Sportul Popular, martie 1958 (Anul 13, nr. 3163-3177)

1958-03-01 / 3163. numărul

Preludiu la C Cum posibilitatea de a desprinde din masa participanţilor pe viitorii finalişti ni s-a părut irealizabilă, ne-am propus să vizităm cîteva din sălile bucureştene care găzduiesc în aceste zile întrecerile raionale ale Sparta­chiadei, pentru a surprinde cîteva as­pecte sugestive din desfăşurarea aces­tei tradiţionale competiţii populare. O MAESTRA A SPORTULUI ÎNVINS* VI * * DE O... ACTRIŢA! „regionalele” prin sălile de concurs Mulţi dintre spectatorii care veni­seră să asiste la întrecerile de şah din sala „Sănătatea", se înghesuiau în jurul mesei unde îşi disputau întâie­tatea, în sferturile de finală, două concurente preocupate de dezvoltarea cine știe cărei „variante". Era partida aceasta mai interesantă decît cele­lalte ? Poate da, poate nu. Punctul de atracţie ÎI constituiau însă cele două adversare. Intr-adevăr, de o parte a mesei se afla maestra sportu­lui (dar la... volei) Tatiana Avacum, iar de cealaltă parte, actriţa Catiţa Ispas-Stefanovici de la Teatrul Naţio­nal. Lupta pentru un loc în semifinale, s-a prelungit multă vreme şi, în cele din urmă, Tatiana Avacum, dovedind mai puţină siguranţă decît pe terenul de volei, a fost nevoită să se recu­noască învinsă. Comentînd cu lux de amănunte a­­ceastă partidă, inginerul Gh. Gavăţ, de la IPROCHIM, concurent şi el, n-a scăpat prilejul de a ne arăta cîteva „soluţii“ care ar fi scăpat-o de înfrîn­­gere pe Tatiana Avacum. Dar cu in­ginerul Gh. Gavăţ, şahist, jucător de tenis de masă şi... rugbist, s-a petrecut un caz interesant Sportiv multilateral, el s-a clasat în etapa pe colectiv pri­mul la şah şi al doilea la tenis de ma­să. Avînd drept de participare în etapa raională la ambele discipline sportive, el a ales totuşi şahul. De ce ? Fiindcă tenisul de masă se disputa concomi­tent. Şi apoi, la şah avea mai multe... şanse ! S-A DESCOPERIT UN NOU „GREU“ LA LUPTE? In sala Gospodării, acolo unde se antrenează de obicei boxerii şi luptăto­rii, „capete de afiş“ au fost de astă dată participanţii etapei raionale la trîntu. Şi nu se poate spune că între­cerile n-au abundat în faze dinamice.. Dar poate că cel mai interesant lucru care s-a petrecut în după-amiaza a­­ceea a fost evoluţia unui tînăr student, pe nume Petre Prisăceanu. Acesta are doar 18 ani şi cîntăreşte 101 kilogra­me ! Antrenorul V. Constantinescu- Martac, care supraveghea desfăşurarea întrecerilor, ne-a mărturisit că Prisă­ceanu ar putea deveni un foarte bun luptător şi că, în orice caz, la cadrul Spartachiadei va obţine performanţe din cele mai bune. Spusele antrenorului V. Constanti­­nescu-Martac şi-­au aflat o primă con­firmare chiar la terminarea ultimei dispute,­ atunci cînd pe listele de con­curs, la categoria peste 79 kg, în dreptul numelui lui Petre Prisăceanu s-a trecut menţiunea : locul I. ŞAH PE... CULOAR ! Participanţii „raionalei" de şah, care s-au în­tlni­t în­ sala clubului Poligra­fiei, ar fi avut dreptul, aşa cum se în­­tîmpla cu cei ce-şi disputau şansele O raită are vor fi protagoniştii întrecerii decisive a Spartachiadei de iarnă a tineretului ? Este o întrebare la care încă nu putem afla un răspuns precis. Concursurile raionale sunt în plină desfăşurare, cele regionale vor in­cepe peste cîteva zile, iar şansa de a se califica pentru finalele de la Tg. Mureş, Constanţa şi Craiova aparţine deocamdată unui număr nn­poz­an­t de tineri sportivi. Modificări in regulamentul campionatului republican de şah Mai palie remize!... Nu vor arai abunda remizele in concursurile de şah? Aşa se pare, după ultimele hotărâri luate de bi­roul Federaţiei române de şah, care recent a luat in discuţie regulamen­tul campionatului republican pe anul în curs. Printre amendamentele a­­duse acestui regulament se află şi o măsură privind consemnarea re­zultatelor de egalitate în cadrul par­tidelor de campionat. Anume, ju­cătorii nu mai au dreptul să cadă de acord asupra remizei dacă în partidă n-au fost efectuate cel puţin 30 mutări. O măsură interesantă, ale cărei consecinţe ar trebui să constituie o invitaţie la combativi­tate. Intr-adevăr, 30 de mutări în­seamnă aducerea partidei în plin joc de mijloc, când posibilităţile tactice stat mai numeroase şi... tentante. Iată de ce este foarte probabil că recenta hotărîre a F.R.S. să însem­neze o diminuare serioasă a remize­lor și mai ales a acelora denumite artît de plastic „remize de salon“. O altă măsură—tot atât de bineve­nită — se referă la meciurile de ba­raj pentru titlul republican, subiect aât de discutat cu prilejul recentei confruntări dintre Traianescu şi Gi­nsberger. Şi aci, hotărârile F.R.S. aduc preciziuni interesante. Cînd la meci de baraj participă deţinătorul titlului pe anul trecut, el nu mai be­neficiază de avantajul păstrării ti­tlului la caz de rezultat egal. Me­ciul se joacă până la desemnarea unui câştigător. Amintim cu acest pri­lej că ziarul nostru a luat poziţie împotriva vechiului regulament, a­­rătindu-i lacunele. Şi această din urmă hotărâre a forului nostru şahist suprem reprezintă o invitaţie către joc activ, către un stil modern de conducere a partidei Spartachiadei din Capitală în sala „Sănătatea", la un cadru a­­decvat. Din păcate, pentru semifinaliş­­tii şi final­iştii întrecerii nu se gă­sise decît­ un simplu... culoar de tre­cere. E drept că primele runde se ju­caseră în altă sală, mai spaţioasă, dar avem totuşi convingerea că şi cei ce ajunseseră în fazele decisive, meri­tau mai multă consideraţie. Şi încă ceva : din cele 20 de colec­tive sportive ale raionului „1 Mai", doar jumătate au găsit cu cale să-şi trimeată şi campioanele, nu numai campionii, la etapa raională. Au „stră­lucit“ prin absenţa fetelor: 13 Textil, Quadrat, Indvinal, Sinteza şi altele... SIMULTAN LA 10 MESE ! Nu este vorba, cum aţi putea crede, de un simultan dat de vreun şahist consacrat, ci de făptui că jocurile eta­pei raionale la tenis de masă s-au bucurat în sala M.I.G. de o atmosferă cu adevărat sărbătorească. închipui­ţi-vă şi dvs. : o sală mare, excelent lu­minată şi... 10 mese de joc la care se juca întocmai ca în sala Horească la marile competiţii ! Şi dacă nu se pu­tea vorbi de o asemănare în privinţa nivelului tehnic, în schimb însufleţi­rea cu care îşi apărau şansele con­curenţii era demnă de relevat. Privind desfășurarea disputelor, am remarcat cîteva talente pe care nu întîrziem a vi le „divulga" : Aurelian Rebigea (Arta), Ștefan Totoran (Tehnica tex­tilă), Nicolae Berejan (Electrotehnica), Ion Drăgoi (Gospodării)... SFATURILE POPULARE, FACTOR ACUM IN NECONTENITA DEZVOLTARE A MIŞCĂRII SPORTIVE Ori de cite ori, cu prilejul unui scurt popas, activiştii şi sutele de mii de sportivi fac bilanţul rodnicei lor ac­tivităţi, glodurile li se îndreaptă cu re­cunoştinţă către toţi cei care i-au ajutat să înmănuncheze şiragul atîtor şi atîtor victorii. Şi, de fiecare dată, ală­turi de alte organe de stat sau organi­zaţii de masă, masele de sportivi aduc mulţumirile lor sfaturilor populare — preţios sprijin în necontenita dezvolta­re a mişcării de cultură fizică şi sport din ţara noastră. De acest sprijin, de munca entuziastă a multor activişti ai sfaturilor populare, sînt strîns le­gate numeroase succese, pe care miş­carea sportivă le-a înregistrat în aceşti ultimi ani. Acum, în pragul alegerilor, aceste fapte revin şi mai puternic în mintea noastră, ne amintesc de însem­nata contribuţie pe care sfaturile popu­lare o aduc zi de zi la înflorirea spor­tului din patria noastră. Dacă astăzi aproape în toate satele regiunii Pi­teşti există terenuri de sport — aceasta se datoreşte în cea mai mare mă­sură sfaturilor populare raionale şi sfa­tului popular regional care au înţeles pe deplin rolul lor în dezvoltarea a­­cestei activităţi. De asemenea, sfatul popular regional Baia Mare este pre­zent în toate acţiunile sportive şi nu vom aminti decît importantele decizii elaborate ori de cîte ori era vorba despre o campanie în care sprijinul statului se simţea necesar: pregătirea sezonului sportiv de iarnă, desfăşura­rea marilor competiţii de masă, ame­najarea unor noi şi frumoase baze sportive etc. Cu multă grijă şi cu o deosebită atenţie privesc problema cul­turii fizice şi sportului şi sfaturile populare regionale Constanţa, Bucu­reşti, Galaţi, sfaturile populare orăşe­neşti Iaşi, Craiova, Tg. .Mureş, sfatu­rile populare raionale Sibiu, Brăila, „1 Mai“-Bucureşti etc. Sprijinul sfaturilor populare s-a făcut simţit în mişcarea sportivă nu numai prin decizii, hotărîri sau alocări de fonduri. Comisiile permanente pe li­nie sportivă din cadrul sfaturilor popu­lare desfăşoară în majoritatea oraşe­lor o susţinută muncă de cunoaştere a principalelor probleme care frămîntă masa sportivilor, analizează temeinic posibilităţile de dezvoltare a activităţii sportive, fac importante propuneri pentru angrenarea oamenilor muncii în practicarea sportului, pentru mobi­lizarea sportivilor în acţiuni de ame­najare a numeroase baze sportive sim­ple etc. In sfaturile populare îşi desfăşoară activitatea ca deputaţi şi un mare nu­măr de tineri şi vîrstnici, pe care îi a­­preciem nu numai pentru meritele lor în producţie, dar şi pentru victoriile obţinute pe terenurile de sport. Prin­tre ei, numeroşi sportivi de frunte ai ţării, activişti cu îndelungată expe­rienţă. Mîine, cînd ne vom întîlni cu toţii în faţa urnelor să dăm cu dragoste şi încredere votul nostru candidaţilor F.D.P. în alegerile pentru sfaturile populare, convinşi fiind că o dată cu viitoarele succese ce vor fi înregistrate în diferite domenii de activitate, vom avea bucuria să consemnăm noi şi im­portante realizări în domeniul culturi fizice şi sportului. Frumoasa bază hipică din Bucureşti , una din numeroasele con­strucţii sportive realizate cu aportul sfaturilor populare, reprezintă una din importantele contribuţii la întărirea bazei materiale a mişcării de cultură fizică şi sport. Demonstraţii ale sportivilor de la C. C. A. De curînd Casa Centrală a Ar­matei a organizat în cinstea alegeri­lor o frumoasă demonstraţie sportivă în faţa elevilor şi corpului didactic de la Liceul Spiru Haret. Maestrul sportului Ion Tănăsescu­ a vorbit despre activitatea echipei C.C.A. şi succesele internaţionale ale voleibaliştilor noştri. A urmat o frumoasă demonstraţie la care au participat sportivii secţi­ilor de box, lupte, haltere şi scrimă printre care am remarcat pe maeştui emerit al sportului Mircea Dobrescu, maeştri ai sportului Emil Cismaş, Doică ş.a. REVENIRE PE DRUMUL BUN O mie» poveste dîn vîa un unei secuii de volei Vă amintiţi? In 1951 titlul de campioană a ţării la volei feminin a fost cîştigat de echipa bucureştea­­nă Progresul I.C.A.S. Un an mai tîrziu Progresul Sănătatea îşi în­scria numele în fruntea celor mai bune echipe feminine de volei, i­ar în 1953, Progresul C.P.C.S. cîştiga tit­lul. Trei echipe diferite ? Nu, arta singură, doar colectivul era alt­ul în fiecare an. A u­rmat 1934, cînd aceeaşi echipă s-a clasat pe locul II, Ştiinţa I.C.F. fiind în frunte. Bucurie de scurtă durată pen­tru studente, pentru că și în 1955 și în 1956 titlul a revenit acolo de unde a plecat, la Progresul C.P.C.S. Dar de acum începe toboganul: campionatul 1957 — locul III, tur­ul camuiogiatului 1957/1958 — locul VIII (din zece echipe)! De ce această cădere fără prece­dent în istoria volelului nostru? Din fruntea clasamentului la periferia lui — în mai puţin de 18 luni! In primul moment s-ar putea da răspunsul: Tinela Pleşoianu şi Na­talia Cernat s -au transferat la alte colective şi astfel a scăzut forţa e­­chipei. Vicky Gru­mberg şi Maria Pre­­descu au abandonat sportul de per­formanţă. Dar realitatea e cu totul alta. Deşi, după cum s-a văzut, echipa a aparţinut pe rî­nd de trei colective sportive, acestea nu se preocupau deloc de activitatea echipei ce re­prezenta de fapt fosta asociaţia Progresul, care o patrona direct. „Chiar lucrul cel mai mărunt ni-l furniza asociaţia în timp ce colecti­vul era numai cu cartea de vizită“ — ne spunea H. Vichi, antrenorul echipei. Intr-adevăr, asociaţia se preocupa de o echipă care pînă în 1955 avea în componenţa ei jumă­tate din formaţia naţională. Şi cum toată lumea socotea că echipa va mai rezista cel puţin zece ani în aceeaşi alcătuire şi cu acelaşi poten­ţial de joc, nimeni nu a luat în se­rios problema creşterii tinerelor care cu timpul să înlocuiască jucătoarele ce nu vor mai corespunde. Prin 1955, la Progresul C.P.C.S. a existat o echipă de junioare. Jocul lor de calitate le-a dus pînă in fa­zele superioare ale campionatuui, unde nu s-au putut prezenta deoare­ce conducerea colectivului sportiv nu a fost în stare să facă nici măcar formalităţile ce se cereau! Demo­li­­zate, jucătoarele nu s-a­u mai preocupat de sportul lor preferat şi echipa s-a destrămat. In 1956 şi 1957, o ată echipă ce fusese cu greu încropită nu s-a prezentat nici măcar în campionatul raional. Şi aceasta în timp ce echipa mare cîş­­tiga campionatul naţional şi ziarele elogiau colectivul Progresul C P.C.S... In momentul cîmd asociaţia s-a desfiinţat şi colectivul sportiv Clasa Scînteii s-a trezit pe nepusă masă cu o ech­ipă despre care afla amănunte doar din ziare, lucrurile au început să scîrţîie şi mai rău. Jucătoare noi nu prea au ven­it mai mult din cauza inaccesibilităţii cu care se înconjuraseră sportivele d­e la Progresul C.P.C.S. ce priveau de sus orice a­lă echipă, orice alte ju­că­toare de volei. Dar antrenamentele? „In prima parte a acestui campionat am făcut doar patru antrenamente în adevă­ratul sens al cuvîntului, spunea an­trenorul H. Vichi, pentru că nu am avut sală. Ca să ne putem totuși antrena, am căutat să avem cu­ mai multe invitaţii ca parteneri de joc dar acest lucru nu echivala nicide­cum cu un antrenament. Nici echi­pament nu aveam, ca să nu mai vorbim de mingi. In campionatul de primăvară din 1957, la două antre­namente am folosit mingi de bas­chet şi acelea împrumutate ce la alt colectiv“. Comportarea slabă pe care au avut-o jucătoarele este deci ini­­r-o măsură motivată. Şi totuşi, in aceeaşi perioadă echipa a realizat jocuri frumoase in compania frumta-' şelor, ceea ce arată că jucătoarele de la Progresul C.P.C.S. reuşesc — atunci cînd vor­a să ţină pasul ci formaţiile din prima parte a clasa­mentului. De altfel, anumite ambi­ţii personale care au fărâmiţat spi­ritul colectiv, au co­tribuit şi ele la realizarea rezultatelor slabe. In returul campionatului actual de volei echipa feminină a Combina­tului Poligrafic Buc­reşti (no­ua de-­­numire a Progresului C.P.C.S.) pro­mite revanşa tuturor echipelor care au întrecut-o. După alegerile noilor organe conducătoare ale colectivului sportiv, secţia de volei avându-l ca preşedinte pe tov. Marin Sorescu, are tot sprijinul din partea colecti­vului sportiv, condus de tov. George Radu. Rezultatele au şi început să se vadă: echipa se antrenează cu sîrg în sala Conservatorului şi a efectuat pînă acum opt antrenamen­te; a fost procurat un număr sufi­cient de mingi, tricouri, pantofi etc. şi ceea ce este mai important, bir onul secției se preocupă îndeaproape de răspîndirea voleiului în rîndul sa­­lariați’or Cor’bina'ului r,o'i'?r.efic „Casa Sc*nte: “ M,ROFA T!’^OFAN SPORTUL POPI'LAP Nr. 3163 Pag. 3-a ★ În cinstea zilei de 8 Martie Un interesant turneu feminin de şah în Capitală Federaţia romînă de şah organi­zează în cinstea lui 8 Martie, Ziua In­ternaţională a Femeii, un interesant turneu feminin cu participarea celor mai bune jucătoare din Capitală. In rîndul celor 14 concurente care se vor întrece pentru cupa „8 Martie“ se află campioana ţării Rodic­a Mano­­lescu, maestra Margareta Teodor­escu­, precum şi jucătoarele de categoria I Rodica Reicher, Alexandra Nicolau, Elena Goi­an Lidia Giuroiu, Eleonora Gogilea, Irina Tzih­on, Natalia Ilie­scu, V­aria Sima, Sanda Filipescu, Elisabeta Ionescu, Elena Diaconescu, Maria Desmireanu. O veritabilă finală de campionat naţional. Concursul va începe în ziua de 8 Martie cînd va avea loc deschiderea Festivă a acestei interesante şi atît de binevenite întreceri.

Next