Sportul Popular, ianuarie 1954 (Anul 9, nr. 2359-2370)

1954-01-05 / nr. 2359

Concursul republican de calificare al boxeurilor U­na din cele mai importante competiţii pugilistice din acest an este concursul republican de calificare. Această competi­ţie se desfăşoară feb­re 2 Ianua­rie şi 10 Aprilie şi va angrena toţi boşeurii din ţară care au normele de clasificare de cate­goria II-a şi a IlI-a, precum şi boxeurii începători neclasi­­ficaţi. Pe drept cuvânt, această competiţie poate fi numită o în­trecere pugi­lietică de massă, de­oarece în cadru­l reuniunilor ce se vor organiza, vor participa boxeuri din toate regiunile ţării la cele 12 categorii de greutate. Faptul că programul­ desfăşu­rării competiţiei prevede patru etape — raiona­lă Intre 2—17 Ianuarie ; regională între 6—14 Februarie; zonă Intre 6—14 Martie şi finală între 3—10 A­­prilie — constitue un bun prilej de selecţie a elementelor tinere care evoluează cu prilejul a­­cestor reuniunii. Cei 12 câștigă­tori ai acestui concurs se cali­fică în campionatele de box ale R. P. R. L Bâlanel (Dinamo) conduce in matchul - turneu pentru titlul de campion de șah al R. P. R* Rezultatele tehnice: Troianes­­cu-Voiculescu 1-0; Troianescu- Bălănel V­-0 ; Bălănel-Voicu­­lescu 10; Voiculescu-Troianescu 1-0. Clasament: I. Bălanel 3-1; O. Troianescu 2-2 ; P. Voiculescu 1-3. Program: Astăzi este zi de odihnă. Miercuri se joacă par­tida Bălănel-Troianescu. In ajun de An Nou, mulţi pa­sionaţi ai şahului au întârziat în aula Bibliotecii Centrale Universi­tare. Fireşte, ei nu se înduplecau să plece de lângă tabla pe care se desfăşura continuarea partidei Tro­­ianescu-Voiculescu, care se între­­rupsese într-o poziţie deosebit de interesantă şi complicată. Aceasta şi explică faptul că partida a con­tinuat multe ore, ajungând până la mutarea 80. împotriva dârzei rezistenţe a tânărului său adver­­sr, maestrul Troianescu a trebuit depună eforturi serioase pentru a valorifica avantajul, care to­­tuși până la urmă s’a dovedit de­cisiv. Iată mai jos mutările acestui in­teresant sfârșit de partidă : VOICULESCU 41.a5 (mutarea din plic) 41...b5 42.a6+ Rc6 43.DÍ3 Dh8 44.Nd2 Ce7 45. Ch3 Cg6 (45...T:h4 46.Ng5 Cg6 47.NÍ6) 46.Ng5 Dh7 47.Rh2 Cf8 48. De3 Ce6 (Ambele părți şi-au regrupat forţele) 49.f4 (Un plan mai simplu era 49.Cel urmat de adu­cerea damei pe diagonala a3-f8) 49...Dg8 50.Rg2 Db8 51. Cf2 Db6. 62.Thbl Tgh7 53.Tb2 Rd7 54.Cd3 Db8 55.Cel Rc6 56.Cf3 Dg8 57.Dd2 DgS 58. Rf2 Tg7 59. Re3 Tg8 60.Dg2 Te8 61. Rd2 Thh8 62.Rc2 Dh5 63.Tel Thg8 64.Df2 Dg4 65.Cd2 Tb8 66.Cil N:fl 67.T:fl Tb6 69.Tal Tc8? (Mai bine era Dh3. Acum nebunul alb pătrunde cu efect decisiv pe dia­gonala a3-f8) 69.Ne7 Tg8 70.Nc5 C:c5 (Era de considerat sacrificiul calității prin 70...D:g3) 71.d:c5 Tbb8 72. Tg1 Dg6? (Desigur, mai bine era 72... Dg7 urmat de Df8, a­­tacând în 2 mutări pionul c5, în joc de 3 ca în partidă) 73.Dd4 De6 74.Rb3 De7 75.Rb4 Tbd8 76.Ta2 Tg6 77.Ta5 Rc71? 78.Rb3 Rc6? (Pierde imediat, dar și după 78...Tc6 albul ar fi câștigat, deși mai greu) 79.T­b5 De6 80.Tb7 Negrul cedează. ★ Sâmbătă 2 Ianuarie matchul-tur­­neu pentru desemnarea campionu­lui republican de șah a continuat cu disputarea întâlnirii Bălănel- Von­culescu. A fost o partidă de mare luptă, ambii adversari pu­nând în joc o deosebită energie și dârzenie. S’a jucat din nou apă­rarea Niimzovici, din care albul a rămas cu o poziţie foarte activă, ceea ce i-a permis în jocul de mij­loc să treacă la un atac pe­­flan­cul regelui care părea decisiv. Voiculescu a găsit singura cale justă de rezistenţă, care a constat dintr’un foarte frumos contra-atac pe acelaş plan. Desfăşurarea jocu­lui a fost influenţată însă de se­rioasa criză de timp în care se afla Bălănel, ceea ce a uşurat sar­cina adversarului său. Când cele 40 de mutări reglementare fuseseră efectuate, pe tablă a apărut o po­­ziţie în care şansele erau com­plect inversate, Voiculescu fiind a­­cum în plin atac asupra regelui alb. Duminică s’a jucat partida Voi­­culescu-Traianescu. Ea a început cu o deschidere a pionului dame­, în care albul a evitat înaintarea c2—c4, deşi mai târziu s’a ajuns totuşi la deschiderea coloanei „c“. A rezultat un joc poziţional, cu schimburi, care promitea un final lung. Totuşi, după ce Troianescu a dat un cal pentru pion, obţinând în schimb o puternică presiune asupra rocadei adverse, jocul s’a animat simţitor. In faţa apărării exacte a albului Troianescu nu şi-a putut încheia atacul decât cu şah etern. ★ Eri a fost zi de jucare a partide­lor întrerupte. Ele au prilejuit un frumos succes maestrului Bălănel. După ce a terminat la egaltate fi­nalul cu Traianescu, el a reuşit să câștige partida cu Voiculescu, în care acesta din urmă a adoptat un joc prea riscat, în locul manevrei care i-ar fi asigurat remiza. Astfel, după încheierea primelor două tururi, deci la jumătatea com­petiției, în clasament conduce I. Bălănel care a acumulat 3 puncte din 4 partide. TROIANESCU Finala campionatului feminin de şah al Capitalei pe anul 1953 De câteva zile, a luat sfârşit fi­­nala campionatului feminin de şah al Capitalei pe anul 1953. La acest campionat au luat parte zece jucă­toare fruntaşe ale colect­ielor din Capitală, printre care fosta cam­pioană a Capitalei Rodica Mano­­lescu şi alte jucătoare cunoscute din campionatele republicane de şah: Natalia Iliescu, Veturia S­mu şi Elena Ududec. Lupta pentru pri­mul loc s’a dat între Natalia Ilies­cu, Veturia S­mu şi Elena Ududec. In ultima rundă, după o luptă încordată, partida Natalia Tiescu- Veturia Simu care urm­a să decidă pe campioana Capitalei s-a în­cheiat cu un rezultat de remiză. Astfel, Natalia Iliescu (Progre­sul), totalizând 7 */1 puncte d­e 9 posibile, a cucerit titlul de cam­pioană a Capitalei pe anul 1953, urmată la jumătate de punct de Veturia Sim­u (Recolta). Pe locu­rile următoare s-au clasat Elena Ududec (Locomotiva), Rodica Ma­­nolescu (Ştiinţa), Clara Hodoş (Lo­comotiva), Elena Diaconescu (Pro­gresul). V. STANICA corespondent La sfârşitul unui an de activitate atletică (II) Pe baza experienţei capatate în ultimii ani, considerăm că forma de organizare a competiţiilor atle­tice este, în­ general, nepotrivită pentru stadiul actual de desvoltare a atletismului din ţara noastră, îndreptarea preocupărilor, aşa cum se face, exclusiv asupra vârfurilor sportive este caracteristică actua­lei forme de organizare a atletis­mului nostru. In felul acesta însă a fost neglijată tocmai veriga de bază a sportului și anume punerea accentului pe activitatea colectivu­lui sportiv, pe echipă, adică pe ma­rea massă a atleţilor. Prin aceasta s’a ajuns la situaţia că astăzi nici o asociaţie sportivă din ţară şi cu atât mai mult vreun colectiv spor­tiv­­ nu poate prezenta într’un concurs o echipă complectă de a­­tletism cu câte doi oameni la fie­care probă clasică, fără a se re­curge la anumite improvizaţii. Iată un exemplu : asociaţia Ştiinţa a câştigat în anul 1953 campiona­tele republicane de atletism pe echipe, dar asociaţia Ştiinţa nu a putut prezenta concurenţi la unele probe cum ar fi de pildă 80 m. garduri, 10.000 metri şi 10 km. marş. Acest exemplu al celei mai bune asociaţii in domeniul atle­tismului ne scuteşte de alte exem­ple privind activitatea altor aso­ciaţii sportive. In această situaţie a dispărut interesul pentru munca în colec­tiv, interesul pentru ridicarea co­­lectivului şi pentru mărirea nu­mărului de membri prin creşterea de noi cadre, fiind neglijată cea mai importantă formă de educaţie, aceea în colectiv. Astfel, la unele colective spor­tive, s-a născut o tendinţă ac­centuată de a se acapara atleţi de valoare (singurii care pot aduce colectivului respectiv titluri indi­viduale de campioni ai R.P.Române) şi nu s’a mai făcut aproape nici un efort pentru descoperirea şi ridi­carea de noi atleţi. Neexistând e­­chipe, nu pot exista nici competiţii cu caracter periodic pe echipe. Din această cauză, sportivi care ar putea deveni­­atleţi de valoare prin­­tr’o activitate susţinută în cadrul secţiei de atletism a colectivului sportiv, părăsesc atletismul preocu­­pându-se de alte sporturi care, cel puţin, le aduc satisfacţia competi­ţiilor organizate în mod continuu şi regulat. Tot din acest motiv — lipsa echipelor de colectiv — aten­ţia şi sprijinul consiliilor centrale ale asociaţiilor scade, ele constând exclusiv în susţinerea unui număr restrâns de atleţi fruntaşi, fără a se mai activa pentru o continuă ridicare, prin munca de jos, a altor atleţi, care într’un timp nu prea îndelungat ar putea ajunge la rezultate sportive înalte. Ca o consecinţă a acestei stări de fapt, cele mai multe din aso­ciaţiile şi colectivele noastre spor­tive s’au desinteresat complect de cadrele tehnice din atletism (an­trenori, instructori, arbitri), şi ca atare îndrumarea ştiinţifică a pre­gătirii — acolo unde mai era cazul, este pe cale de dispariţie sau chiar a dispărut Faţă de această situaţie consi­derăm că trebue să se treacă de îndată la organizarea pe baze noi a formei competiţiilor atletice, pen­tru ca masselor largi de tineri şi chiar lotului de atleţi fruntaşi ai ţării noastre să li se dea posibili­tatea de a practica atletismul în mod regulat şi mai ales în mod continuu. Totodată, colectivele spor­tive trebue să-şi revizuiască siste­mul de lucru şi să-şi îndrepte toată atenţia pentru a forma secţii de a­­tletism puternice şi cu efectiv com­plect, adică secţii care să poată face faţă imtr’un concurs In al că­rui program figurează majoritatea probelor clasice. Deasemenea, este necesar ca biroul secţiilor de atle­tism din cadrul colectivelor sportive să acorde o importanţă deosebită acţiunii de angrenare in practicarea atletismului, a noi elemente şi in special a celor talentate care s’au remarcat cu prilejul marilor com­petiţii de massă. Toate aceste probleme au fost luate în discuţie în cadrul consfă­tuirii colegiului de antrenori de pe lângă comisia centrală de a­­tletism, ajungandu-se la o serie de concluzii deosebit de interesante, a căror punere în practică, chiar in decursul acestui an, va asigura fără îndoială atletismului nostru o im­portantă creştere valorică. .Astfel, în ceea ce priveşte atletismul de per­formanţă, pentru acest an a fost propusă înfiinţarea un­ei competiţii ce se va organiza pe sistemul cam­pionatelor divizionare din celelalte sporturi. Acest campionat pe echipe reprezentative de asociaţii, va an­grena în întreceri continue un nu­măr de aproape 500 de atleţi frun­taşi, care vor fi astfel menţinuţi într-un antrenament continuu, cu un scop bine definit. In ceea ce priveşte atletismul de massă, pentru acest an a fost pre­conizată a fi pusă în practici o nouă formă de organizare a cam­pionatelor şcolare, care se vor des­făşura pe echipe. Asemenea cam­pionate pe echipe vor fi organizate în acest an şi de către Secţia de Cultură Fizică şi Sport din Con­siliul Central al Sindicatelor Deasemenea, pentru acest mi co­misia centrală de atletism va c­­a comisiilor raionale şi orăşen şti de atletism din întreaga ţară s or­ganizeze diferite competiţii d-o e­­chipe în cadrul raioanelor şi ora­şelor respective. Fără îndoială că toate aceste ac­ţiuni au ca scop­ desvoltarea şi mai largă a atletismului in ţara noastră şi tocmai de aceea treime pr­­ita­c toată seriozitatea de către toţi factorii de conducere din corm­enele regionale, raionale şi orăşe­neşti C.F.S., ca şi de cei din consil­zl colectivelor sportive. Ultimele concursuri de înnot ale anului 1953 15 noi recorduri R. P. R. Odată cu ultinele zile ale lunii Decembrie, au avut loc La bazinul acoperit de la Floreiasca ultimele concursuri de înnot ale anului 1953, concursuri care au constituit înche­ierea unei activităţi competiţionale deosebit de rodnice. Aceste concursuri au fost organi­zate pentru cele mai tinere cadre ale Trataţiei noastre: copii şi juniori de cat. II (15—16 ani), elemente pentru a căror ridicare s’a acordat o deosebită atenţie în anul 1953. In cele două competiţii'' — concur­sul în cinstea zilei de 30 Decem­brie organizat de asociaţia „Ştiin­ţa“ şi „Cupa 30 Decembr­e" orga­nizată de asociaţia Progresul — s’au înregistrat 15 noi recorduri R.P.R. ceea ce arată atât progresul tehnic realizat, cât şi dârzenia cu care s’au avântat în întreceri m­i­cuţii înnotători. Astfel, recordul la proba de 50 m liber fetiţe a fost modificat de două ori: prima dată de către înnotătoarea Mihaela Po­­pescu (Ştiinţa) cu timpul de 36,6 sec. şi a doua oară de către Eli­­sabeta Bratu (Progr), cu perfor­manţa de 36,5 sec. Dealtfel, între cele două înnotătoare s-a dat o luptă foarte strânsă, ambele aflân­­du-se într’un accentuat progres teh­­nic. Un rezultat bun a obţinut şi Constantin Ciorbă (Voinţa), a că­rui performanţă de 30 sec. la 50 m. Ehei copii constitue un nou record al probei. Trebuie remarcată voin­ţa şi dârzenia cu care luptă acest înnotător, ceea ce îi va permite în viitor să înregistreze rezultate şi mai bune. Alexandru Popescu (Constructorul) a reuşit două per­formanţe care întrec recordurile de junori cat. I la probele de 200 m. fluture: 2:56,8 şi 200 m. mixt individual 2:94,8. In proba de 50 m. fluture fete, Elisabeta Bratu (Progr.) a înnotat sub recordul probei. Timpul înregistrat de ea este de 43,2 sec. In cadrul ace­leiaşi probe, Eleonora Vitan (Voin­ţa) a înnotat 41,3 sec. — nou re­cord R.P.R. de junioare cat. II. La 50 m. spate băeţi, recordul ţării a fost modificat de înnotătorul Claus Covaci (Ştiinţa): 37,5 sec. Tot noi recorduri ale R.P.R. sunt şi perfor­manţele: 2:36,1 la proba de 4x50 m. liber fete al echipei de ştafetă Ştiinţa formată d­e: Popescu, Witt­genstein, Göbbel, Dodan ; la 4x50 m. trixt băeţi: Ştinţa (Kovats, Kroner, Blajec, Marinescu) 2:30,9; 10x50 m. liber fete: Ştiinţa (Popes­cu, Wittgenstein, Göbbel, Dodan, Ioseph­, Rothe, Rezacs, Rieger, Teo­­dorescu, Wagner): 7:42,4; 4x50 m. nvxt fete: Ştiinţa (Popescu, Göb­bel, Witgenstein, Dodan): 2:58,3; 10x50 m. liber băeţi: Ştiinţa (Bla­jec, Kovats, Kroner, Marinescu, Po­pescu, Stănescu, Vasile, Varlam, Trandafirescu, Mariuţă): 6:08,6; 4x100 m. mixt juniori cat. II: Spar­­tac (Lichiardopol, Bene­dec, Neu­man, Bădiţă: 4:35,2 (record la e­ch­ipe de ştafetă pe asociaţie) şi 4x100 m. mixt junioare cat. II: Progresul 6:43,8. In afară de aceste recorduri, performanţe bune au ob­ţinut şi L. Birtolom (Constr.) 1:19,6 şi 3:04,4 la 100 m. bras şi respectiv 200 m. bras. A. Popescu (Constr.) 1:19,4 la 100 m. bras. Maria Bratu (Progr.) 1:36,0 la 100 m. bras ju­nioare cat. II. C. Chirvăsuţă (Ştiin­ţa) 41,6 sec. la 50 m. bras cond. Alexandra Niculescu (Progr.) 1:27,8 la 100 m. liber junioare cat. II, G. Blajec (Ştiinţa) la 50 m. fluture co­pii: 38,5 sec., G. Karl (Progresul) 1:24,0 la 100 m. bras juniori cat. II şi A. Bădiţă (Spartac) 1:10,6 la 100 m. liber jun­ori cat. II. Toate aceste rezultate arată pro­gresul înregistrat de tinerii deş­iri înnotători. In privinţa participării înnotători­­lor şi înnotătoarelor la aceste concursuri trebue evidenţiate aso­­ciaţiile: Ştiinţa, Progresul, Spartac, Rezervele Muncii şi Flamura Roşie, care au participat cu un număr mare de concurenţi, destul de bine pregătiţi, fapt care arată preocupa­rea acestor asociaţii — şi în spe­cial a asociaţiei Ştiinţa — pentru crearea de noi cadre pentru înno­­tul de performanţă. O condamna­bilă nepăsare faţă de problema ri­­dcării tinerelor elemente au ară­tat asociaţiile Locomotiva şi Con­structorul, care au prezentat în concurs un foarte m­c număr de înnotători. ★ Cu aceste concursuri, activitatea competiţonală la nataţie pe anul 1953 s’a încheiat. Cea mai importantă concluzie — în urma acestor concursuri o con­­stitue grija deosebită pe care tre­buie să o avem pentru tinerele ca­dre, viitorul notaţiei noastre de per­formanţă ION PETRU Tiberiu Harasztosi, învingător­­ in concursul de tenis de masă­­ a­ lotului R. P. R. Competiţia de tenis de masă­­ care au participat şi membrii lo­tului republican, organizată în cinstea zilei de 30 Decembrie, de colectivul sportiv Voinţa Lemn Mobilă, s’a terminat cu victoria pe deplin meritată a tânărului Tiberiu Harasztosi. Câştigătorul a arătat o temei­­nică pregătire tehnică, tactică şi fizică, reuşind să dispună, pe rând, de Botner (3—1), M. Gant­­ner (3-0), P. Pesch (3-1) şi în finală de T. Reuter cu 3 — 2 (16-21, 15-19, 18—12, 11-7, 21—16). Menţionăm că T. Ha­­rasztosi a obţinut a patra victo­rie consecutivă asupra campio­nului nostru Torna Reiter, care în această competiţie s-a prezen­tat în formă bună. în general, cu tot figul din sală, componenţii lotului nostru reprezentativ au practicat un joc tehnic satisfăcător. Iată câteva din rezultatele în­registrate: J. Ganabedian — Ella Zeller 3—0; Stan Ilie — Angeli­ca Rozeanu 3—2 (20—22, 11—21, 21—18, 21—17, 22—20); T. Reder— P. Hegyes­ 3—2; P. Pesch — J. Garabedien 3—1; T. Reiter — M. Popescu 3—0. ★ In întrecerile cu handicap pen­tru Cupa 30 Decembrie organi­zată tot de colectivul Voinţa Lenin Mobilă, la proba de sim­plu femei pe primul loc s’a cla­sat Geta Strugaru (Constructo­rul S.R.C.), urmată în ordine de Aida Zu­berman (Ştiinţa), Teii Gropescu (Spartac C.F.C. raio­nul Lenin) şi E. Goldstein (Ştiinţa). La simplu bărbaţi pri­mul s’a clasat Jucătorul Botner (Loc.) iar pe locurile următoare Bari Segal (Spartac), Chiţu (Progr. Justiţia) şi A. Santalena (Spartac C.F.C. raionul Lenin). In clasamentul general, primul loc a revenit colectivul K­ Spartac care a totalizat 9 puncte. Locul II a revenit Locomotivei cu 8­­ puncte, iar locul III colectivului­­ Constructorul cu 4 puncte. ! SPORTUL POPULAR Nr. 2359 Pag. 3^

Next