Sportul Popular, aprilie 1960 (Anul 15, nr. 3591-3607)

1960-04-02 / nr. 3591

I­n fiecare zi, numeroase scrisori sosite la redacţie ne aduc la cuno­ştinţă succesele pe care tineretul, sportivii, le realizează, în toate domeniile de activitate. Ele ne vorbesc despre munca avîntată, plină de abnegaţie, a tinerilor din industria minieră, din bazinul carbonifer, de la calea ferată, despre munca eroică a sid­erurgiştilor sau a petroliştilor, despre strădaniile tuturor oamenilor muncii, pentru îndeplinirea sarcinilor de partid, pe drumul înfloririi neîncetate a patriei. Toate faptele despre care ne scriu corespondenţii şi cititorii noştri oglindesc eroismul de fiecare zi al oamenilor muncii, patriotismul lor so­cialist înflăcărat, care caracterizează poporul nostru, descătuşat de exploa­tare — constructor al unei vieţi no!. .Patriotismul, acest sentiment nobil, atît de minunat, care ridică pe osii spre înalte culmi morale a înflăcărat poporul nostru,­­ a ridicat deseori împotriva nedreptăţilor, împotriva asu­pritorilor. In decursul unui şir întreg de ani, patriotismul a fost ridicat pe o treaptă şi mai înaltă de către partidul comuniştilor. Lupta partidului împotriva exploatatorilor, împotriva fascismului, lupta lui pentru înfăptui­rea unei orînduiri sociale noi oglindeşte adevăratul patriotism, o înaltă conştiinţă, răspundere şi datorie faţă de viitorul poporului. Cine nu ştie faptul că pe comunişti nu i-a înclinat nimic şi nimic nu i-a făcut să dea înapoi ! Nici sălbatica teroare a regimului burghezo-moşieresc şi a celui antonescian şi nici plafoanele de execuţie! Educaţi în spiritul dragostei de patrie, al internaţionalismului proletar şi al dragostei faţă de popor, comuniştii au dat supreme pilde de patriotism. Ei au arătat totdeauna devotamentul rar fără margini faţă de interesele patriei ; de aceea, firesc, comuniştilor le este caracteristic un patriotism superior — patriotismul socialist. Acesta cere o nouă atitudine socialistă faţă de muncă, faţă de cuceririle revoluţionare ale clasei muncitoare, excluzînd cu desăvîrşire ura faţă de alte popoare. Astăzi patriotismul poporului muncitor — în condiţiile regimului demo­crat-popular — este mai profund şi mai plin de conţinut decît cel al ge­neraţiilor care au trăit înainte. Astăzi, oamenilor muncii, sportivilor noştri, le este dragă patria, nu numai pentru că în ea s-au născut şi trăiesc, ci şi pentru că bogăţiile ei aparţin întregului popor, pentru că prin munca lor ei contribuie la înflorirea ţării. Sportivii au învăţat şi învaţă permanent din exemplul celor mai înain­taţi oameni — comuniştii — şi prin activitatea lor în producţie şi pe tere­nurile de sport se dăruiesc patriei, dovedesc profundul lor ataşament faţă de partid, faţă de clasa muncitoare. Exemple de înflăcărat patriotism putem cita aproape fără număr. La Balcaniada de atletism, de anul trecut, fără a-şi precupeţi eforturile, cu o dragoste nemărginită faţă de patrie. Con­stantin Grecescu a adus Republicii 2 medalii de aur. La Bled (Iugoslavia) canotoarele lotului R.P.R. înflăcărate de un înalt spirit de patriotism, con­­curind cu ambarcaţiuni de împrumut, cu vîsle şi rame proaste, au câştigat toate probele la care au participat. In ţările nordice luptătorii noştri — în condiţii de deplasare grele — au susţinut trei întîlniri, cîştigîndu-le pe toate. Şi aceasta, tocmai în ţările unde sportul luptelor cunoaşte o deosebită dezvoltare şi unde valoarea sportivilor — la lupte — este foarte ridicată. La „Cursa de 6 zile“, de fapt „Olimpiada motocicliştilor“, care a avut loc anul trecut în R. Cehoslovacă, cei 8­ concurenţi români au obţinut 7 medalii de aur şi­­ de argint. Oare toate aceste succese erau numai manifestarea pregătirii sportive ? Nu! Ele sînt o dovadă a dragostei şi devotamentului sportivilor faţă de patrie, a arzătoarei lor dorinii de a reprezenta cu tel mai înaltă cinste culorile ţării noastre. Acesta e eroismul de fiecare zi al sportivilor noştri — sportivi de tip nou. In scurt timp ne aşteaptă in cadru! J.O. o mare confruntare sportivă Cei mai buni dintre cei buni se pregătesc pentru Roma. Zi de zi compo­nenţii loturilor olimpice îşi desăvârşesc cu răspundere pregătirea lor. Pa­triotismul este o calitate de seamă a sportivului de tip nou. Această cali­tate este un rezultat al educaţiei părinteşti pe care o face partidul oameni­­lor muncii, implicit şi sportivilor. Ea ajută pe sportivii noştri să învingă greutăţile, ii înflăcărează în lupta pentru dobîndirea de noi succese. Vizi­tând pe componenţii loturilor noastre olimpice am stat de vorbă cu ei în legătură cu pregătirea în vederea .1­0. In afară de răspunderea serioasă cu care se pregătesc am constatat că întreaga lor comportare este pătrunsă de un fierbinte patriotism. Da, dragostea de patrie este flacăra care trebuie să ardă puternic în inimile sportivilor noştri, atunci cînd reprezintă culorile ţării pe stadioa­nele lumii. Dacă ei se vor pregăti temeinic şi vor fi animaţi necontenit de sentimentul patriotismului socialist vor face ca în întrecerile sportive internaţionale drapelul nostru să flrture de şi mai multe ori pe catargul cel mai înalt, catargul învingătorilor! Ne pregătim pentru locul iutii IOLANDA BALAŞ, maestră emerită a sportului. Dragostea de patrie, acest nobil sentiment, îţi insuflă întotdeauna noi puteri, te ajută să birui greutăţile. Sportivul de tip nou este întotdeauna pătruns de un fierbinte patriotism socialist. lată de ce sportivii patriei noastre se pregătesc cu deosebită rivnă şi dragoste pentru cea mai mare întrecere sportivă a anului, Jo­curile Olimpice de la Roma. Eu, personal, am lucrat în acest an mai mult ca oricind. S-am pre­cupeţit nici un efort pentru a căpăta o pregătire la un nivel înalt. Faţă de anul trecut, în anul acesta am mărit numărul antrenamentelor şi am îmbunătăţit conţinutul lor, ceea ce face ca la ora actuală să deţin o formă bună. In plus, la aceasta se adaugă condiţiile minunate in care ne pregătim, sprijinul specialiştilor şi al antrenorilor noştri. Vreau să aduc patriei noastre dragi o medalia olimpică de aur. De asemenea, un nou record mondial. Şi aş fi tare bucuroasă ca acest record mondial să fie stabilit în finala olim­pică a probei. Medalia olimpică şi un nou re­cord mondial, iată ce aş vrea să dă­ruiesc patriei, in ziua de 8 septem­brie 1960! GHEORGHE NEGREA, maestru emerit al sportului : Ştiu că la Roma mă aşteaptă cea mai grea confruntare din întreagă mea carieră sportivă. De altfel, lupta va fi grea şi pentru ceilalţi boxeri ai lotului olimpic român. Cu toţii insă vrem să slujim patria noastră iubită, Republica Populară Romina, cu tot devotamentul, cu toate puterile noastre. De aceea, ne pregătim cu atenţie şi deosebit spirit de răspundere. Este vorba doar de pres­tigiul culorilor patriei noastre . Eu sunt conştient de faptul că mai am încă unele lipsuri in pregătirea tehnică. Dar, dorinţa mea de a face ca drapelul patriei să unduiască pe cel mai înalt catarg mă îndeamnă la o muncă perseverentă de pregătire, folo­sind cele mai noi procedee şi metode de antrenament. Pină la Jocurile Olimpice voi avea citeva confruntări internaţionale. Sper sâ intilnesc ad­versari de valoare, cu care să-mi ve­rific forţele şi pregătirea fizică. La Melbourne am obţinut medalia de ar­gint. Eram însă mai tînăr. Au trecut de atunci aproape patru ani, timp in care m-am maturizat şi am căpătat mai multă experienţă. iată de ce pri­vesc cu încredere viitorul, pregătindu-mă pentru locul întîi. OLGA ORBAN-SZABO, maestră a sportului: Scrima este un sport in care — mai mult poate decit în alte disci­pline — una din calităţile principale ce se cer pentru obţinerea performan­ţelor valoroase este concentrarea şi puterea de luptă. De multe ori, in fazele eliminatorii poţi obţine victorii în faţa unor adversari cu multă ex­perienţă, iar in finală poţi pierde în intenirea cu adversari pe care nu-i credeai prea puternici.­­Işa mi s-a intimplat mie la Melbourne. Acolo, nsu-iu-ierna uieri­ie şi pupeuia cu care am tras în baraj m-au făcut să pierd locul întîi. Şi eu­ aş fi dorit să aduc şi eu patriei o medalie de aur... Dar, din experienţa de la ediţia trecută a J.O. am învăţat! Pentru alăturarea lipsurilor de atunci, am muncit şi muncesc cu rivnă. Mă pregătesc cu mai multă voinţă ca oricind. Mă obligă la aceasta locul­­I, de vice-campioană olimpică, pe care-l deţin. La condiţiile minunate pentru prac­­ticerea sportului create de regimul nostru democrat-popular vreau să ăspund şi eu cu cinste. VALERIU BULARCA, maestru al sportului: Succesele internaţionale pe care noi luptătorii le-am obţinut în ultimii ani au contribuit şi ele la ridicarea gloriei sportive a patriei. Ele nu sînt intîmplătoare, ci urmarea firească a grijii cu care partidul şi guvernul se ocupă de mişcarea de cultură fi­zică şi sport. Ele se datoresc vieţii noi, luminoase, pe care o trăieşte azi poporul nostru. Şi eu sunt unul din sportivii care s-au ridicat in anii regimului de de­mocraţie populară, care am urcat treptele măiestriei sportive tocmai ca urmare a grijii cu care partidul şi guvernul înconjoară pe sportivii pa­triei. Sunt fericit că fac parte din lotul olimpic și că astfel mi se oferă posi­bilitatea de a răspunde acestei griji Pentru moment, răspunsul meu este* antrenamente conştiincioase, fără a-mi precupefi eforturile, însușirea u­­nor noi procedee de luptă activă, In­­lăturindu-mi unele lipsuri, mai ales in lupta la parter. In categoria mea sint adversari foarte puternici. Cunoscîndu-i, îmi dau seama de dirzenia, de hotărirea­ cu care trebuie să mă pregătesc pen­tru a atinge o formă sportivă cit mai bună. Pentru a nu dezminți încrede­rea ce mi s-a acordat, de a fi mem­bru al lotului olimpic, in întreaga mea pregătire pornesc cu entuzia anti ivind ca ţel, locul intii. Patriot­­ismul socialist care ne călăuzeşte —» ca şi pe ceilalţi oameni ai muncii­ şi pe noi sportivii, încrederea ce­­ avem în antrenorii şi specialiştii cari conduc pregătirile ne dau tăria in­­crederii in victoria finală. ELENA LEUŞTEAN, maestră a sportului : Confruntarea de la Roma va fi foarta dificilă. Gimnastica a progresat enorm, pe plan mondial, in ultimii ani. In afară d­e sportivii ţărilor socialiste, în ultima vreme, au făcut paşi mari inainte şi sportivii din alte ţări. Fără Lido­ai* Insă că la fete protagonistele vor fi totuşi sportivele sovietice. Sunt foarta bucuroasă că în aceste zile ele sict oaspetele Capitalei noastre dragi, că la cadrul­ intilnirii bilaterale U P.R -U.R.S.S., din sala Floreasca, vom putea să facem Împreună cu gimnastele sovietice, tu preţios şi util schimb de experienţă. Această intilnire constituie, atît pe­ntru mine cit şi pentru echipa noastră femi­nină, o verificare importantă a puterii de luptă şi a pregătirii noastre tehnice. Concluziile ce se vor trage după lan­tilnirea de azi şi miine vor însemna pentru mine un preţios ajutor in bolac» de pregătire viitoare pinâ la Ju curăa Olimpice. Iar la Roma, la capătil unei pregătiri complete, temeinice, voi da marea „bătălie* pentru ca acordării»» imnului Republicii noastre dragi să răsune In „Terme di Caracalla*, unde vor avea loc concursurile olimpice de gimnastică. Aşa înțeleg să-mi slujesc patria, mb* minatul nostru popor muncitor. Exemple care ne luminează drumul...­ ­ Am fost şi eu la Melbourne... Am făcut parte din delegaţia care a adus patriei 13 medalii olimpice, în­scriind în istoria sportului românesc una din cele mai glorioase pagini ale sale. Azi fac parte din lotul pentatloniştilor care se pregătesc pentru Roma. Mă an­trenez cu toată sîrguinţa, muncesc din toate puterile pentru a-mi îmbunătăţi tehnica, pentru a-mi dezvolta rezistenţa şi îndemînarea. Antrenament... Antrenament... Antre­nament... Iată o condiţie principală a succesului. Dar numai atît nu e destul. Pentru a învinge într-o întrecere la care parti­cipă sportivi de valoare maximă, cum sînt Jocurile Olimpice, mai e nevoie de ceva : de dragostea neţărmurită pentru culorile patriei, de acea tenacitate de neînfrînt care te ajută să treci peste momentele grele, de patriotismul fier­binte care îţi înzeceşte puterile şi care face ca minutul 85 să-ţi pară doar mi­nutul 10... Mă pregătesc pentru Roma , dar a­­desea, în timpul antrenamentelor, gîn­­durile mele se întorc cu aproape patru ani în urmă, în zilele primăvăraticului decembrie australian. Am fost, atunci, lingă cei ce au cucerit victorii de pres­tigiu, medalii de aur. I-am privit în întrecere şi ara învăţat de la ei, am învăţat lucruri pe care nu le voi uita niciodată, care de atunci îmi călău­zesc paşii în sport... ...Lacul Wendouree de la Ballarat... Simion Ismailciuc şi Alexe Dumitru urcă pe podiumul învingătorilor. Ei, care cu o zi înainte pierduseră cursa de fond din cauza unei crize de ficat suferită de Ismailciuc după aproape doi kilometri ai traseului, au ieşit azi învin­gători în întrecerea de viteză. Cită dîrzenie, cîtă tenacitate şi forţă morală, ce patriotism fierbinte trebuie să dove­dești pentru a învinge — în întrecerea cu cei mai buni canoişti din lume — după ce ai concurat cu o zi înainte, bolnavă într-o cursă pe zece kilometri... ...Dar Rotman !... Intrînd în barcă cu o luxaţie la picior, căpătată cu citeva zile mai înainte la o joacă cu mingea de fotbal, avind de suportat şicana respingerii de două ori a ambarcaţiunii sale de către comisia de verificare a canoelor, învingindu-şi emoţia (firească la primul său concurs de asemenea proporţii), reprezentantul nostru a învins de două ori. La viteză el a cîştigat cu mai puţin de o secundă, cu un avans mic, pentru menţinerea căruia a trebuit să lupte pînâ pe linia de sosire. Mi­nunat exemplu de dragoste faţă de patrie, de voinţă de a duce la succes culorile ţării... ... Sala „West Melbourne Stadium“. S-a terminat finala categoriei semi-mij­­locii. Nicolae Linca a ieşit campion olimpic ! Ne-am repezit, toţi sportivii români prezenţi în sală, spre cabine, pentru a-l îmbrăţişa, pentru a-l felicita pe dîrzul nostru boxer. Şi aici, la cabină, am primit cu toţi o lecţie. Scurtă. Muta. Vie... Linca îşi scotea mănuşile. O mînă îl durea. Boxase, în finala olimpică, cu mîna accidentată. Suferise un accident în cursul unuia din meciurile ante­rioare. Iar pentru a boxa pentru me­dalia de aur cu irlandezul Tiedt, Linca fusese nevoit să-şi facă o injecţie cu novocaină.„ Melbourne, 1958. Ismailciuc, Dumitru, Rotman, Linca, Ştefan Petrescu, Negrea, Mircea Dobrescu, Olga Orban şi toţi ceilalţi care au cucerit medalii olimpice s-au comportat de o manieră care le face cinste, care le-a atras admiraţia tuturor celor ce ,i-au urmărit, de la mii şi mii de kilometri depărtare, care s-au bucurat de victoriile lor. Noi, cei care am fost acolo, lîngă el, care i-am văzut chiar în „focul luptei“, am primit de la aceştia minunate exemple de pa­triotism înălţător, exemple pe care nu le uităm, pe care nu trebuie să le uităm niciodată ! Exemplul campionilor noştri olimpici, al celor ce au luptat cu succes pe tere­nurile de sport ale îndepărtatei Australii pentru gloria ţării, ne călău­zeşte astăzi paşii, ne luminează drumul pregătirilor pentru Roma. DUMITRU ŢINTEA maestru al sportului, din lotul olimpic de pentatlon modern Patriotismul socialist este o trăsătură caracte­­­­ristică oamenilor muncii din patria noastră, care ■ slujesc cu abnegaţie şi eroism cauza construcţiei­­ noastre socialiste, a făuririi unei vieţi noi. În toate­­ domeniile lor de activitate, sportivii — ei înşişi oa­­­meni ai muncii — dau dovezi înalte de slujire a­­ intereselor poporului nostru muncitor. Crescuţi şi­­ educaţi de partid, ei luptă fără a-şi precupeţi efor­­­­turile pentru creşterea neîncetată a măiestriei spor­tive, pentru ridicarea necontenită a gloriei sportive ■ a patriei. Cei mai buni dintre cei mai buni au fost selec­­­ţionaţi în loturile olimpice. Acordarea încrederii de­­a apăra culorile patriei în diferite întreceri spor­­­­tive internaţionale este o deosebită cinste, pe care­­sportivii noştri au arătat în numeroase ocazii că­­ ştiu să o preţuiască. In vizita pe care am făcut-o în mijlocul unor ro­duri sportive care se pregătesc pentru J.O. am constatat din nou înalta ţinută morală a sportivi­­­­lor noştri, dragostea lor neţărmurită pentru patrie,­­dragoste care-i călăuzeşte permanent in munca de pregătire pe care ei o depun zi cu zi. La acest ţm nobil sentiment care-i caracterizează pe sportivii­­ - noştri, trebuie adăugată — cu un deosebit simţ de ' T răspundere — o pregătire metodică, ştiinţifică, ba- 11 zată pe cele mai înaintate cuceriri aie cercetă- • 7 rilor în domeniul culturii fizice. Specialiştii şi an- 7 trenorii care răspund de pregătirea loturilor sunt • 7 datori să îmbunătăţească necontenit conţinutul rec- t 7 ţiilor de antrenament, să-şi axeze munca pe îmbi. '■ - narea armonioasă a pregătirii tehnico-tactice cu o pregătire fizică temeinică. Totodată, ei nu trebuie ! ’ să uite nici o clipă faptul că cheia de boltă a suc- • -ceselor este îmbinarea muncii de instruire cu cea '' de educaţie. ’ ’ In fe­lt acesta, sportivii loturilor olimpice se ■­­ vor pregăti complet, vor putea obţine locurile la care cu toţii dorim să ajungă, vor putea aduce o •­­ nouă şi însemnată contribuţie la creşterea presti­­t­­giului internaţional al Republicii Populare Romîne ■, pe plan sportiv. ■ ■ Sportivilor din totul olimpic — tot mai multe ' I succese în pregătire I •­­]

Next