Sportul Popular, octombrie 1955 (Anul 10, nr. 2698-2716)

1955-10-01 / nr. 2698

In cinstea Zilei Forţelor Armate ale R.P.R. Purtători ai insignei G.M.A. , In micul ,,parc sportiv“, amena­jat cu mijloace proprii, dom­neşte multă animaţie. La groapa de sărituri, pe pista de alergări, vite­ză şi fond, la porticul de gimnas­tică, a început antrenamentul. Ser­gentul Bogdan Iul­iu, purtător al insignei G.M.A. gradul I, urmă­rește activitatea săritorilor. Rind pe rînd, fac încercări soldatul M. Barbu, soldatul Nicolae Romanescu, soldatul Gîlcă Cincinat. Instruc­torul este numai ochi. Nici un a­­mănunt, nici o greşeală n-o trece cu vederea. — Vezi că nu execuţi bine bătaia — se adresează el sol­datului Barbu. Dumneata, soldat Gîlcă, încetineşti viteza şi, de aceea, săriturile voastre nu sunt cele mai bune. Dar instructorul nu-i corec­tează numai cu vorba pe militarii care greşesc■ La start, urmărit cu atenţie de cei din jur, el explică tehnica alergări bătaia, etc., apei trece și execută o săritură model. Militarii pun în practică sfaturile instructorulu­iî și rezultatele se văd imediat. Te­le săriturile trec dincolo de 5 metri. La pista cu obstacole lucrează plutonierul Gh. Nicolae, responsabil cu pregătirea fizică din unitate. Numără 42 de an­i plutonierul Gh. Nicolae, dar e mai sprinten ca un tinăr. A îndrăgit sportul încă de pe vremea cînd era copil și nici acum nu vrea să-l părăsească. Ba, mai mult, el nu este numai instruc­tor al militarilor ci, an de an, plu­tonierul Gh. Nicolae se întrece ală­turi de cei tineri in cadrul concursu­rilor sportive pe armată şi chiar ia competiţii de mai mare amploare. Peste citeva zile, militarii care stau acum in jurul său şi-l ascultă sfa­turile v­a urmări pe „profesorul“ lor in cursa de maraton din cadrul campionatelor internaţionale de a­­tletism ale R.P.R. Din anul 1951 el participă regulat la această pro­bă grea şi totdeauna a reuşit să ocupe un loc bun. Anul acesta, desfăşurarea probei de maraton coincide cu un eveniment important: Ziua Forţe­lor Armate ale R.P.R. Plutonierul Gh. Nicolae este hotărit să intimpi­­ne măreaţa sărbătoare cu un loc cit mai bun in întrecerile cu mara­­toniştii fruntaşi ai ţării şi cu cei de peste hotare. ...Şi acum, la lucru băieţi­i îi îndeamnă plutonierul. Primul şi-a ocupat locul soldatul fruntaş Bără­­şic Gheorghe, bucătarul uni­tăţii. Cu atenţia încordată, el aşteaptă semn­­atul. . —Atenţiune ! Plecaţi ! Cu multă măiestrie (nu se pri­cepe numai la pregătit mîncarea) bucătarul unităţii, sportivul de a­­cum, execută mersul u­riş, alergarea, trecerea peste blină. — Ia te uită, remarcă unul din cei prezenţi la start, cît e el de greu trece peste brrna de echilibru mai uşor decit alţii. După el, iau star­tul soldatul D. Costache, soldatul I. Zamfiroiu şi alţii. Toţi se stră­duiesc să execute cu­ mai corect tre­cerea obstacolelor, totodată să ob­ţină şi un timp bun. Cu multă aten­ţie se pregătesc şi alergătorii, îno­tătorii, gimnaştii. Ora de antrenament a luat sfîr­­şit. Sportivii militari îşi continuă programul zilei. Unii au trecut pe maşini, alţii in ateliere, alţii la cimpul de instrucţie. Şi aici, ca şi pe terenul de sport, ei se străduiesc să-şi însuşească meseria armelor, să obţină rezultate cit mai bune în cinstea zilei de 2 octombrie. Au urmat alte şi alte zile de an­trenament in pregătirea fizică, lo­zinca fiecărui militar fiind: „Toţi militarii purtători ai insignei G.M.A.". In sfîrşit, a sosit şi ziua exa­menului. De la stafia de radioam­plificare, crainicul anunţă evenimen­tul: .JSportivi din unitate, luptaţi cu toţi pentru cucerirea insignei G.M.A. Comunişti şi utemişti, fiţi în fruntea întrecerilor, mobilizaţi prin exemplul vostru pe toţi militarii !" întrecerea a început. Rind pe rirul, concurenţii îşi măsoară forţele la cursa cu obstacole, la tir, înot, în proba de marş etc. Instructorii îşi notează de zor rezultatele, fac calcule, numesc pe cei reuşiţi. Pe tabla de onoare sunt trecute primele nume. Printre alţii, la loc de cinste figurează şi numele soldatului frun­taş Gh. Bărăşic, al soldat­ului Gri­gore Romanescu şi ale altora care şi-au trecut toate probele. La sfîr­­şitul întrecerii, peste 20 la sută din efectivul unităţii a devenit pur­tător al insignei G.M.A. Pe pieptul celor reuşiţi la exa­men comandantul a prins insigna ca semn al muncii încordate de zi cu zi a militarilor, ca răsplată bine meritată a succeselor obţinute de ei. Insigna arată că cel care o poartă nu este numai un sportiv de frun­te, ci şi un militar de frunte. An­trenamentele zilnice i-au fortificat, l-au oţelit şi-i ajută să treacă cu uşurinţă peste greutăţile ce ţi se ivesc în cale, în îndeplinirea misiu­nilor. De cite ori, de pildă, sergen­ţii Tichie Ion, Sandu Mitron, Da’ea Dumitru şi Heker Paul n-au străbă­tut zeci de km, prin drumuri acci­dentate, prin noroaie fără să sim­tă oboseala! întorşi din misiune, prima lor grijă a fost aceea de a-şi întreţine maşina. Şi toate ai­ce­stea au fost posibila numai da­torită pregătirii lor temeinice, îm­binării armonioase a pregătirii de educaţie fizică cu cea militară. Mi­ne, militarii Forţelor noastre Armate sărbătoresc ziua Armatei Populare. Şi in această zi sportivii din unitatea in care lucrează plu­tonierul Gh. Nicolae şi­ cu fixţă un program. Unii işi dau primele probe din cadrul complexului G.M.A. gradul II, alţii se iau la întreceri la diferite discipline sportive ca volei, baschet, fotbal. Aşa înţeleg ei să cinstească marea sărbătoare. Loootananit major GHEORGHE BARBANŢAN La porticul de gimnastică, tinerii atleţi îşi încearcă forţele, măiestria SPORTUL POPULAR Nr. 2198 pag. 3­* Pe drumul sportului de mase La cea de a VI-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineza Au trecut doar şase ani de cînd în piața Tian-an-mîn din Pekin, în fața zidurilor fostului palat im­perial, a fluturat pentru prima dată steagul purpuriu cu cele cinci ste-­­le al R. P. Chineze şi totuşi cite schimbări a cunoscut în acest răs­timp imensul teritoriu din centrul şi răsăritul Asiei, supranumit chiar „Continentul Chinez“. Perioada de după cel de al doi­lea război mondial ne-a arătat în repetate rînduri, ce este capabil să realizeze un popor atunci cînd se bucură de libertate şi independen­ţă, atunci cînd toate căile spre pro­gres îi stau larg deschise. Expe­rienţa atîtor ţări europene elibe­rate din lanţurile exploatării a o­­ferit şi oferă necontenit exemple grăitoare prin dezvoltarea nemai­întîlnită pe care o înregistrează în toate ramurile de activitate. Ma­rele popor chinez a confirmat în mod strălucit acest lucru şi nu putem avea decit admiraţie faţă de vertiginoasa ascensiune pe care a înregistrat-o Republica Populară Chineză în anii luminoşi ai pute­rii populare. Proclamarea Republicii Populare Chineze, înfăptuită cu şase ani în urmă, a constituit un eveniment epocal nu numai în viaţa Asiei, ci şi în viaţa întregii lumi. O ţară cu o populaţie de 600 milioane începe să construiască o nouă orîn­­duire politică şi socială pornind pe drumul minunat al socialismu­lui. Succese mari a repurtat bravul popor chinez în îndeplinirea idea­lului pe care și l-a propus. Astăzi nu ne mai mirăm cînd auzim des-’ pre marea dezvoltare pe care ia in­dustria chineză, cînd aflăm de faptele cu adevărat eroice ale mun­citorilor și tehnicienilor chinezi,de bogatele recolte ale cultivatorilor de orez. La locul pe care-l merită a fost ridicată şi cultura chineză, cu tradiţii de milenii, care vorbeş­te clar despre marile posibilităţi ale acestui popor harnic şi înzes­trat. Paralel cu această mare dezvol­tare în toate domeniile de acti­vitate, pe care o cunoaşte China Nouă, a început să se vorbească tot mai mult despre realizările pe plan sportiv ale poporului care a scuturat jugul feudal de veacuri. Este o realitate faptul că spor­tul cunoaşte acum o uriaşă dez­voltare în R.P. Chineză. Toate disciplinele au început a fi prac­ticate în marea ţară, începînd cu sporturile naţionale chineze şi ter­­­m­­inînd cu patinajul sau halte­rele. Este bine cunoscută în spe­cial măiestria baschetbaliştilor chi­nezi aceşti adevăraţi virtuoşi ai balo­nului, care ne-au încîntat şi pe noi în repetate rînduri cu jocul lor ra­pid, temperamental, spectaculos. «Succese remarcabile au repurtat echipele de baschet din R. P. Chineză in lungile turnee întreprinse în ţara noastră, în R. P. Ungară, R. Ceho­slovacă, R.P. Bulgaria, R.P. Polonă U.R.S.S. De altfel, din discuţiile pe care le-am purtat cu jucătorii chinezi, am aflat că acesta esta sportul cel mai popular în ţara lor, şi că numai la Sanghai există peste 2000 echipe de baschet şi mai bine de 100 terenuri de joc Voleiul cunoaşte de asemenea, o largă popularitate în rîndurile tineretului chinez. Remarcabil este faptul că după vizitii făcute în R.P. Chineză de către voleiba­liştii sovietici, cehoslovaci şi bul­gări, numărul echipelor a crescut de opt ori faţă de anul 1950. La Festivalul de la Varşovia, echipa de volei a R.P. Chineze s-a prezentat ca un colectiv matur, bi­ne sudat cunoscînd toate principiile jocului modern. Progrese serioase au făcut sportivii chinezi şi în domeniul fotbalului. Echipa de ti­neret a R.P. Chineze, care a evo­luat iei multe ţări din Europa a demonstrat că şi-a însuşit bine a­­cest joc atît de popular. Nu putem trece cu vederea faptul că în ul­t­imii ani atleţii chinezi au între­­cut toate vechile recorduri ale ţă­­rii, atît în probele masculine cît şi în cele feminine. La ora actu­ală se înregistrează în R.P. Chineză performanţe valoroase, de peste 7 metri la săritura în lungime, aruncări de peste 60 metri la sulfi­tă sau curse sub 11 sec. pe 100 m. plat. Recordul feminin la ştafeta de 4x100 m. a fost îmbunătăţit de trei ori în ultima vreme, ajun­­gînd la cifra de 49,4 sec. iar cel masculin la 43,3 sec. Anul trecut a fost introdus în R.P. Chineză complexul de stat „Gata pentru muncă şi apărare“ (Laovek­iji). El reprezintă acum baza sistemului de educaţie fizică în întreaga ţară şi sute de mii de tineri şi tinere îi trec normele, făcînd paşi serioşi spre măiestria sportivă. In vederea instruirii de noi cadre specializate au fost în­fiinţate şase institute de cultură fizică, bine utilaje dintre care cel central, de la Pekin, numără 250 studenţi. Numeroşi activişti de cultură fizică din R.P. Chineză studiază şi se perfecţionează in U.R.S.S. şi în şcoli de speciali­tate din ţările de democraţie popu­­lară Toate aceste progrese se dato­resc, fără îndoială, sprijinului da care se bucură mişcarea sportivă din partea partidului comunist şi a guvernului R. P. Chineze. Dar tot­odată ele îşi au rădăcinile în ajuto* rul permanent pe care sportul so* vietic şi cel din ţările de demo* craţie populară îl dau mişcării s­­ortive din China Nouă. Neuitate vor rămaîne pentru sportivii chinezi vizitele pe care le-au întreprins în China gimnaştii, atleţii, patinatorii, voleibaliştii sovietici. Interesant de remarcat este că după vizita gimnaş­­tilor sovietici la Kanton, au fost înfiinţate aici 17 secţii in această ramură sportivă. Nu-i de mirare că pe lista recordurilor R.P. Chi­neze, la rubrica „locul stabilirii“, întîlnim nu numai numele unor oraşe ca Pekin, Nankin, Sanghai, ci şi Kiev, Moscova, Bucureşti, Varşovia, Budapesta. Este numai unul din semnele marii prietenii care leagă popoarele acestor ţări. L­a cea de a VI-a aniversare a poporului­ chinez, sportivii dirn Pa­tria noastră transmit sportivilor din Republica Populară Ch­ieză, un fierbinte şi frăţesc salut­uin­­du-le noi succese pe drumul con­struirii socialismului, pe drumul sportului de masă în marea lor patrie. Ciclismul de pistă a început a fi practicat tot mai mult in R. P. Chineză. Tată o fază dintr-o cursă desfăşurată pe unul din stadioan­ele Pekinului. Recordmena R. P. Chineze la b a­runcarea greutăţii Şi Bao-dju a reuşit in acest an o performanţă de 12­1 m.

Next