Sportul Popular, octombrie 1955 (Anul 10, nr. 2698-2716)
1955-10-01 / nr. 2698
In cinstea Zilei Forţelor Armate ale R.P.R. Purtători ai insignei G.M.A. , In micul ,,parc sportiv“, amenajat cu mijloace proprii, domneşte multă animaţie. La groapa de sărituri, pe pista de alergări, viteză şi fond, la porticul de gimnastică, a început antrenamentul. Sergentul Bogdan Iuliu, purtător al insignei G.M.A. gradul I, urmărește activitatea săritorilor. Rind pe rînd, fac încercări soldatul M. Barbu, soldatul Nicolae Romanescu, soldatul Gîlcă Cincinat. Instructorul este numai ochi. Nici un amănunt, nici o greşeală n-o trece cu vederea. — Vezi că nu execuţi bine bătaia — se adresează el soldatului Barbu. Dumneata, soldat Gîlcă, încetineşti viteza şi, de aceea, săriturile voastre nu sunt cele mai bune. Dar instructorul nu-i corectează numai cu vorba pe militarii care greşesc■ La start, urmărit cu atenţie de cei din jur, el explică tehnica alergări bătaia, etc., apei trece și execută o săritură model. Militarii pun în practică sfaturile instructoruluiî și rezultatele se văd imediat. Tele săriturile trec dincolo de 5 metri. La pista cu obstacole lucrează plutonierul Gh. Nicolae, responsabil cu pregătirea fizică din unitate. Numără 42 de ani plutonierul Gh. Nicolae, dar e mai sprinten ca un tinăr. A îndrăgit sportul încă de pe vremea cînd era copil și nici acum nu vrea să-l părăsească. Ba, mai mult, el nu este numai instructor al militarilor ci, an de an, plutonierul Gh. Nicolae se întrece alături de cei tineri in cadrul concursurilor sportive pe armată şi chiar ia competiţii de mai mare amploare. Peste citeva zile, militarii care stau acum in jurul său şi-l ascultă sfaturile va urmări pe „profesorul“ lor in cursa de maraton din cadrul campionatelor internaţionale de atletism ale R.P.R. Din anul 1951 el participă regulat la această probă grea şi totdeauna a reuşit să ocupe un loc bun. Anul acesta, desfăşurarea probei de maraton coincide cu un eveniment important: Ziua Forţelor Armate ale R.P.R. Plutonierul Gh. Nicolae este hotărit să intimpine măreaţa sărbătoare cu un loc cit mai bun in întrecerile cu maratoniştii fruntaşi ai ţării şi cu cei de peste hotare. ...Şi acum, la lucru băieţii îi îndeamnă plutonierul. Primul şi-a ocupat locul soldatul fruntaş Bărăşic Gheorghe, bucătarul unităţii. Cu atenţia încordată, el aşteaptă semnatul. . —Atenţiune ! Plecaţi ! Cu multă măiestrie (nu se pricepe numai la pregătit mîncarea) bucătarul unităţii, sportivul de acum, execută mersul uriş, alergarea, trecerea peste blină. — Ia te uită, remarcă unul din cei prezenţi la start, cît e el de greu trece peste brrna de echilibru mai uşor decit alţii. După el, iau startul soldatul D. Costache, soldatul I. Zamfiroiu şi alţii. Toţi se străduiesc să execute cu mai corect trecerea obstacolelor, totodată să obţină şi un timp bun. Cu multă atenţie se pregătesc şi alergătorii, înotătorii, gimnaştii. Ora de antrenament a luat sfîrşit. Sportivii militari îşi continuă programul zilei. Unii au trecut pe maşini, alţii in ateliere, alţii la cimpul de instrucţie. Şi aici, ca şi pe terenul de sport, ei se străduiesc să-şi însuşească meseria armelor, să obţină rezultate cit mai bune în cinstea zilei de 2 octombrie. Au urmat alte şi alte zile de antrenament in pregătirea fizică, lozinca fiecărui militar fiind: „Toţi militarii purtători ai insignei G.M.A.". In sfîrşit, a sosit şi ziua examenului. De la stafia de radioamplificare, crainicul anunţă evenimentul: .JSportivi din unitate, luptaţi cu toţi pentru cucerirea insignei G.M.A. Comunişti şi utemişti, fiţi în fruntea întrecerilor, mobilizaţi prin exemplul vostru pe toţi militarii !" întrecerea a început. Rind pe rirul, concurenţii îşi măsoară forţele la cursa cu obstacole, la tir, înot, în proba de marş etc. Instructorii îşi notează de zor rezultatele, fac calcule, numesc pe cei reuşiţi. Pe tabla de onoare sunt trecute primele nume. Printre alţii, la loc de cinste figurează şi numele soldatului fruntaş Gh. Bărăşic, al soldatului Grigore Romanescu şi ale altora care şi-au trecut toate probele. La sfîrşitul întrecerii, peste 20 la sută din efectivul unităţii a devenit purtător al insignei G.M.A. Pe pieptul celor reuşiţi la examen comandantul a prins insigna ca semn al muncii încordate de zi cu zi a militarilor, ca răsplată bine meritată a succeselor obţinute de ei. Insigna arată că cel care o poartă nu este numai un sportiv de frunte, ci şi un militar de frunte. Antrenamentele zilnice i-au fortificat, l-au oţelit şi-i ajută să treacă cu uşurinţă peste greutăţile ce ţi se ivesc în cale, în îndeplinirea misiunilor. De cite ori, de pildă, sergenţii Tichie Ion, Sandu Mitron, Da’ea Dumitru şi Heker Paul n-au străbătut zeci de km, prin drumuri accidentate, prin noroaie fără să simtă oboseala! întorşi din misiune, prima lor grijă a fost aceea de a-şi întreţine maşina. Şi toate aicestea au fost posibila numai datorită pregătirii lor temeinice, îmbinării armonioase a pregătirii de educaţie fizică cu cea militară. Mine, militarii Forţelor noastre Armate sărbătoresc ziua Armatei Populare. Şi in această zi sportivii din unitatea in care lucrează plutonierul Gh. Nicolae şi cu fixţă un program. Unii işi dau primele probe din cadrul complexului G.M.A. gradul II, alţii se iau la întreceri la diferite discipline sportive ca volei, baschet, fotbal. Aşa înţeleg ei să cinstească marea sărbătoare. Loootananit major GHEORGHE BARBANŢAN La porticul de gimnastică, tinerii atleţi îşi încearcă forţele, măiestria SPORTUL POPULAR Nr. 2198 pag. 3* Pe drumul sportului de mase La cea de a VI-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineza Au trecut doar şase ani de cînd în piața Tian-an-mîn din Pekin, în fața zidurilor fostului palat imperial, a fluturat pentru prima dată steagul purpuriu cu cele cinci ste-le al R. P. Chineze şi totuşi cite schimbări a cunoscut în acest răstimp imensul teritoriu din centrul şi răsăritul Asiei, supranumit chiar „Continentul Chinez“. Perioada de după cel de al doilea război mondial ne-a arătat în repetate rînduri, ce este capabil să realizeze un popor atunci cînd se bucură de libertate şi independenţă, atunci cînd toate căile spre progres îi stau larg deschise. Experienţa atîtor ţări europene eliberate din lanţurile exploatării a oferit şi oferă necontenit exemple grăitoare prin dezvoltarea nemaiîntîlnită pe care o înregistrează în toate ramurile de activitate. Marele popor chinez a confirmat în mod strălucit acest lucru şi nu putem avea decit admiraţie faţă de vertiginoasa ascensiune pe care a înregistrat-o Republica Populară Chineză în anii luminoşi ai puterii populare. Proclamarea Republicii Populare Chineze, înfăptuită cu şase ani în urmă, a constituit un eveniment epocal nu numai în viaţa Asiei, ci şi în viaţa întregii lumi. O ţară cu o populaţie de 600 milioane începe să construiască o nouă orînduire politică şi socială pornind pe drumul minunat al socialismului. Succese mari a repurtat bravul popor chinez în îndeplinirea idealului pe care și l-a propus. Astăzi nu ne mai mirăm cînd auzim des-’ pre marea dezvoltare pe care ia industria chineză, cînd aflăm de faptele cu adevărat eroice ale muncitorilor și tehnicienilor chinezi,de bogatele recolte ale cultivatorilor de orez. La locul pe care-l merită a fost ridicată şi cultura chineză, cu tradiţii de milenii, care vorbeşte clar despre marile posibilităţi ale acestui popor harnic şi înzestrat. Paralel cu această mare dezvoltare în toate domeniile de activitate, pe care o cunoaşte China Nouă, a început să se vorbească tot mai mult despre realizările pe plan sportiv ale poporului care a scuturat jugul feudal de veacuri. Este o realitate faptul că sportul cunoaşte acum o uriaşă dezvoltare în R.P. Chineză. Toate disciplinele au început a fi practicate în marea ţară, începînd cu sporturile naţionale chineze şi terminînd cu patinajul sau halterele. Este bine cunoscută în special măiestria baschetbaliştilor chinezi aceşti adevăraţi virtuoşi ai balonului, care ne-au încîntat şi pe noi în repetate rînduri cu jocul lor rapid, temperamental, spectaculos. «Succese remarcabile au repurtat echipele de baschet din R. P. Chineză in lungile turnee întreprinse în ţara noastră, în R. P. Ungară, R. Cehoslovacă, R.P. Bulgaria, R.P. Polonă U.R.S.S. De altfel, din discuţiile pe care le-am purtat cu jucătorii chinezi, am aflat că acesta esta sportul cel mai popular în ţara lor, şi că numai la Sanghai există peste 2000 echipe de baschet şi mai bine de 100 terenuri de joc Voleiul cunoaşte de asemenea, o largă popularitate în rîndurile tineretului chinez. Remarcabil este faptul că după vizitii făcute în R.P. Chineză de către voleibaliştii sovietici, cehoslovaci şi bulgări, numărul echipelor a crescut de opt ori faţă de anul 1950. La Festivalul de la Varşovia, echipa de volei a R.P. Chineze s-a prezentat ca un colectiv matur, bine sudat cunoscînd toate principiile jocului modern. Progrese serioase au făcut sportivii chinezi şi în domeniul fotbalului. Echipa de tineret a R.P. Chineze, care a evoluat iei multe ţări din Europa a demonstrat că şi-a însuşit bine acest joc atît de popular. Nu putem trece cu vederea faptul că în ultimii ani atleţii chinezi au întrecut toate vechile recorduri ale ţării, atît în probele masculine cît şi în cele feminine. La ora actuală se înregistrează în R.P. Chineză performanţe valoroase, de peste 7 metri la săritura în lungime, aruncări de peste 60 metri la sulfită sau curse sub 11 sec. pe 100 m. plat. Recordul feminin la ştafeta de 4x100 m. a fost îmbunătăţit de trei ori în ultima vreme, ajungînd la cifra de 49,4 sec. iar cel masculin la 43,3 sec. Anul trecut a fost introdus în R.P. Chineză complexul de stat „Gata pentru muncă şi apărare“ (Laovekiji). El reprezintă acum baza sistemului de educaţie fizică în întreaga ţară şi sute de mii de tineri şi tinere îi trec normele, făcînd paşi serioşi spre măiestria sportivă. In vederea instruirii de noi cadre specializate au fost înfiinţate şase institute de cultură fizică, bine utilaje dintre care cel central, de la Pekin, numără 250 studenţi. Numeroşi activişti de cultură fizică din R.P. Chineză studiază şi se perfecţionează in U.R.S.S. şi în şcoli de specialitate din ţările de democraţie populară Toate aceste progrese se datoresc, fără îndoială, sprijinului da care se bucură mişcarea sportivă din partea partidului comunist şi a guvernului R. P. Chineze. Dar totodată ele îşi au rădăcinile în ajuto* rul permanent pe care sportul so* vietic şi cel din ţările de demo* craţie populară îl dau mişcării sortive din China Nouă. Neuitate vor rămaîne pentru sportivii chinezi vizitele pe care le-au întreprins în China gimnaştii, atleţii, patinatorii, voleibaliştii sovietici. Interesant de remarcat este că după vizita gimnaştilor sovietici la Kanton, au fost înfiinţate aici 17 secţii in această ramură sportivă. Nu-i de mirare că pe lista recordurilor R.P. Chineze, la rubrica „locul stabilirii“, întîlnim nu numai numele unor oraşe ca Pekin, Nankin, Sanghai, ci şi Kiev, Moscova, Bucureşti, Varşovia, Budapesta. Este numai unul din semnele marii prietenii care leagă popoarele acestor ţări. La cea de a VI-a aniversare a poporului chinez, sportivii dirn Patria noastră transmit sportivilor din Republica Populară Chieză, un fierbinte şi frăţesc salutuindu-le noi succese pe drumul construirii socialismului, pe drumul sportului de masă în marea lor patrie. Ciclismul de pistă a început a fi practicat tot mai mult in R. P. Chineză. Tată o fază dintr-o cursă desfăşurată pe unul din stadioanele Pekinului. Recordmena R. P. Chineze la b aruncarea greutăţii Şi Bao-dju a reuşit in acest an o performanţă de 121 m.