Sportul Popular, aprilie 1952 (Anul 7, nr. 2028-2044)
1952-04-01 / nr. 2028
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT DE PE LÂNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI ŞI AL CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII DIN R.P.R. ANLUVI Nr. 2028 * Miarji 1 Aprilie 1952 * 8 pagini, 25 bani Pentru o cât mai justă gospodărire a bazelor sportive lOCUITORII oraşului Cluj au avut prilejul să vadă vara trecută pe stadioanele „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ şi „Victor Babeş” un lucru cu totul neobişnuit. De dimineaţă, până seara târziu, mii şi mii de tineri şi vârstnici, muncitori, profesori, studenti şi elevi se pregăteau intens pentru cucerirea insignei G.M.A. Pentru a putea face faţă nenumăraţilor aspiranţi care se prezentau la concursurile de trecerea normelor, comisiile G.M.A. lucrau in schimburi. Asemănătoare era situaţia şi la bazele sportive din Capitală. Către stadionul colectivului Spartac B. R. P. R. şi stadionul Tineretului se Îndreptau mii de tineri, pentru a se pregăti in toate ramurile de sport. La cele mai multe baze sportive din tara noastră se desfăşura alături de antrenamentele sportivilor fruntaşi, care se pregăteau pentru creşterea măestriei lor sportive, activitatea celor care prin complexul G.M.A. făceau primii paşi in sport. Câtă diferenţă între situaţia de azi şi cea din trecut! Cu ani în urmă, în ţara noastră erau numai foarte puţine terenuri de sport, iar pe acestea nu aveau acces decât acei care aparţineau clasei privilegiate şi sportivii profesionişti. Masselor de oameni ai muncii dornici de a practica sportul nu le stăteau la dispoziţie decât maidanele de la periferiile oraşelor. Astăzi, mulţumită sprijinului larg al partidului şi guvernului, în regimul nostru de democraţie populară sportul a devenit un bun al întregului popor muncitor. Odată cu desvoltarea mişcării de cultură fizică şi sport a crescut în mod considerabil şi numărul bazelor sportive. Alături de Stadionul Republicii, stadionul Dinamo din Capitală, stadionul Locomotiva din Timişoara şi Arad, „Herbac Ianoş" din Cluj, stadioanele din Hunedoara, Piatra Neamţ şi Topliţa, au luat flintă mii şi mii de terenuri de sport pe lângă Întreprinderi şi in satele Republicii noastre. Terenurile de sport au încetat de a mai fi mijloace de distracţie pentru un grup restrâns de oameni. Terenurile de sport au devenit în marea lor majoritate adevărate uzine de călire fizică şi morală a oamenilor muncii din patria noastră, şantiere de formare a unor oameni noi, vajnici constructori ai socialismului. Sezonul sportiv de vară, care a început in acest an mai devreme ca oricând, a găsit, în cele mai multe localităţi, terenurile de sport pregătite pentru activitate. Asemeni minunatelor stadioane din U.R.S.S. ca parcul sportiv „Dinamo“ din Moscova, stadionul „Hruscov“ din Chiev sau „Piscevic“ din Taşcheni, marile stadioane din Capitală ca şi cele de pe tot cuprinsul ţării au îmbrăcat cu prilejul deschiderii sezonului sportiv o haină sărbătorească. La Arad, Craiova, Iaşi, Oradea, lucrările de amenajare a bazelor sportive au fost în parte terminate sau sunt în curs de desfăşurare. La Tulcea, comitetul executiv al sfatului popular raional se ocupă de construcţia unei baze sportive. Folosind numai resursele locale şi angrenând în această acţiune toate întreprinderile din oraş, sfatul popular raional Tulcea va pune la dispoziţia raasselor de oameni ai muncii o bază sportivă care va contribui din plin la desvoltarea sportului din localitate. Dorinţa mereu crescândă a masselor de a practica sportul ca şi prevederile planului micrc,affil de cultură fizică şi sport, pun în faţa activiştilor sportivi mari sarcini. Realizarea acestora depinde în mare parte de felul în care vor fi gospodărite bazele sportive existente şi de felul în care activiştii sportivi vor putea rezolva problema construcţiilor de noi baze sportive. Desigur, aşa cum prevede şi Hotărîrea Biroului Politic al G.C. al P.M.R. din 26 iunie 1949, noile construcţii vor trebui înfăptuite în special cu ajutorul mijloacelor locale, cerându-se şi în acest domeniu sprijinul sfaturilor populare şi al direcţiunilor Întreprinderilor, înainte de toate vor trebui însă create condiţii optime de practicare a sportului în marile noastre centre industriale. La Reşiţa, de pildă, nu s’au terminat nici până acum lucrările stadionului, începute cu mult timp în urmă. La uzinele 23 August din Capitală, baza sportivă nu creşte pe măsura posibilităţilor întreprinderii respective. La Cluj, bazele sportive existente nu mai pot satisface de multă vreme cerinţele celor dornici să facă sport. Şi totuşi, în nici unul din centrele amintite, organele in drept (direcţiunile întreprinderilor, sfaturile populare, asociaţiile şi comitetele C.F.S. respective) nu iau măsuri pe plan local pentru rezolvarea acestei probleme. Faptul că numărul terenurilor de sport este încă mic faţă de intensitatea activităţii sportive, cere din partea colectivelor care au în administrarea lor baze sportive o temeinică gospodărire a acestora. Ele trebue să aibă în vedere faptul că o bază sportivă neîngrijită, neigienică, nu poate corespunde cerinţelor mişcării noastre de cultură fizică şi sport. Bazele sportive, locul de desfăşurare a întrecerilor sportive, trebue să devină centrul de activitate a muncii de cultură fizică și sport. In acest scop, colectivele sportive trebue să tindă spre concentrarea Intr’un singur loc a tuturor terenurilor de sport pe care le vor amenaja (teren de fotbal, baschet, volei, piste de atletism și cursa cu obstacole G.M.A.). Magazia de materiale şi echipament sportiv este bine să fie situată pe lângă baza sportivă, iar cadrele tehnice şi membrii comisiei de pregătire şi examinare G.M.A. trebue să fie permanent prezenţi la locurile de întreceri. Pentru a putea folosi din plin bazele sportive este necesară o temeinică planificare, ţinându-se cont de orarul de producţie al sportivilor care lucrează în mai multe schimburi. Consiliile provizorii ale colectivelor sportive vor trebui să dea o deosebit de mare importanţă acestei probleme, convinse fiind că de felul în care vor fi folosite bazele sportive depinde succesul muncii lor. De asemenea, colectivele sportive, sub îndrumarea comitetelor C.F.S., au sarcina să se îngrijească de pavoazarea terenurilor de sport care le aparţin. Lozincile mobilizatoare care vorbesc despre complexul GMA, graficele de antrenament şi panourile care cuprind tabele de norme G.M.A., ca şi articolele prin care se evidenţiază cei mai buni sportivi, nu trebue să lipsească deja nicio bază sportivă. Colectivele sportive să nu uite nici o clipă că bazele sportive, ca centre ale muncii de cultură fizică şi sport, reprezintă un puternic mijloc de propagandă sportivă. O activitate sportivă vie pe aceste baze va constitui un important factor de atragere a masselor largi într-o activitate sportivă organizată. Plecarea echipelor selecţionate de gimnastică şi tir ale R. P. R. la Budapesta Zilele acestea au plecat la Budapesta echipele selecţionate de gimnastică şi tir ale R.P.R., care vor lua parte la marile serbări sportive în cinstea celei de a 7-a aniversări a eliberării Ungariei. Echipa de gimnastică cuprinde pe maestrul sportului Andrei Kerekeş, Mihai Botez, Elisabeta Bodo şi alţi fruntaşi ai acestui sport. La tir, ţara noastră va fi reprezentată de o echipă în frunte cu maeştrii sportului Iosif Sârbu, H. Herşcovici, Sorin Cantili, Gh. Lichiardopol, maestrele sportului Rodica Dabija şi Iudith Kahane şi alţii. (Agerpres) A cincea reducere de preţuri in U.R.S.S. la «nele alimentare de larg consum MOSCOVA 31 — TASS transmite: A fost dată publicităţii Hotărîrea Consiliului de Miniştri al URSS şi a Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice cu privire la noua reducere a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare. In Hotărîre se spune: In legătură cu succesele obţinute în 1951 în domeniul producţiei industriale şi agricole, în legătură cu creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produselor, Guvernul Sovietic şi Comitetul Central al PC (b) al URSS au socotit posibil să înfăptuiască, cu începere de la 1 Aprilie 1952, o nouă reducere — a cincea la număr — a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare de larg consum. (Agerpres). * Consiliul de Miniştri al URSS şi Comitetul Central al PC (b) al URSS au hotărît să reducă, începând de la 1 Aprilie 1952 preţurile de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare de larg consum (pâine, făină, paste, cereale, carne, grăsimi, produse lactate, zahăr, fructe, conserve, etc) cu procente variind între 10 şi 30 la sută. „DECADA LITERATURII RUSE” „Decada literaturii ruse" este marea manifestare culturală ce se desfăşoară acum în ţara noastră. Masse largi de oameni ai muncii de la oraşe şi sate, sute de mii de cititori iau parte cu drag la această manifestare. Literatura clasică rusă este neîntrecută prin măestria realistă a zugrăvirii vieţii, prin caracterul ei popular şi prin legătura strânsă cu mişcarea patriotică de eliberare naţională şi socială din Rusia veacului trecut. Operele nemuritoare ale lui Puşkin, Gogol, Lermontov, Nekrasov, Turgheniev, Saltâkov-Soedrin, Ostrovski, Goncearov, Tolstoi şi Cehov ca şi uriaşa activitate a criticilor revoluţionari Belinski, Cemâşevski, Dobroliubov şi Herţen au slujit idealurilor de dreptate şi progres ale poporului rus. Din această literatură a crescut şi s-a desvoltat sub Îndrumarea Partidului Bolşevic şi a marelui Stalin, literatura sovietică, oglinda orânduirii socialiste, a oamenilor sovietici, constructorii comunismului şi vajnicii apărători ai păcii. „Decada literaturii ruse“ este un prilej minunat pentru educarea comunistă a oamenilor muncii deci ţara noastră, pentru desvoltarea patriotismului socialist şi a internaţionalismului proletar, întărindu-le hotărîrea de a munci cue dârzenie pentru construirea socialismului. Miile de sportivi din ţară participă şi ei la sărbătorirea „Decadei literaturii ruse“ arătându-şi interesul lor pentru literatura rusă şi sovietică. Maeştrii sportului Lazăr Weinretch, Adalbert Iordache, Gavril Török şi trnotătorul dinamovist Simon vizitează un stand cu volume din literatura rusă şi sovietică. (Foto: D. Comstantinescu) Oamenii cinstiţi din lumea întreaga înfierează mişelescul asasinat de la Atena NICOSIA, 31 (Agerpres). — TELEPRESS transmite: La 30 Martie, de îndată ce a sosit vestea executării de către autorităţile monarho-fasciste a lui Nikos Beloiannis, la toate sediile Partidului progresist al oamenilor muncii din Cipru şi la sediile organizaţiilor de massă au fost înălţate steaguri roşii Cu panglici de doliu. In aceeaşi zi, Comitetul Central al Partidului progresist al oamenilor muncii din Cipru a dat publicităţii o declaraţie în care înfierează executarea criminală a acestui patriot grec şi demască politica trădătoare a monarhofasciştilor greci. Declaraţia chiamă poporul cipriot să intensifice lupta pentru pace, democraţie şi Independenţă naţională. Din iniţiativa Federaţiei cipriote a muncii au fost organizate în noaptea de 30 spre 31 Martie o serie de meetinguri de massă sub lozincile: „Jos cu ucigaşii lui JBeloiannis şi „Jos cu politica de mizerie şi foametei“, „Americani, căraţi-vă din Grecia!“ şi „Amnistie, pace şi democraţie pentru Grecia“. Toate păturile populaţiei înfierează guvernul grec pentru acest asasinat şi întreaga populaţie a insulei este plină de Indignare faţă de această ultimă crimă monstruoasă a monarho-fasciştilor greci. * VARŞOVIA, 31 (Agerpres). — TASS transmite: Ştirea despre asasinarea mârşavă a înflăcăratului patriot grec Beloiannis, săvârşită de autorităţile greceşti din ordinul ambasadei Statelor Unite la Atena a stârnit o profundă indignare în rândurile poporului polonez. Ziarul GLOS PRACY scrie că popoarele lumii nu vor uita această crimă şi nu vor ierta pe călăii de la Atena şi pe provocatorii lor de la Washington. Milioane de oameni exclamă: Ruşine acelora care au instigat pe călăii de la Atena la săvârşirea acestei crime! Cauza pentu care a luptat Beloiannis trăieşte şi va învinge! ★ PARIS, 31 (Agerpres).— TASS transmite: Asasinarea mişelească de către autorităţile greceşti a lui Nikos Beloiannis a provocat profunda indignare a tuturor oamenilor, progresişti din Franţa. Ziarul L'HUMANITE publică Apelul Partidului Comunist din Franţa care chiamă poporul francez să răspundă la noua crimă a marionetelor greceşti ale Washingtonului, unindu-şi şi mai strâns forţete în lupta împotriva ocupaţiei americane a Franţei, pentru independenţa naţională, pentru pace. Printre cei care au protestat împotriva acestei crime monstruoase sunt: poetul Paul Eluard, pictorul Pablo Picasso, scriitorul Claude Roy şi alţi reprezentanți ai cercurilor progresiste din Franța.