ridicarea măestriei lor sportive. Activitatea aspiranţilor GMA gradul II în cadrul secţiilor pe ramură de sport se va desfăşura conform planului de studii al sec­ţiei respective, pregătirea lor pen­tru trecerea normelor neformând o problemă specială, deoarece este cuprinsă în cadrul lecţiilor de ins­­truuire-antrenament al secţiilor. Va trebui totuşi ca biroul secţiei, îm­preună cu antrenorul respectiv, să întocmească un grafic pentru fixa­rea perioadelor de trecere a nor­melor, de către membrii secţiilor. Dăm mai jos un MODEL DE GRAFIC pentru darea normelor gradului II. Graficul orientează conducerile secţiilor de pregătire fizică gene­rală şi ale secţiilor pe ramură de sport asupra perioadelor din cursul unui an, în care normele pot fi mai bine pregătite și trecute. C10M£N T£OR6TC GiMNftSTiCr­­cudSft cv pe^rcupt. INMOT_____________ Tip.___________________ f)Tl£HSM______________ Schi ________________ MOfgS Ch­uisw - Poanivaj tenis ______________ Scrîmp crâlpfril c s. torc, a,y -HOITERI.__________ CR.OS So »(-• EOPTE. iOCOA. cftMonap 1 »cPinIiim MODEL Pe GEQFIC PENTRU TRECEREA NORMELOR .GEO. Pentru o cât mai largi participare la campionatele de schi si sail pa asociaţii! Iniţiate de CGJrl, campionatele pe asociaţii au ca scop atragerea masselor de membri ai colective­lor sportive sindicale în practica­rea sporturilor de bază şi angre­narea lor într’o activitate sportivă continuă, care să conf­ribue la ridi­carea nivelului lor tehnic, la ridi­carea de noi elemente valoroase din rândul lor. Aceste campionate (organizate la schi, şah, volei, gimnastică, atletism şi na tătie) sunt anul acesta la cea de-a treia ediţie. Ele au angrenat an de an tot mai mulţi membri ai colecti­velor sportive în întreceri. Dacă în primul an (1950), campionatele pe asociaţii au atras un număr destul de redus de sportivi (abia câteva mii), în anul trecut numă­rul lor a crescut la peste 163.000 participanţi, un mare număr din­tre ei trecându-şi normele GMA la sporturile respective. Acest fapt dovedeşte pe de o parte creşterea calitativă a muncii colectivelor sportive şi Îmbunătăţirea condi­ţiilor de practicare a sportului. Iar pe de altă parte dorinţa tot mai vie a masselor de membri ai sindicatelor de a participa la con­­cursuri oficiale, de a-şi ridica ni­velul tehnic. Mergând pe linia realizării sar­cinilor trasate de Hotărîrea Bi­roului Politic al C­C. al P­M­R­ din 26 iunie 1949, CGM, prin aso­ciaţiile sportive sindicale, organi­zează an de an aceste campionate, care au intrat în tradiţia vieţii sportive a colectivelor. Desfăşurarea campionatelor pe asociaţii a început anul acesta prin organizarea campionatelor de schi şi şah. De la începutul pri­­­mei etape — pe colective — (6 Ianuarie la schi şi 13 Ianuarie la şah) au fost obţinute frumoase succese. I­ipsa zăpezii a Împiedicat Insă până acum organizarea cam­pionatelor de schi în multe re­­­giuni, dar la şah colectivele au an­grenat un mare număr de mem­bri. Exemple ca acelea oferite de colectivele Constructorul şi Şcoala Hidraulică P. Neamţ, Progresul, Locomotiva şi Metalul Buzău, Spartac Tg. Mureş, Metalul Repu­blica din Capitală etc., trebue să fie un îndemn pentru colectivele tuturor asociaţiilor în organizarea campionatului de şah şi atragerea masselor de membri în concursuri. In special colectivele care până acum au arătat mai puţină pre­­­ocupare faţă de organizarea a­­­­­cestor campionate (Progresul Nă­­săud şi Vişeu, Metalul 23 August, colectivele Metalul din Oraşul Stalin etc.) trebue să pornească cu hotărire la muncă pentru a le asigura succesul. Asociaţiile sportive nu pot scăpa nici un moment din vede­re desfă­şurarea campionatelor de şah şi schi. Experienţa organizării aces­tor campionate în anii trecuţi, când consiliile centrale ale aso­­­ciaţiilor n’au cunoscut decât târ­ziu—după terminarea primei etape — modul în care ele se desfăşoa­­­ră, trebue să constitue un preţios învăţământ. Consiliile centrale, prin consiliile sportive ,regionale şi orăşeneşti, trebue să fie infor­mate In fiecare clipă de desfăşu­rarea primei etape a campionate­lor şi să Îndrume zi de zi această desfăşurare. Delăsăm­ In această privinţă, ca acele arătate de con­siliul orăşenesc al asociaţiei Me­talul, care a anunţat colecti­vele sale despre Începerea cam­­­pionatelor de şah cu mult prea târziu pentru ca acesta să poată începe la timp, nu trebue să se mai ivească acum, după doi ani de experienţă. Consiliile regionale ale asocia­ţiilor au sarcina să contribue ac­tiv la organizarea în bune condi­­­ţiuni a campionatelor de şah şi schi, ajutate îndeaproape de con­siliile sindicale regionale şi de comitetele CFS. Toate eforturile organelor de conducere şi îndrumare a activi­tăţii sportive trebue să se îndrepte spre colectivele sportive, spre in­struirea lor in vederea unei per­fecte organizări a acestor două campionate. In această perioadă, colectivele vor trebui să asigure în primul rând o largă populari­zare a acestor competiţii, folosind atât materialul propagandistic pri­mit de la centru, cât mai ales mij­loacele locale (gazete de perete, staţiuni de radioamplificare etc.). In fiecare­ secţie a atelierelor Gri­­iiţa Roşie, un mare panou chia­­mă pe muncitori să participe la campionatul de şah pe asociaţii. Este un exemplu care trebue ge­neralizat în toate colectivele. Timpul călduros şi lipsa zăpezii nu permit Încă organizarea cam­pionatului de sen­­in unele re­giuni. Aceasta nu înseamnă insă ca respectivele colective să nu mai aibă grijă de organizarea campio­natelor. La fabrica de Confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej", un mana număr de sportivi fac antrena­­mente de schi fără zăpadă, iar excursiile de sfărşit de săptămână la munte sunt folosite ca prilej pentru efectuarea concursurilor şi trecerea normei GMA. De asemeni, colectivele Spartac şi Progrou­d Sibiu şi Metalul-N­unedoara au or­ganizat deplasări ale schiorilor şi ţinerea concursurilor în masivele înzăpezite din jur. Acestea sunt doar câteva exemple de spirit de Iniţiativă, de rezolvare cu curaj a unor greutăţi obiective. Cu atât mai uşor pot fi rezolvate greutăţi mai mici, cum ar fi lipsa unei săli pentru ţinerea concursu­rilor de şah (fapt, care In anul trecut a constituit o scuză a unor colective pentru neorganizarea a a­cestui campionat). Sportivii fruntaşi au un rol deo­sebit de important In munca de instruire a începătorilor. Exem­plul maeştrilor Erdély şi G. Ale­xan­dresc­u, care contribue activ Îa pregătirea şahiştilor Incepători prin instruirea lor sau prin si­multane la care iau parte un mare număr de tovarăşi, trebue să în­semne un îndreptar pentru toţi şahiştii şi schiorii fruntaşi. Angre­narea în muncă a sportivilor fruntaşi ca şi a absolvenţilor şco­lilor de instructori de schi, va a­­sigura bunul mers al pregătirii concurenţilor în colectivele res­­­pective. Schiul şi şahul desvoltă calităţi de nepreţuit: curajul, Îndemâna­rea, prezenţa de spirit, forţa, uşu­rinţa de a gândi etc. înarmate cu aceste calităţi, massele de tineri constructori ai socialismului din ţara noastră vor învinge mai uşor în lupta pentru îndeplinirea Îna­inte de termen a planului pe anul 1952. Să participăm cu toţi la cam­­­pionatele de schi şi şah pe asocia­ţii. Să nu precupeţim nici un e­­fort pentru reuşita deplină a ace­stor campionate, factor important de atragere a masselor de oameni ai muncii în practicarea acestor două importante sporturi de bază! Suspendarea unui sportiv Subcomisia de disciplină din co­misia centrală de atletism a sus­pendat pe atletul Victor Goga dela colectivul Ştiinţa Cluj, pe timp de 1 an, dela 1 Ianuarie până la 31 Decembrie 1952. Acesta a indus In eroare comisia centrală dând o declaraţie In care arăta că s’a născut la 13 Februarie 1933. El a făcut acest lucru cu scopul de a putea participa la concursu­­rile de juniori. Din adresa sfatu­lui popular al comunii Periam re­zultă Insă că atletul Victor Gaga s’a născut la 13 Februarie 1930. Deasemenea, recordurile obținute de susnumitul atlet și de colecti­vul ştiinţa Cluj la probele la care a participat acest atlet, atât indi­vidual, cât şi în ştafete, au fost anulate. Colectivul Ştiinţa Cluj, care — prin delegatul său tov. Feney — a confirmat cu uşurinţă intenţionată şi a susţinut decla­raţia atletului Victor Goga, a primit un avertisment. „SPORTUL POPULAR” Nr. 2001 Pag. 3-a

Next