Sportul Popular, iunie 1952 (Anul 7, nr. 2065-2076)

1952-06-10 / nr. 2067

SĂ ÎNTĂRI cu ajutorul echipelor model MUNCA DE POPULARIZARE A SPORTULUI LA SATE IN MAREA campanie pentru asigurarea unei recolte bo­gate in primul an al cincinalului, sportivul de la oraşe, au dat un ajutor preţios ţăranilor munci­tori. Sportivii au sprijinit cu en­tuziasm lupta pentru asigurarea pâinii poporului. In mod special s’au evidenţiat in această acţiune colectivele: Metalul Timpuri Noi şi Steaua Roşie Voinţa Prestări ser­vicii, Progresul Sanitar, RECAS şi ICAS din Capitală, Locomotiva Atelierele Centrale C.F.R. Cluj, Locomotiva Iaşi, Ştiinţa Cluj, Metalul S.R.T. 1 şi 2-T. Severin, Progresul, Spartac şi Avântul Tg. Mureş, Metalul Unic Satu-Mare. Sportivii din aceste co­lective şi din multe altele au îm­binat munca pe ogoare cu populari­­zarea sportului în rândurile ţăra­nilor muncitori, prin reuşite de­monstraţii sportive şi preţioase în­drumări date sportivilor din satele respective. Sportivii au contribuit şi în acest fel la realizarea politicii partidu­lui, de întărire necontenită a a­­lianţei de nesdrm­cinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, condiţie fundamentală a păstrării şi consolidării puterii politice a clasei muncitoare în re­gimul nostru de democraţie populară. Zi de zi, alături de con­diţiile tot mai bune care se crează ţărănimii muncitoare din ţara noas­tră pentru ridicarea nivelului de­ viaţă, alături de mecanizarea agri­culturii şi de sprijinul care se dă pentru crearea gospodăriilor agri­cole colective, de mărirea conside­rabilă a volumului de mărfuri in­dustriale trimise la sate, de elec­trificare, sportul a pătruns în satele noastre. Mişcare­a sportivă a căpătat în sa­tele noastre o largă desvoltare, de­monstrată de succesul marii com­petiţii „Cupa Satelor", care a creat anul trecut condiţiile intro­ducerii complexului G.M.A. la sate. Un mare rol l-au avut în această muncă echipele model ale colecti­velor sportive d­e la oraşe, care au avut frumoasa sarcină de a arăta masselor de ţărani muncitori ce este sportul, care sunt avantagiile practicării lui şi de a spulbera a­­firmaţiile duşmănoase ale chiabu­rilor cu privire la sport. Acum însă, odată cu desvoltarea activităţii sportive în satele Repu­blicii noastre, munca şi sarcinile echipelor model ale colectivelor sportive de la oraşe au căpătat un conţinut şi un aspect nou, mai bo­gat, mai complex. Demonstraţiile acestor echipe mo­del trebue să constitue din toate punctele de vedere un exemplu, un îndrumar. Ţăranii muncitori aş­teaptă doar din partea muncitori­lor de la oraşe — deci şi din partea sportivilor de la oraşe — şi o în­drumare în privinţa problemelor de ordin general, social-economic, la ordinea zilei. Iată de ce in faţa acestor cerinţe noi, trebue să ia un aspect nou şi munca echipelor model ale colec­tivelor de la oraşe. In primul rând, ea trebue să capete continuitate. Comitetele regionale şi raionale C.F.S. au datoria să organizeze în aşa fel munca de popularizare a sportului la sate încât fiecărui co­lectiv orăşenesc să-i revină una sau mai multe comune, de care să se ocupe în mod permanent. Acest lucru asigură nu numai continui­tatea acestei munci, dar şi crearea , unei strânse legături de prietenie între respectivii muncitori din în­treprinderi şi instituţii şi munci­torii de­ pe ogoare. De aceea, comi­tetele regionale şi raionale C.F.S. au datoria ca, lucrând în strânsă legătură cu consiliile sindicale re­gionale şi consiliile regionale ale asociaţiilor şi cerând în acest scop sprijin şi îndrumare din partea comitetelor de partid şi U.T.M., să pornească de îndată la această re­partizare. Dar principala sarcină pentru deplina reuşită a acţiunii de spri­jinire prin echipe demonstrative a desvoltării sportului în mediul ru­ral, reţine tot colectivelor spor­tive. Colectivele trebue să-şi în­drepte în primul rând atenţia spre recrutarea sportivilor care vor face parte din echipele model. Aceştia trebue să aibă un nivel tehnic ri­dicat, astfel încât demonstraţiile să poată contribui la angrenarea de masse cât mai largi de partici­panţi la campionatele săteşti şi în acelaş timp să fie de un real folos pentru ridicarea nivelului muncii de instruire sportivă la sate. Cu­noştinţele lor politico-ideologice trebue să le permită să facă faţă multiplelor probleme care li se vor ivi. Dealtfel, in scopul justei în­drumări a acestor sportivi, colec­tivele sportive trebue să asigure — cerând sprijinul organizaţiilor de partid şi U. T. M. — o temei­nică pregătire a lor prin con­ferinţe şi seminarii având ca subiect problemele actuale ale ţă­rănimii muncitoare. Aceste confe­rinţe şi seminarii trebue să aibă şi menirea de a arăta sportivilor im­portanţa şi complexitatea sarci­nilor lor în cadrul echipelor de­monstrative şi de a-i îndruma în vederea ascuţirii vigilenţei de clasă faţă de duşmanul înverşunat al regimului nostru de democraţie populară: chiaburul. Colectivele sportive au datoria să se preocupe îndeaproape de întoc­mirea programului demonstraţiilor sportive, astfel încât ele să fie cât mai variate, multilaterale, să ajute efectiv pe ţăranii muncitori în pregătirea lor pentru trecerea nor­melor G.M.A., să constitue un exem­­plu de disciplină şi comportare sportivă. Munca de popularizare trebue să se împletească dealtfel într’atâta cu munca de îndrumare practică, încât în cel mai scurt timp demonstraţiile sportivilor de la oraşe să se transforme în întreceri sportive cu echipele săteşti la ri­dicarea cărora ei au contribuit. Pentru deplina reuşită a acestor demonstraţii, colectivele de la oraşe trebue să ţină o strânsă legătură cu sfaturile populare comunale, organizaţiile de masse, colectivele sportive săteşti şi căminele cultu­rale, fapt care va asigura nu numai o largă mobilizare a spectatorilor, dar şi un pronunţat caracter poli­tic al acestor manifestaţiuni. In general, acestea sunt obiecti­vele muncii echipelor model ale colectivelor orăşeneşti la sate, în actualul sezon sportiv. O strânsă legătură pe plan central între Uniunea sindicatelor de salariaţi agricoli şi asociaţiile sportive, iar pe plan local, între birourile re­gionale ale acestei Uniuni şi con­siliile regionale ale asociaţiilor, ca şi un control riguros efectuat de către comitetele regionale şi raio­nale C.F.S., vor asigura un deplin succes al acestei acţiuni care tre­bue să contribue la întărirea alian­ţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare din ţara noastră. Un grup de vâslaşi din R.P.R. a plecat la Berlin Sâmbătă dimineaţă a plecat spre Berlin un grup de vâslaşi ro­mâni pentru a participa la concursul internaţional de la Griinau. (A. D. Germană). Sportii români vor lua parte la probele de schif S_I_I băeţi şi 4+1 fete. I I . ANUL Vlffil Nr. 2067 * Mărfi, 10 Iulie 1952 * 8 pagini 25 bani Duminică s-au desfăşurat în Capitală numeroase competiţii sportive. In clişeele noastre două aspecte de la aceste manifestaţii- In stânga: fază din material de fotbal dintre Selecţionata Dinamo—Selecţionata divizionară II. In dreapta: Un concurent în plină viteză în concursul motociclist organizat de colectivul sportiv „Voinţa Metalo-chimie“. Foto: Tibor şi Cozia Un nou succes al atletismului nostru: campionatele S.M.T.C.F. pe anul 1952 Cinstea de a găzdui campiona­tele de atletism ale şcolilor medii tehnice de cultură fizică a revenit anul acesta oraşului Tg. Mureş. In acest oraş, deşi nu există o tradiţie pe linia desvoltării atle­tismului, s’au obţinut totuşi în a­­ceastă direcţie. In ultimii ani o serie de realizări frumoase nu atât prin cifrele de participanţi în competiţii sau prin valoarea re­­­zultatelor, cât prin frumoase­le perspective de viitor pe care le deschid preocupările massei de sportivi din localitate, străduinţele depuse de comitetul orăşenesc CFS şi de colectivele sportive în vederea angrenării oamenilor muncii în practicarea atletismului. Iată de ce socotim că alegerea o­­raşu­lui Tg. Mureş ca oraş-gazdă al întrecerilor finale din cadrul campionatelor de atletism ale S.M.T.C­ F. a fost o iniţiativă din­tre cele mai lăudabile. „E pentru prima oară în istoria vieţii sportive a oraşului Tg. Mu­reş când la un concurs de atle­­­tism asistă 4.000 de spectatori. Lucrul acesta ne dă încrederea că în viitor vom reuşi să obţinem în direcţia desvoltării şi populariză­rii atletismului, succese şi mai frumoase". Cuvintele acestea spu­se de Iov. Ovici, preşedintele co­mitetului orăşenesc CFS Tg. Mu­reş, vin să arate că scopul pentru care campionatele de a­tletism S.M.T.C­ F. au fost organizate Tai Tg. Mureş, a fost atins. Şi de a­­cest lucru, ne-am putut convinge­ cu prisosinţă, urmărind îndeaproa­pe desfăşurarea concursului. Ediţia de anul acesta a canto­natelor de atletism a şcolilor me­dii tehnice de cultură fizică a­, scos din nou in evidenţă preocu­­­parea temeinică a acestor şcolii pentru promovarea unora dintre» cele mai talentate elemente dini rândul juniorilor şi junioarelor^ Din echipele care au participat — reprezentativele celor şase şcolii medii tehnice de cultură fizica» din ţară — s'a detaşat net prim performanţele obţinute, prin corn— (Continuare in pag. 4-ay r „Toate popoarele lumii sunt solidare cu lupta poporului francez“ PRAG­A, 9 (Agerpres). — TASS transmite: Biroul Consiliului Mondial al Pă­cii şi o serie de fruntaşi ai vieţii publice din diferite ţări au dat pu­blicităţii o declaraţie în care se spune: „Acţiunile întreprinse îm­potriva Consiliului naţional al miş­cării franceze a partizanilor păcii, precum şi celelalte măsuri de repre­siune la care este supusă mişcarea pentru pace din Franţa ne-au zgu­duit profund. încercarea de a reduce la tăcere pe adevăraţii exponenţi ai năzuin­ţelor paşnice ale poporului francez interesează toate popoarele lumii, deoarece face să crească pericolul războiului. Lupta poporului francez constitue un obstacol serios pentru forţele care se împotrivesc destin­derii încordării internaţionale şi soluţionării paşnice a problemelor litigioase. Tocmai din această cau-’ zâ ele se ridică acum în Franţa îm­potriva acelora care, indiferent de origine socială şi concepţii politice, s’au unit pentru a apăra cu fermi­tate cauza păcii. Oricare ar fi pre­textele folosite pentru justificarea represiunilor împotriva mişcării franceze pentru pace, aceste mă­suri pot avea consecinţe grave pen­tru toate popoarele. Declarăm solemn că toate popoa­rele lumii sunt solidare cu lupta poporului francez pentru pace. Ni­­cio forţă nu va putea frânge voinţa unei mari naţiuni care îşi apără in­dependenţa şi care luptă pentru pace în întreaga lume.“ Declaraţia este semnată de: F­iédéric Joliot-Curie, preşedintele Consiliului Mondial al Păcii; Pietro Nennt, deputat, vicepreşedinte al Consiliului Mondial al Păcii; Ga­briel d’Arboussier (Africa Neagră), membru al Adunării Uniunii Fran­ceze; Enrico Bertinguer (Italia), preşedintele Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat; John Ber­na­ (Marea Britanie), fizician; d-na Isabelle Blume (Belgia), de­putată ; Palame de Borsari (Brazi­lia), inginer ; Branting Georg (Su­edia), senator; Bertold Brecht (Germania), scriitor; John Burns (Marea Britanie), activist sindical ; Laurent Casanova (Franţa), depu­tat, fost ministru; d-na Eugenie Cotton (Franţa), preşedinta Fede­­raţiei Democrate Internaţionale a Femeilor; John Darr (Statele U­­nite), preot; d-na S. Davies (Ma­rea Britanie), profesoară; S. O. Davies (Marea Britanie), membru al Parlamentului; G. R. Van Erde (Australia), preot; Ilya Ehrenburg (U.R.S.S.), scriitor; Emi Siao (China), scriitor; Alexandr Fa­deev (U.R.S.S.), scriitor; Fenoal­­tea Georgio (Italia), jurist; d-na Fialho Branca (Brazilia), biolog; Friedrich Walter (Germania), rec­tor­ul Universităţii din Berlin; Jose Girai (Spania), fost prim mi­nistru în guvernul republican spa­niol ; W. R. T. Gore (Marea Brita­nie), profesor; Panteleimon Gu'iaev (U.R.S.S.), ziarist; Sardar Gur­­baks Sing (India), scriitor ; Nazîm Hîkmet (Turcia), scriitor; Josef Hromadka (Cehoslovacia), profe­sor de teologie, membru al Comi­­­tetului Central al Consiliului Mon­dial al bisericilor; Leopold Infeld I (Polonia), fizician; John Adams­ Kingsbury (Statele Unite), medic;; Kora Komi (Japonia), membru al­ Camerei Superioare; Alexandri Korneiciuc (U.R.S.S.), scriitor ; DL D. Kosambi (India), membru al­ Institutului naţional indian; Goi Mo-jo (China), preşedintele Aca­demiei de Ştii­nţe a R.P. Chi­nezeu; Jean J­affitte (Franţa), secretar ge­neral al Consiliului Mondial al Pă-ă­cii; Le Cian Phuong (Vietnam), membră a Consiliului Uniunii fe­meilor vietnameze ; Riccardo Lom­bardi (Italia), deputat, fost minis­tru ; Artur Nils Lundkvist (Sue­­dia), scriitor; Mao Dun (China), scriitor; Ivor Montagu (Marea­ Britanie), ziarist; Jan Makarovsky (Cehoslovacia), rectorul Universi­tăţii Caroline din Praga; Pablo Neruda (Chile), scriitor; L­ouis Saillant (Franţa), secretarul gene­ral al Federaţiei Sindicale Mon­diale; d-na Anna Seghers (Germa­nia), scriitoare; Emilio Sereni (Italia), senator, fost ministru; d-na Jessie Street (Australia), de­legata Australiei la conferinţa O.N.U.; d-na Sun Tin-lin (China), preşedinta Asociaţiei chineze pen­tru ajutorul popular; d-na Suvarti (Indonezia), membră a Parlamen­­tului; Antoine Tabet (Liban), ar­hitect ; Nikolai Tihonov (U.R.S S.), scriitor; Jagnik Indulat (India), preşedintele Asociaţiei agricole, şi­­Arnold Zweig (Germania), scriitor*

Next