Sportul Popular, martie 1957 (Anul 12, nr. 2969-2981)
1957-03-02 / nr. 2969
Concursul de la Varşovia un prim punct de reper în pregătirea gimnaştilor fruntaşi Primul mare concurs internaţional de gimnastică al anului s-a desfăşurat recent în frumoasa sală „Gwardia” din Varşovia. La aceastăcompetiţie de amploare au participat :gimnaşti şi gimnaste din şase ţări: R. ■Cehoslovacă, R. P. Ungară, U. R. S. S., ^Finlanda, R. P. Romină şi R. P. Polonă. Fiecare ţară a fost reprezentată de două gimnaste şi doi gimnastă cu excepţia ţă Ti gazde, carea prezentat în concurs patru gimnaşti şi patrugimnaste. Pentru a afla unele amănunte in legătură cu acest concurs ■ne am adresat profesoarei FELICIA PAPP, care a functionat în calitate de arbitru la întreceri. Ea ne-a declarat ut» amatoarele i „Concursul din Polonia ă»-a bucurat de mult •succes, atît din punct ■de vedere aî organizării, cit si In ceea ce privește interesul manifestat de public. ,In concurs, gimnastele si gimnaştii au eoluat numai cu exerciţiile liber alese, care, în marea lor majoritate, au fost de un bun nivel tehnic. Dintre gimnaste, ara remarcat în mod special pe valoroasa şi binecunoscuta gimnastă cehă, Eva Boşakova, care a prezentat un exerciţiu la sol foarte frumos, în cadrul căruia , elementele acrobatice de mare dificultate şi cele artistice, au fost îmbinate cu multă măiestrie. Reprezentanta noastră, Georgeta Hunnuzache a avut cel mai valoros exerciţiu la paralele inegale, exerciţiu foarte variat şi dinamic alcătuit, însă ea a ratat ieşirea de pe aparat, ceea ce a private de o obţinerea focului întîî la această probă. Ea s-a prezentat în general bine; acest lucru îl confirmă şi locul IV ocupat în clisamentul individual compus. Cea de a doua gimnastă a noastră, Anica- Ticu- Kocsis, a concurat sub posibilităţile ei. Numai astfel se explică rezultatul, destul de slab, pe care l-a obţinut. Şi acum, cîteva cuvinte despre gimnaşti. Cei 12 concurenţi care au evoluat la această întrecere (R. Cehoslovacă n-a avut reprezentanţi) au dovedit o bună pregătire tehnică. Dintre ei s-a remarcat printr-o comportare constantă și foarte valoroasă sovieticul Titov, care a ocupat de altfel locul I la individual compus și la cinci aparate. De asemenea, a fost mult apreciat „solul” lui Kloska (Polonia), care s-a dovedit cel mai bun la acest aparat. Reprezentanţii noştri, Ştefan Harko şi Ştefan Hârgălaş, au obţinut rezultate mai slabe decît fetele. Primul, deşi s-a clasat la două aparate (cal cu minore şi sărituri), pe locul patru, n-a fost constant la toate aparatele şi, căzînd de pe bară, a pierdut puncte preţioase. In legătură cu Ştefan Hărgănaş, trebuie arătat că el este un element tânăr, de perspectivă, care cu prilejul acestui concurs a reprezentat pentru prima oară ţara într-o întrecere internaţională“. Discuţii rodnice vor fi multe... absenţe la consfătuirile antrenorilor şi arbitrilor de baschet la campionatul republican: C.C.A. — Dinamo Tg. Mureş Consfătuirile pe ţară ale antrenorilor şi arbitrilor de baschet constituie, fără îndoială, un eveniment important în activitatea care se desfăşoară pentru ridicarea calitativă a acestei discipline sportive. Faptul căs-au reunit cei mai buni antrenori şi arbitri a prilejuit un larg schimb de păreri, de idei noi, utile baschetului şi bineînţeles, emanarea unor sugestii interesante, a căror punere în practică nu poate fi decît folositoare. Aşa, de pildă, mulţi arbitri au arătat că deficienţa cea mai importantă a activităţi colegiului central de arbitri a constituit-o insuficienta legătură a acestuia cu colegiile din ţară. Legătura a fost făcută mai mult prin adrese, ceea ce fireşte nu a putut da rod prea bogat. Pentru anul acesta s-au făcut o serie de propuneri dintre care subliniem organizarea unor consfătuiri tehnice pe grupe de 3-4 regiuni, la care să participe toţi arbitrii din regiuni şi un delegatai colegiului central, organizarea unor şedinţe tehnice prezidate de delegatul colegiului de arbitri, în ziua imediat următoare disputării unui meci de categoria A etc. Mulţi delegaţi au subliniat necesitatea editării unui regulament al jocului, de baschet, cuprinzând noile modificări. Ca şi 16 arbitri, consfătuirea antrenorilor a provocat discuţii vii, remarcabile prin forma interesantă din care s-a desfăşurat simpotice cu tema „Stadiul actual al jocului de baschet şi căile de ridicare calitativă a acestei activităţi". Cei 18 antrenori participanţi la discuţii au prezentat o serie de propuneri și sugestii, au preconizat măsuri prin care să asigure o mai largă răspîndire a baschetului în dindurile tineretului studios. Interesante sînt și concluziile consfătuirii, prin care s-a decis luarea următoarelor măsuri: — organizarea pe plan local (acolo unde sălile sunt insuficiente şi de dimensiuni reduse) a unor competiţii cu număr redus de jucători şi a concursurilor cu handicap (în cazul de evidentă diferenţă de valoare). — obligativitatea antrenorilor calificaţi de a pregăti in cursul unui an un număr de instructori voluntari, în raport cu calificarea şi salarizarea lor. — obligativitatea colectivelor ca echipe în campionatul republican de a înfiinţa pînă la sfîrşitul acestui an centre de copii cu două grupe, în care să se experimenteze pregătirea timpurie. — studierea pe plan local a posibilităţii de a obliga echipele din campionatul de calificare să înfiinţeze echipe de juniori şi pitici. — stimularea conducătorilor de colective pentru întărirea activităţii secţiilor de baschet, creşterea numărului de echipe (în special a celor feminine) şimărirea efectivului de care dispun echipele existente. — iniţierea pe plan local a unor campanii de reamenajare a terenurilor existente şi a construcţiei de terenuri simple. — intensificarea propagandei pentru baschet în special la şccolile de fete. — organizarea secţiei model (de baschet) pe oraşe. Prin felul în care au fost organizate, prin participarea activă ladiscuţii şi prin propunerile constructive venite de la participanţi, consfătuirile arbitrilor şi antrenorilor de baschet şi-au atins pe deplin scopul. Trebuie semnalat insă un aspect negativ şi anume absenţa nemotivată a multor antrenori şi arbitri, majoritatea bucureşteni. La antrenori, de piată, din cei 50 din provincie au absentat 16, iar dintre bucureşteni, din 70 care activează au absentat 35. Pe bună dreptate colegiul central de antrenori a propus sancţionarea celor care au absentat prin pierderea calificării de antrenori şi înştiinţarea asociaţiilor din care fac parte pentru apesta şi alte măsuri. Dintre antrenorii care au absentat notăm pe dah. Füllop, Bella Koos, Ioan Nagy din provincie, Eva Ferenc?, Magda Niculescu, Gh. Niculescu, Liviu Nagy, Kornél Negulescu ş.a. din Capitală. In privința arbitrilor care au absentat, colegiul central a hotărft suspendarea următorilor pînă la încheierea turului campionatului republican : O. Anastasiu, A. Ionescu, Cs. Negulescu, M. Penculescu, S. Simionescu, I. Tereguţa, Gh. Biraon, E. Fabri, I. Nagy, A Kakucs, Gh. Rusu, V. Chioreanu şi M Dumitraşcu. IN CAMPIONATUL REPUBLICAN ...se dispută derbiul seriei a ll-a, între singurele echipe neînvinse pînă acum : C.C.A. şi Dinamo Tg. Mureş. Victoriile realizate de mureşeni în primele etape, aurpra Locomotivei P.T.T. şi Ştiinţei Timişoara prezintă echipa Dinamo ca foarte valoroasă şi capabilă chiar de o victorie asupra campionilor. Programul complet al etapei de săptămîna aceasta este următorul: MASCULIN, SERIA I: Voinţa la zi—Ştiinţa Arta. Dinaron Oradea—Ştiinţa Cluj, Energia Cluj —Dirvamo Bucureşti; SERIA A II-a: Locomotiva P.T.T.—Ştiinţa Timişoara, C.C.A.—Dinamo Tg. Mureş, Energia Bucureşti—Progresa! Oraşul Stalin; FEMININ, SERIA 1: Flamura roşie Tg. Mureş— Progresul Oradea, Locomotiva Bucureşti—Voinţa Oraşul Stalin. SERIA 11-a: Progresul M.I. Bucureşti—Ştiinţa Cluj, Flamura roşia Oradea—Progresul F. B. Bucureşti. Un spectaculos duel intre Or-Unschi şi Fodor. Ce ne-au arătat confruntările internaţionl ale boxerilor noştri Sîmbăta trecută, două echipe,alcătuite de cei mai buni pugilişti pe care-i avem la ora actuală, apărau, în acelaşi timp, una la Bucureşti, alta la Magdeburg, rátrainek boxului nostru. La 3 zile după aceea, alţi boxeri de „prima linie” au avut de înfruntat, la Cluj, selecţionata asociaţiei Dózsa din R.P. Ungară. Acum, cînd rindurile de faţă văd lumina tiparului, echipa regiunii Craiova se pregăteşte pentru intîlnirea pe care o va susţine miine seară, la Cracovia, în compania unei reprezentative locale. Simpla enunţare a faptului este în măsură să bucure pe cei ce îndrăgesc boxul: asemenea abundenţă de întîlniri internaţionale n-am mai avut de multă vreme şi realmente se simţea nevoia! Dar, peste cîteva zile, seria întrecerilor pugilistice internaţionale va lua sfîrşit (pentru un timp) şi boxerii fruntaşi vor reintra în „vacanţă” pînă la... noi ordine. Cum această „vacanţă” nu este nici ■dorită şi nici recomandabilă, mai ales că n-a rămas prea multpînă la campionatele europene, so•cotîm potrivit să reînnoim apelul •nostru către asociaţii şi colective •sportive de a organiza reuniuni. IMarcu Spakov, antrenorul secţiei ide box a Casei Centrale a Arma■ţei, ne-a comunicat zilele trecute i că este oricind gata să se deplarzeze în provincie cu lotul său. Cu •• singură condiţie: să primească... •Invitaţii. Cine se oferă? Să revenim însă la întrecerile "Internaţionale ale boxerilor noştri. Mulţi dintre spectatorii reuniunii de la Floreasca au plecat •dezamăgiţi de spectacolul sportiv la care asistaseră. Aeeeaşi neplăcută impresie am încercat-o şi noi. Pe cei mai mulţi • dintre echipierii Dozsei îi cunoşteam mai de mult şi aveam toatemotivele să le acordăm un credit integral. Din păcate, pugiliştii maghiari nu s-au putut antrena în bune condiţiuni în ultima vreme şi lucrul acesta afost vizibil mai ales la Dorj, Slopocz, Wagner şi Budai. Am admirat totuşi ireproşabilele directe de stingă ale lui Fekete, boxul în linie practicat de Borsics şi stilul sobru şi corect al „greului“ Szabó. Punctul nevralgic l-a constituit — la toţi reprezentanţii asociaţiei Dózsa — pregătirea fizică. Rezultatul fix■al ar fi fost, indiscutabil, mult mai strîns, dacă oaspeţii se prezentau în plenitudinea mijloacelor pe ringul de la Floreasca. Dinamoviştii ne-au apărut în progres pe plan tehnic. Şi este foarte îmbucurător că acest lucru s-a făcut remarcat, cu deosebire, la tinerii Iordache, Gheorghiu şi Biedl. Primul a avut o perioadă de stagnare, am putea spune chiar de dare înapoi, care a urmat — inexplicabil — cuceririi medaliei de campion, în 1954. Ultimele sale meciuri au demonstrat însă că Iordache nu este nicidecum „terminat”. Gheorghiu, înzestrat cu o admirabilă constituţie fizică, se anunţă un „mijlociu” cu mari perspective. Prin comportarea sa din ultimul timp se impune pentru selecţionarea în lotul care va reprezenta culorile ţării la „europenele" de la Praga. Cuvinte bune se cuvin a fi spuse şi despre Riedl, care manifestă o lăudabilă tendinţă spre boxul de calitate. Marele său „păcat" este însă că se agită prea mult și steril. Despre înfrîngerea lui C. Dumitrescu ne-am mai spus părerea. Suntem convinși că el va găsi resursele morale pentru a trece peste această eclipsă de moment, redevenind pugilistul de valoare pe care l-am apreciat în atîtea rînduri. Ce se întimplă însă cu Ciobotaru? Campionul nostru la categoria grea s-a prezentat slab şi comportarea sa a nemulţumit în ansamblu. Dar este oare numai vina lui ? Să nu uităm că Ciobotaru pur şi simplu „şomează” în box. Fűrész şi Markass, care au complexe cind se întunesc cu e! nu-l pot forţa, iar întîlnirile internaţionale sînt desfcc de rare. Neavînd meciuri de activ, e şi firesc ca Ciobotaru să nu mai corespundă cerinţelor. Şi apoi, absenţa unor adversari de talia sa în ţară, nu-l mai îndeamnă să se antreneze cu tragerea de inimă din trecut. Nu este o scuză, dar râmine o explicație... MARIUS GODEANU Despre competiţiile cicliste din acest an... ...ne vorbeşte antrenorul de stat prof. N. Ofeleanu Considerînd că este important să vă informăm asupra competiţiilor interne şi internaţionale la care vor lua parte anul acesta cicliştii noştri, am stat de vorbă cu antrenorul de stat pentru ciclism prof. N. Oţeleanu. Pe scurt, iată care a fost desfăşurarea discuţiei noastre: — Socotiţi că şi în acest an alergătorii noştri vor avea la dispoziţie un program bogat care să contribuie efectiv la ridicarea măiestriei lor sportive ? — Fără îndoială. Calendarul competiţional pe anul 1957 a şi început să se consume. „Turul ciclist al Egiptului“ a fost uvertura programului întrecerilor cicliste în care vor fi angrenaţi alergătorii noştri. — V-am ruga însă să ne vorbiţi despre fiecare ramură a ciclismului. — Perfect Voi Începe cu ciclocrosul care este şi primul şi cel mai... sărac dintre copiii ciclismului. Singura competiţie de importanţă republicană (finala campionatului R.P.R.) se va desfăşura la 17 martie la Cluj. Poate ar fi fost necesar (şi aceasta esteposibil în viitor) să organizăm o întrecere internaţională de cclocros, în genul celei de motocros desfăşurată acum cîţiva ani la Oraşul Stalin. Să trecem însă mai departe. La 23 iunie semifondiştii îşi vor disputa titlurile de campioni ai ţării pe una din şoselele din jurul Bucureştiului, iar la 28 iulie vor face acelaşi lucru, însă pentru cucerirea titlurilor de campioni la fond. Timp de două săptămîni, de la 1 la 15 septembrie, vom urmări împreună cu caravana, pe protagoniștii campionatului de mare fond al R.P.R. (1730 km.). Intre 18 și 25 august se vor întrece pentru titlurile de campioni, pistarzii. Ei, dar am vorbit pînă acum de competiţiile care vor încununa pe cîştigători cu titlurile de campioni. Să vă spun cîte ceva şi despre celelalte. 19—20—21 aprilie acestea sînt datele la care se vor desfăşura cele trei etape ale tradiţionalei competiţii „Cursa Scinteii“. Apoi, la 14 iulie ne vom reîntîlni în faţa Casei Centrale a Armatei la startul „Cursei Victoriei“. In octombrie (6—13) activitatea internă va fi încheiată prin „Cupa 7 Noiembrie". — Dar „Cursa Munţilor* * nu mai are loc anul acesta? — Ba da ! Sperăm însă ca ea să devină o întrecere internaţională. De altfel, acesta este capitolul pe care îl voi aborda acum. Iată care vor fi, cronologic, cursele internaţionale: 2—17 mai „Gursa Păcii“, Praga—Berlin— Varşovia: între 1 şi 10 iunie (urmează să se stabilească) va avea loc a 111-a ediţie a „Cursei prieteniei romîno-bulgare" (Bucureşti- Sofia sau poate chiar Belgrad- Bucureşti-Sofia); 16—20 iunie „Turul Iugoslaviei“ (650 km. cu etape în stea); la 14 iulie, iată îţi satisfac curiozitatea, începe „Cursa Munţilor“ pentru care organizatorii — asociaţia Dinamo — au plănuit să invite şi echipe de ciclişti din ţările vecine; între 1 şi 5 august şi la 6, 8 şi 9 august cicliştii noştri îşi vor disputa întîietatea în cadrul întrecerilor de ciclism ale Jocurilor sportive internaţionale prieteneşti de la Moscova , „Turul Europei“ de la 5 la 15 septembrie. Cam acestea sunt competiţiile probabile la care vor participa alergătorii noştri în anul 1957. De altfel vă pot anunţa şi volul alergătorilor care intră în pregătire pentru „Cursa Păcii“, sub supravegherea antrenorului N. Voicu, C. DUMITRESCU, G. MOICEANU, L. ZANONI, C. SANDRU, N. MAXIM, C. TUDOSE, ION VASILE, ȘT. PORFICEANU, GH. ȘERBAN, ST. ȘTEFU, A. ȘELARU, V. IONESCIJ. P. GANE, I. HORA și D. MUNTEANU. — Dar despre campionatele mondiale care vor avea loc în Belgia nu ne-ați spus nimic. — Cred că despre ele vă pot vorbi numai cicliștii. Căci dacă vor merita (mă gîndesc la pregătire, comportare, performanţe) şi asta depinde numai de ei, nimeni nu va avea nimic împotrivă ca ei să participe şi acolo. H. NAUM Un aspect din desfăşurarea celei de a doua ediţii a „Cursei prieteniei romîno-bulgare". Sosirea la Plovdiv a unui grup de ciclişti printre care şi Hiller, I. Jogev și Ion Imită.