Sportul Popular, martie 1957 (Anul 12, nr. 2969-2981)

1957-03-02 / nr. 2969

Concursul de la Varşovia un prim punct de reper în pregătirea gimnaştilor fruntaşi Primul mare con­curs internaţional de gimnastică al anului s-a desfăşurat recent în frumoasa sală „Gwardia” din Var­şovia. La această­­competiţie de am­ploare au participat :gimnaşti şi gimnas­te din şase ţări: R. ■Cehoslovacă, R. P. Ungară, U. R. S. S., ^Finlanda, R. P. Ro­­mină şi R. P. Polonă. Fiecare ţară a fost re­prezentată de două gimnaste şi doi gim­nastă cu excepţia ţă­ Ti gazde, care­­a pre­zentat în concurs pa­tru gimnaşti şi patru­­gimnaste. Pentru a afla une­le amănunte in legă­­tură cu acest concurs ■ne am adresat profe­soarei FELICIA PAPP, care a func­­­tionat în calitate de arbitru la întreceri. Ea ne-a declarat ut» amatoarele i „Con­cursul din Polonia ă»-a bucurat de mult •succes, atît din punct ■de vedere aî organi­zării, cit si In ceea ce privește interesul manifestat de public. ,In concurs, gimnas­tele si gimnaştii au e­­­oluat numai cu e­­­xerciţiile liber alese, care, în marea lor majoritate, au fost de un bun nivel tehnic. Dintre gimnaste, ara remarcat în mod spe­cial pe valoroasa şi binecunoscuta gim­nastă cehă, Eva Bo­­şakova, care a pre­zentat un exerciţiu la sol foarte frumos, în cadrul căruia , ele­mentele acrobatice de mare dificultate şi cele artistice, au fost îmbinate cu multă măiestrie. Reprezen­tanta noastră, Geor­­geta Hunnuzache a avut cel mai valoros exerciţiu la paralele inegale, exerciţiu foarte variat şi dina­mic alcătuit, însă ea a ratat ieşirea de pe aparat, ceea ce a pri­vate de o obţinerea fo­cului întîî la această probă. Ea s-a prezen­­tat în general bine; acest lucru îl confir­mă şi locul IV ocupat în clisamentul indi­vidual compus. Cea de a doua gimnastă a noastră, Anica- Ticu- Kocsis, a concurat sub posibilităţile ei. Numai astfel se ex­plică rezultatul, des­tul de slab, pe care l-a obţinut. Şi acum, cîteva cu­vinte despre gim­naşti. Cei 12 concu­renţi care au evoluat la această întrecere (R. Cehoslovacă n-a avut reprezentanţi) au dovedit o bună pregătire tehnică. Dintre ei s-a remar­cat printr-o compor­tare constantă și foarte valoroasă so­vieticul Titov, care a ocupat de altfel locul I la individual com­pus și la cinci apara­te. De asemenea, a fost mult apreciat „solul” lui Kloska (Polonia), care s-a dovedit cel mai bun la acest aparat. Re­prezentanţii noştri, Ştefan Harko şi Şte­fan Hârgălaş, au ob­ţinut rezultate­­ mai slabe decît fetele. Pri­mul, deşi s-a clasat la două aparate (cal cu minore şi sări­turi), pe locul patru, n-a fost constant la toate aparatele şi, că­­zînd de pe bară, a pierdut­­ puncte pre­ţioase. In legătură cu Ştefan Hărgănaş, tre­buie arătat că el este un element tânăr, de perspectivă, care cu prilejul acestui con­curs a reprezentat pentru prima oară ţara într-o întrecere internaţională“. Discuţii rodnice vor fi multe... absenţe la consfătuirile antrenorilor şi arbitrilor de baschet la campionatul republican: C.C.A. — Dinamo Tg. Mureş Consfătuirile pe ţară ale­ antreno­­rilor şi arbitrilor de baschet con­stituie, fără îndoială, un eveniment important în activitatea care se des­făşoară pentru ridicarea calitativă a acestei discipline sportive. Fap­tul că­­s-au reunit cei mai buni an­trenori şi arbitri a prilejuit un larg schimb de păreri, de idei noi, utile baschetului şi bineînţeles, emana­rea unor sugestii interesante, a că­ror punere în practică nu poate fi decît folositoare. Aşa, de pildă, mulţi arbitri au a­­rătat că deficienţa cea mai impor­tantă a activităţi colegiului central de arbitri a constituit-o insuficien­ta legătură a acestuia cu colegiile din ţară. Legătura a fost făcută mai mult prin adrese, ceea ce fireş­te nu a putut da rod prea bogat. Pentru anul acesta s-au făcut o serie de propuneri dintre care subli­niem organizarea unor consfătuiri tehnice pe grupe de 3-4 regiuni, la care să participe toţi arbitrii din regiuni şi un delegat­­ai colegiului central, organizarea unor şedinţe tehnice prezidate de delegatul co­legiului de arbitri, în ziua imediat următoare disputării unui meci de categoria A etc. Mulţi delegaţi au subliniat necesitatea editării unui regulament al jocului, de baschet, cuprinzând noile modificări. Ca şi 16 arbitri, consfătuirea an­trenorilor a provocat discuţii vii, remarcabile prin forma interesantă din care s-a desfăşurat­ simpotice cu tema „Stadiul actual al jocului de baschet şi căile de ridicare ca­litativă a acestei activităţi"­. Cei 18 antrenori participanţi la discuţii au prezentat o serie de propuneri și sugestii, au preconizat măsuri prin care să asigure o mai largă răs­­pîndire a baschetului în dindur­ile tineretului studios. Interesante sînt și concluziile consfătuirii, prin care s-a decis luarea următoarelor măsuri: — organizarea pe plan local (acolo unde sălile sunt insuficiente şi de dimensiuni reduse) a unor competiţii cu număr red­us de jucă­tori şi a concursurilor cu handicap (în cazul de evidentă diferenţă de valoare). — obligativitatea antrenorilor ca­lificaţi de a pregăti in cursul unui an un număr de instructori volun­tari, în raport cu calificarea şi sa­larizarea lor. — obligativitatea colectivelor ca echipe în campionatul republican de a înfiinţa pînă la sfîrşitul acestui an centre de copii cu două grupe, în care să se experimenteze pregătirea timpurie. — studierea pe plan local a posi­bilităţii de a obliga echipele din campionatul de calificare să înfiin­ţeze echipe de juniori şi pitici. — stimularea conducătorilor de colective pentru întărirea activităţii secţiilor de baschet, creşterea numă­rului de echipe (în special a celor feminine) şi­­mărirea efectivului de care dispun echipele existente. — iniţierea pe plan local a unor campanii de reamenajare a terenuri­lor existente şi a construcţiei de te­renuri simple. —­ intensificarea propagandei pen­tru baschet în special la şccolile de fete. — organizarea secţiei model (de baschet) pe oraşe. Prin felul în care au fost organi­zate, prin participarea activă la­­dis­cuţii şi prin propunerile constructive venite de la participanţi, consfătui­rile arbitrilor şi antrenorilor de baschet şi-au atins pe deplin scopul. Trebuie semnalat insă un aspect­ ne­gativ şi anume absenţa nemotivată a multor antrenori şi arbitri, ma­joritatea bucureşteni. La antrenori, de piată, din cei 50 din provincie au absentat 16, iar dintre bucureş­­teni, din 70 care activează au ab­sentat 35. Pe bună dreptate cole­giul central de antrenori a propus sancţionarea celor care au absen­tat prin pierderea calificării de an­trenori şi înştiinţarea asociaţiilor din care fac parte pentru a­pe­sta şi alte măsuri. Dintre antrenorii care au absentat notăm pe dah. Füllop, Bella Koos, Ioan Nagy din provincie, Eva Ferenc?, Magda Ni­­culescu, Gh. Niculescu, Liviu Nagy, Kornél Negulescu ş.a. din Capita­lă. In privința arbitrilor care au ab­sentat, colegiul central a hotărft suspendarea următorilor pînă la încheierea turului campionatului re­publican : O. Anastasiu, A. Ionescu, Cs. Negulescu, M. Penculescu, S. Simionescu, I. Tereguţa, Gh. Bi­r­­aon, E. Fabri, I. Nagy, A Kakucs, Gh. Rusu, V. Ch­ioreanu şi M Dumitraşcu.­­ IN CAMPIONATUL REPUBLICAN ...se dispută derbiul seriei a ll-a, între singurele echipe neînvinse pînă acum : C.C.A. şi Dinamo Tg. Mureş. Victoriile realizate de mu­reşeni în primele etape, aurpra Locomotivei P.T.T. şi Ştiinţei Ti­m­işoara prezintă echipa Dinamo ca foarte valoroasă şi capabilă chiar de o victorie asupra campionilor. Programul complet al etapei de­ săptămîna aceasta este următorul: MASCULIN, SERIA I: Voinţa la zi—Ştiinţa Arta. Dinaron O­­radea—Ştiinţa Cluj, Energia Cluj —Dirvamo Bucureşti; SERIA A II-a: Locomotiva P.T.T.—Ştiinţa Timi­şoara, C.C.A.—Dinamo Tg. Mu­reş, Energia Bucureşti—Progresa! Oraşul Stalin; FEMININ, SERIA 1: Flamura roşie Tg. Mureş— Progresul Oradea, Locomotiva Bucureşti—Voinţa Oraşul Stalin. SERIA 11-a: Progresul M.I. Bucu­reşti—Ştiinţa Cluj, Flamura roşia Oradea—Progresul F. B. Bucu­reşti. Un spectaculos duel intre Or-Unschi şi Fodor. Ce ne-au arătat confruntările internaţionl ale boxerilor noştri Sîmbăta trecută, două echipe,­­alcătuite d­e cei mai buni pugilişti pe care-i avem la ora actuală, apărau, în acelaşi timp, una la Bucureşti, alta la Magdeburg, rá­trainek boxului nostru. La 3 zile după aceea, alţi boxeri de „prima linie” au avut de înfruntat, la Cluj, selecţionata asociaţiei Dózsa din R.P. Ungară. Acum, cînd rin­­d­u­­rile de faţă văd lumina tiparu­lui, echipa regiunii Craiova se pregăteşte pentru intîlnirea pe care o va susţine miine seară, la Cracovia, în compania unei repre­zentative locale. Simpla enunţare a faptului este în măsură să bucure pe cei ce în­drăgesc boxul: asemenea abun­denţă de întîlniri internaţionale n-am mai avut de multă vreme şi realmente se simţea nevoia! Dar, peste cîteva zile, seria între­­­cerilor pugilistice internaţionale va lua sfîrşit (pentru un timp) şi boxerii fruntaşi vor reintra în „va­canţă” pînă la... noi ordine. Cum această „vacanţă” nu este nici ■dorită şi nici recomandabilă, mai ales că n-a rămas prea mult­­pînă la campionatele europene, so­­•cotîm potrivit să reînnoim apelul •nostru către asociaţii şi colective •sportive de a organiza reuniuni. IMarcu Spakov, antrenorul secţiei ide box a Casei Centrale a Arma­­■ţei, ne-a comunicat zilele trecute i că este oricind gata să se depla­­rzeze în provincie cu lotul său. Cu •• singură condiţie: să primească... •Invitaţii. Cine se oferă? Să revenim însă la întrecerile "Internaţionale ale boxerilor noş­­­tri. Mulţi dintre spectatorii reu­­­niunii de la Floreasca au plecat •dezamăgiţi de spectacolul spor­tiv la care asistaseră. A­­­eeeaşi neplăcută impresie am în­­­cercat-o şi noi. Pe cei mai mulţi • dintre echipierii Dozsei îi cunoş­team mai de mult şi aveam toate­­motivele să le acordăm un cre­­­dit integral. Din păcate, pugiliş­­tii maghiari nu s-au putut an­­­trena în bune condiţiuni în ul­tima vreme şi lucrul acesta a­­fost vizibil mai ales la Dorj, Sl­­opocz, Wagner şi Budai. Am admirat totuşi ireproşabi­lele directe de stingă ale lui Fe­kete, boxul în linie practicat de Borsics şi stilul sobru şi corect al „greului“ Szabó. Punctul ne­vralgic l-a constituit — la toţi reprezentanţii asociaţiei Dózsa — pregătirea fizică. Rezultatul fi­­x■al ar fi fost, indiscutabil, mult mai strîns, dacă oaspeţii se pre­zentau în plenitudinea mijloacelor pe ringul de la Floreasca. Dinamoviştii ne-au apărut în progres pe plan tehnic. Şi este foarte îmbucurător că acest lucru s-a făcut remarcat, cu deosebire, la tinerii Iordache, Gheorghiu şi Biedl. Primul a avut o perioadă de stagnare, am putea spune chiar de dare înapoi, care a ur­mat — inexplicabil — cuceririi medaliei de campion, în 1954. Ultimele sale meciuri au demon­strat însă că Iordache nu este nici­decum „terminat”. Gheor­ghiu, înzestrat cu o admirabilă constituţie fizică, se anunţă un „mijlociu” cu mari perspective. Prin comportarea sa din ultimul timp se impune pentru selecţio­narea în lotul care va reprezenta culorile ţării la „europenele" de la Praga. Cuvinte bune se cuvin a fi spuse şi despre Riedl, care manifestă o lăudabilă tendinţă spre boxul de calitate. Marele său „păcat" este însă că se agită prea mult și steril. Despre înfrîngerea lui C. Du­­mitrescu ne-am mai spus păre­rea. Suntem­ convinși că el va găsi resursele morale pentru a trece peste această eclipsă de moment, redevenind pugilistul de valoare pe care l-am apreciat în atîtea rînduri. Ce se întimplă însă cu Ciobotaru? Campionul nostru la categoria grea s-a prezentat slab şi comportarea sa a nemulţumit în ansamblu. Dar este oare nu­mai vina lui ? Să nu uităm că Ciobotaru pur şi simplu „şomea­ză” în box. Fűrész şi Markass, care au complexe cind se întu­­nesc cu e! nu-l pot forţa, iar în­­tîlnirile internaţionale sînt desfcc de rare. Neavînd meciuri de activ, e şi firesc ca Ciobotaru să nu mai corespundă cerinţelor. Şi apoi, absenţa unor adversari de talia sa în ţară, nu-l mai în­deamnă să se antreneze cu tra­gerea de inimă din trecut. Nu este o scuză, dar râm­i­ne o ex­plicație... MARIUS GODEANU Despre competiţiile cicliste din acest an... ...ne vorbeşte antrenorul de stat prof. N. Ofeleanu Considerînd că este important să vă informăm asupra competiţiilor interne şi internaţionale la care vor lua parte anul acesta cicliştii noştri, am stat de vorbă cu an­trenorul de stat pentru ciclism prof. N. Oţeleanu. Pe scurt, iată care a fost desfăşurarea discuţiei noastre: — Socotiţi că şi în acest an alergătorii noştri vor avea la dis­poziţie un program bogat care să contribuie efectiv la ridicarea măiestriei lor sportive ? — Fără îndoială. Calendarul competiţional pe anul 1957 a şi început să se consume. „Turul ci­clist al Egiptului“ a fost uvertu­­ra programului întrecerilor ciclis­te în care vor fi angrenaţi aler­gătorii noştri.­­ — V-am ruga însă să ne vor­biţi despre fiecare ramură a ci­clismului. — Perfect Voi Începe cu ciclo­­crosul care este şi primul şi cel mai... sărac dintre copiii ciclismu­lui. Singura competiţie de impor­tanţă republicană (finala campio­natului R.P.R.) se va desfăşura la 17 martie la Cluj. Poate ar fi fost necesar (şi aceasta este­­po­sibil în viitor) să organizăm o în­trecere internaţională de c­clo­­cros, în genul celei de motocros desfăşurată acum cîţiva ani la Oraşu­l Stalin. Să trecem însă mai departe. La 23 iunie semifondiştii îşi vor disputa titlurile de cam­pioni ai ţării pe una din şoselele din jurul Bucureştiului, iar la 28 iulie vor face acelaşi lucru, însă pentru cucerirea titlurilor de cam­pioni la fond. Timp de două săp­­tămîni, de la 1 la 15 septembrie, vom urmări împreună cu carava­na, pe protagoniștii campionatului de mare fond al R.P.R. (1730 km.). Intre 18 și 25 august se vor întrece pentru titlurile de cam­pioni, pistarzii. Ei, dar am vorbit pînă a­­cum de competiţiile care vor în­cununa pe cîştigători cu titlurile de campioni. Să vă spun cîte ceva şi despre celelalte. 19—20—21 apri­lie acestea sînt datele la care se vor desfăşura cele trei etape ale tradiţionalei competiţii „Cursa Scinteii“. Apoi, la 14 iulie ne vom reîntîlni în faţa Casei Centrale a Armatei la startul „Cursei Victo­riei“. In octombrie (6—13) acti­vitatea internă va fi încheiată prin „Cupa 7 Noiembrie". — Dar „Cursa Munţilor* * nu mai are loc anul acesta? — Ba da ! Sperăm însă ca ea să devină o întrecere internaţio­nală. De altfel, acesta este capi­tolul pe care îl voi aborda acum. Iată care vor fi, cronologic, curse­le internaţionale: 2—17 mai „Gurs­a Păcii“, Praga—Berlin— Varşovia: între 1 şi 10 iunie (ur­mează să se stabilească) va avea loc a 111-a ediţie a „Cursei prie­teniei romîno-bu­lgare" (Bucureşti- Sofia sau poate chiar Belgrad- Bucureşti-Sofia); 16—20 iunie „Turul Iugoslaviei“ (650 km. cu etape în stea); la 14 iulie, iată îţi satisfac curiozitatea, începe „Cursa Munţilor“ pentru care or­ganizatorii — asociaţia Dinamo — au plănuit să invite şi echipe de ciclişti din ţările vecine; între 1 şi 5 august şi la 6, 8 şi 9 august cicliştii noştri îşi vor disputa în­­tîietatea în cadrul întrecerilor de ciclism ale Jocurilor sportive in­ternaţionale prieteneşti de la Mos­cova , „Turul Europei“ de la 5 la 15 septembrie. Cam acestea sunt competiţiile probabile la care vor participa alergătorii noştri în anul 1957. De altfel vă pot anunţa şi volul alergătorilor care intră în pregătire pentru „Cursa Păcii“, sub supravegherea antrenorului N. Voicu, C. DUMITRE­SCU, G. MOI­­CEANU, L. ZANONI, C. SAN­­DRU, N. MAXIM, C. TUDOSE, ION VASILE, ȘT. PORFICEANU, GH. ȘERBAN,­­ ST. ȘTEFU, A. ȘELARU, V. IONESCIJ. P. GANE, I. HORA și D. MUNTEANU. — Dar despr­e campionatele mondiale care vor avea loc în Belgia nu ne-ați spus nimic. — Cred că despre ele vă pot vorbi numai cicliștii. Căci dacă vor merita (mă gîndesc la pregă­tire, comportare, performanţe) şi asta depinde numai de ei, nimeni nu va avea nimic împotrivă ca ei să participe şi acolo. H. NAUM Un aspect din desfăşurarea celei de a doua ediţii a „Cursei prie­teniei romîno-bulgare". Sosirea la Plovdiv a unui grup de ciclişti prin­tre care şi H­­iller, I. Jogev și Ion Imită.

Next