Sportul Popular, martie 1958 (Anul 13, nr. 3163-3177)
1958-03-01 / 3163. numărul
Preludiu la C Cum posibilitatea de a desprinde din masa participanţilor pe viitorii finalişti ni s-a părut irealizabilă, ne-am propus să vizităm cîteva din sălile bucureştene care găzduiesc în aceste zile întrecerile raionale ale Spartachiadei, pentru a surprinde cîteva aspecte sugestive din desfăşurarea acestei tradiţionale competiţii populare. O MAESTRA A SPORTULUI ÎNVINS* VI * * DE O... ACTRIŢA! „regionalele” prin sălile de concurs Mulţi dintre spectatorii care veniseră să asiste la întrecerile de şah din sala „Sănătatea", se înghesuiau în jurul mesei unde îşi disputau întâietatea, în sferturile de finală, două concurente preocupate de dezvoltarea cine știe cărei „variante". Era partida aceasta mai interesantă decît celelalte ? Poate da, poate nu. Punctul de atracţie ÎI constituiau însă cele două adversare. Intr-adevăr, de o parte a mesei se afla maestra sportului (dar la... volei) Tatiana Avacum, iar de cealaltă parte, actriţa Catiţa Ispas-Stefanovici de la Teatrul Naţional. Lupta pentru un loc în semifinale, s-a prelungit multă vreme şi, în cele din urmă, Tatiana Avacum, dovedind mai puţină siguranţă decît pe terenul de volei, a fost nevoită să se recunoască învinsă. Comentînd cu lux de amănunte această partidă, inginerul Gh. Gavăţ, de la IPROCHIM, concurent şi el, n-a scăpat prilejul de a ne arăta cîteva „soluţii“ care ar fi scăpat-o de înfrîngere pe Tatiana Avacum. Dar cu inginerul Gh. Gavăţ, şahist, jucător de tenis de masă şi... rugbist, s-a petrecut un caz interesant Sportiv multilateral, el s-a clasat în etapa pe colectiv primul la şah şi al doilea la tenis de masă. Avînd drept de participare în etapa raională la ambele discipline sportive, el a ales totuşi şahul. De ce ? Fiindcă tenisul de masă se disputa concomitent. Şi apoi, la şah avea mai multe... şanse ! S-A DESCOPERIT UN NOU „GREU“ LA LUPTE? In sala Gospodării, acolo unde se antrenează de obicei boxerii şi luptătorii, „capete de afiş“ au fost de astă dată participanţii etapei raionale la trîntu. Şi nu se poate spune că întrecerile n-au abundat în faze dinamice.. Dar poate că cel mai interesant lucru care s-a petrecut în după-amiaza aceea a fost evoluţia unui tînăr student, pe nume Petre Prisăceanu. Acesta are doar 18 ani şi cîntăreşte 101 kilograme ! Antrenorul V. Constantinescu- Martac, care supraveghea desfăşurarea întrecerilor, ne-a mărturisit că Prisăceanu ar putea deveni un foarte bun luptător şi că, în orice caz, la cadrul Spartachiadei va obţine performanţe din cele mai bune. Spusele antrenorului V. Constantinescu-Martac şi-au aflat o primă confirmare chiar la terminarea ultimei dispute, atunci cînd pe listele de concurs, la categoria peste 79 kg, în dreptul numelui lui Petre Prisăceanu s-a trecut menţiunea : locul I. ŞAH PE... CULOAR ! Participanţii „raionalei" de şah, care s-au întlnit în sala clubului Poligrafiei, ar fi avut dreptul, aşa cum se întîmpla cu cei ce-şi disputau şansele O raită are vor fi protagoniştii întrecerii decisive a Spartachiadei de iarnă a tineretului ? Este o întrebare la care încă nu putem afla un răspuns precis. Concursurile raionale sunt în plină desfăşurare, cele regionale vor incepe peste cîteva zile, iar şansa de a se califica pentru finalele de la Tg. Mureş, Constanţa şi Craiova aparţine deocamdată unui număr nnpozant de tineri sportivi. Modificări in regulamentul campionatului republican de şah Mai palie remize!... Nu vor arai abunda remizele in concursurile de şah? Aşa se pare, după ultimele hotărâri luate de biroul Federaţiei române de şah, care recent a luat in discuţie regulamentul campionatului republican pe anul în curs. Printre amendamentele aduse acestui regulament se află şi o măsură privind consemnarea rezultatelor de egalitate în cadrul partidelor de campionat. Anume, jucătorii nu mai au dreptul să cadă de acord asupra remizei dacă în partidă n-au fost efectuate cel puţin 30 mutări. O măsură interesantă, ale cărei consecinţe ar trebui să constituie o invitaţie la combativitate. Intr-adevăr, 30 de mutări înseamnă aducerea partidei în plin joc de mijloc, când posibilităţile tactice stat mai numeroase şi... tentante. Iată de ce este foarte probabil că recenta hotărîre a F.R.S. să însemneze o diminuare serioasă a remizelor și mai ales a acelora denumite artît de plastic „remize de salon“. O altă măsură—tot atât de binevenită — se referă la meciurile de baraj pentru titlul republican, subiect aât de discutat cu prilejul recentei confruntări dintre Traianescu şi Ginsberger. Şi aci, hotărârile F.R.S. aduc preciziuni interesante. Cînd la meci de baraj participă deţinătorul titlului pe anul trecut, el nu mai beneficiază de avantajul păstrării titlului la caz de rezultat egal. Meciul se joacă până la desemnarea unui câştigător. Amintim cu acest prilej că ziarul nostru a luat poziţie împotriva vechiului regulament, arătindu-i lacunele. Şi această din urmă hotărâre a forului nostru şahist suprem reprezintă o invitaţie către joc activ, către un stil modern de conducere a partidei Spartachiadei din Capitală în sala „Sănătatea", la un cadru adecvat. Din păcate, pentru semifinaliştii şi finaliştii întrecerii nu se găsise decît un simplu... culoar de trecere. E drept că primele runde se jucaseră în altă sală, mai spaţioasă, dar avem totuşi convingerea că şi cei ce ajunseseră în fazele decisive, meritau mai multă consideraţie. Şi încă ceva : din cele 20 de colective sportive ale raionului „1 Mai", doar jumătate au găsit cu cale să-şi trimeată şi campioanele, nu numai campionii, la etapa raională. Au „strălucit“ prin absenţa fetelor: 13 Textil, Quadrat, Indvinal, Sinteza şi altele... SIMULTAN LA 10 MESE ! Nu este vorba, cum aţi putea crede, de un simultan dat de vreun şahist consacrat, ci de făptui că jocurile etapei raionale la tenis de masă s-au bucurat în sala M.I.G. de o atmosferă cu adevărat sărbătorească. închipuiţi-vă şi dvs. : o sală mare, excelent luminată şi... 10 mese de joc la care se juca întocmai ca în sala Horească la marile competiţii ! Şi dacă nu se putea vorbi de o asemănare în privinţa nivelului tehnic, în schimb însufleţirea cu care îşi apărau şansele concurenţii era demnă de relevat. Privind desfășurarea disputelor, am remarcat cîteva talente pe care nu întîrziem a vi le „divulga" : Aurelian Rebigea (Arta), Ștefan Totoran (Tehnica textilă), Nicolae Berejan (Electrotehnica), Ion Drăgoi (Gospodării)... SFATURILE POPULARE, FACTOR ACUM IN NECONTENITA DEZVOLTARE A MIŞCĂRII SPORTIVE Ori de cite ori, cu prilejul unui scurt popas, activiştii şi sutele de mii de sportivi fac bilanţul rodnicei lor activităţi, glodurile li se îndreaptă cu recunoştinţă către toţi cei care i-au ajutat să înmănuncheze şiragul atîtor şi atîtor victorii. Şi, de fiecare dată, alături de alte organe de stat sau organizaţii de masă, masele de sportivi aduc mulţumirile lor sfaturilor populare — preţios sprijin în necontenita dezvoltare a mişcării de cultură fizică şi sport din ţara noastră. De acest sprijin, de munca entuziastă a multor activişti ai sfaturilor populare, sînt strîns legate numeroase succese, pe care mişcarea sportivă le-a înregistrat în aceşti ultimi ani. Acum, în pragul alegerilor, aceste fapte revin şi mai puternic în mintea noastră, ne amintesc de însemnata contribuţie pe care sfaturile populare o aduc zi de zi la înflorirea sportului din patria noastră. Dacă astăzi aproape în toate satele regiunii Piteşti există terenuri de sport — aceasta se datoreşte în cea mai mare măsură sfaturilor populare raionale şi sfatului popular regional care au înţeles pe deplin rolul lor în dezvoltarea acestei activităţi. De asemenea, sfatul popular regional Baia Mare este prezent în toate acţiunile sportive şi nu vom aminti decît importantele decizii elaborate ori de cîte ori era vorba despre o campanie în care sprijinul statului se simţea necesar: pregătirea sezonului sportiv de iarnă, desfăşurarea marilor competiţii de masă, amenajarea unor noi şi frumoase baze sportive etc. Cu multă grijă şi cu o deosebită atenţie privesc problema culturii fizice şi sportului şi sfaturile populare regionale Constanţa, Bucureşti, Galaţi, sfaturile populare orăşeneşti Iaşi, Craiova, Tg. .Mureş, sfaturile populare raionale Sibiu, Brăila, „1 Mai“-Bucureşti etc. Sprijinul sfaturilor populare s-a făcut simţit în mişcarea sportivă nu numai prin decizii, hotărîri sau alocări de fonduri. Comisiile permanente pe linie sportivă din cadrul sfaturilor populare desfăşoară în majoritatea oraşelor o susţinută muncă de cunoaştere a principalelor probleme care frămîntă masa sportivilor, analizează temeinic posibilităţile de dezvoltare a activităţii sportive, fac importante propuneri pentru angrenarea oamenilor muncii în practicarea sportului, pentru mobilizarea sportivilor în acţiuni de amenajare a numeroase baze sportive simple etc. In sfaturile populare îşi desfăşoară activitatea ca deputaţi şi un mare număr de tineri şi vîrstnici, pe care îi apreciem nu numai pentru meritele lor în producţie, dar şi pentru victoriile obţinute pe terenurile de sport. Printre ei, numeroşi sportivi de frunte ai ţării, activişti cu îndelungată experienţă. Mîine, cînd ne vom întîlni cu toţii în faţa urnelor să dăm cu dragoste şi încredere votul nostru candidaţilor F.D.P. în alegerile pentru sfaturile populare, convinşi fiind că o dată cu viitoarele succese ce vor fi înregistrate în diferite domenii de activitate, vom avea bucuria să consemnăm noi şi importante realizări în domeniul culturi fizice şi sportului. Frumoasa bază hipică din Bucureşti , una din numeroasele construcţii sportive realizate cu aportul sfaturilor populare, reprezintă una din importantele contribuţii la întărirea bazei materiale a mişcării de cultură fizică şi sport. Demonstraţii ale sportivilor de la C. C. A. De curînd Casa Centrală a Armatei a organizat în cinstea alegerilor o frumoasă demonstraţie sportivă în faţa elevilor şi corpului didactic de la Liceul Spiru Haret. Maestrul sportului Ion Tănăsescu a vorbit despre activitatea echipei C.C.A. şi succesele internaţionale ale voleibaliştilor noştri. A urmat o frumoasă demonstraţie la care au participat sportivii secţiilor de box, lupte, haltere şi scrimă printre care am remarcat pe maeştui emerit al sportului Mircea Dobrescu, maeştri ai sportului Emil Cismaş, Doică ş.a. REVENIRE PE DRUMUL BUN O mie» poveste dîn vîa un unei secuii de volei Vă amintiţi? In 1951 titlul de campioană a ţării la volei feminin a fost cîştigat de echipa bucureşteană Progresul I.C.A.S. Un an mai tîrziu Progresul Sănătatea îşi înscria numele în fruntea celor mai bune echipe feminine de volei, iar în 1953, Progresul C.P.C.S. cîştiga titlul. Trei echipe diferite ? Nu, arta singură, doar colectivul era altul în fiecare an. A urmat 1934, cînd aceeaşi echipă s-a clasat pe locul II, Ştiinţa I.C.F. fiind în frunte. Bucurie de scurtă durată pentru studente, pentru că și în 1955 și în 1956 titlul a revenit acolo de unde a plecat, la Progresul C.P.C.S. Dar de acum începe toboganul: campionatul 1957 — locul III, turul camuiogiatului 1957/1958 — locul VIII (din zece echipe)! De ce această cădere fără precedent în istoria volelului nostru? Din fruntea clasamentului la periferia lui — în mai puţin de 18 luni! In primul moment s-ar putea da răspunsul: Tinela Pleşoianu şi Natalia Cernat s -au transferat la alte colective şi astfel a scăzut forţa echipei. Vicky Grumberg şi Maria Predescu au abandonat sportul de performanţă. Dar realitatea e cu totul alta. Deşi, după cum s-a văzut, echipa a aparţinut pe rînd de trei colective sportive, acestea nu se preocupau deloc de activitatea echipei ce reprezenta de fapt fosta asociaţia Progresul, care o patrona direct. „Chiar lucrul cel mai mărunt ni-l furniza asociaţia în timp ce colectivul era numai cu cartea de vizită“ — ne spunea H. Vichi, antrenorul echipei. Intr-adevăr, asociaţia se preocupa de o echipă care pînă în 1955 avea în componenţa ei jumătate din formaţia naţională. Şi cum toată lumea socotea că echipa va mai rezista cel puţin zece ani în aceeaşi alcătuire şi cu acelaşi potenţial de joc, nimeni nu a luat în serios problema creşterii tinerelor care cu timpul să înlocuiască jucătoarele ce nu vor mai corespunde. Prin 1955, la Progresul C.P.C.S. a existat o echipă de junioare. Jocul lor de calitate le-a dus pînă in fazele superioare ale campionatuui, unde nu s-au putut prezenta deoarece conducerea colectivului sportiv nu a fost în stare să facă nici măcar formalităţile ce se cereau! Demolizate, jucătoarele nu s-au mai preocupat de sportul lor preferat şi echipa s-a destrămat. In 1956 şi 1957, o ată echipă ce fusese cu greu încropită nu s-a prezentat nici măcar în campionatul raional. Şi aceasta în timp ce echipa mare cîştiga campionatul naţional şi ziarele elogiau colectivul Progresul C P.C.S... In momentul cîmd asociaţia s-a desfiinţat şi colectivul sportiv Clasa Scînteii s-a trezit pe nepusă masă cu o echipă despre care afla amănunte doar din ziare, lucrurile au început să scîrţîie şi mai rău. Jucătoare noi nu prea au venit mai mult din cauza inaccesibilităţii cu care se înconjuraseră sportivele de la Progresul C.P.C.S. ce priveau de sus orice ală echipă, orice alte jucătoare de volei. Dar antrenamentele? „In prima parte a acestui campionat am făcut doar patru antrenamente în adevăratul sens al cuvîntului, spunea antrenorul H. Vichi, pentru că nu am avut sală. Ca să ne putem totuși antrena, am căutat să avem cu mai multe invitaţii ca parteneri de joc dar acest lucru nu echivala nicidecum cu un antrenament. Nici echipament nu aveam, ca să nu mai vorbim de mingi. In campionatul de primăvară din 1957, la două antrenamente am folosit mingi de baschet şi acelea împrumutate ce la alt colectiv“. Comportarea slabă pe care au avut-o jucătoarele este deci inir-o măsură motivată. Şi totuşi, in aceeaşi perioadă echipa a realizat jocuri frumoase in compania frumta-' şelor, ceea ce arată că jucătoarele de la Progresul C.P.C.S. reuşesc — atunci cînd vora să ţină pasul ci formaţiile din prima parte a clasamentului. De altfel, anumite ambiţii personale care au fărâmiţat spiritul colectiv, au cotribuit şi ele la realizarea rezultatelor slabe. In returul campionatului actual de volei echipa feminină a Combinatului Poligrafic Bucreşti (noua de-numire a Progresului C.P.C.S.) promite revanşa tuturor echipelor care au întrecut-o. După alegerile noilor organe conducătoare ale colectivului sportiv, secţia de volei avându-l ca preşedinte pe tov. Marin Sorescu, are tot sprijinul din partea colectivului sportiv, condus de tov. George Radu. Rezultatele au şi început să se vadă: echipa se antrenează cu sîrg în sala Conservatorului şi a efectuat pînă acum opt antrenamente; a fost procurat un număr suficient de mingi, tricouri, pantofi etc. şi ceea ce este mai important, bir onul secției se preocupă îndeaproape de răspîndirea voleiului în rîndul salariați’or Cor’bina'ului r,o'i'?r.efic „Casa Sc*nte: “ M,ROFA T!’^OFAN SPORTUL POPI'LAP Nr. 3163 Pag. 3-a ★ În cinstea zilei de 8 Martie Un interesant turneu feminin de şah în Capitală Federaţia romînă de şah organizează în cinstea lui 8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii, un interesant turneu feminin cu participarea celor mai bune jucătoare din Capitală. In rîndul celor 14 concurente care se vor întrece pentru cupa „8 Martie“ se află campioana ţării Rodica Manolescu, maestra Margareta Teodorescu, precum şi jucătoarele de categoria I Rodica Reicher, Alexandra Nicolau, Elena Goian Lidia Giuroiu, Eleonora Gogilea, Irina Tzihon, Natalia Iliescu, Varia Sima, Sanda Filipescu, Elisabeta Ionescu, Elena Diaconescu, Maria Desmireanu. O veritabilă finală de campionat naţional. Concursul va începe în ziua de 8 Martie cînd va avea loc deschiderea Festivă a acestei interesante şi atît de binevenite întreceri.