Sportul, ianuarie 1968 (Anul 24, nr. 51-79)

1968-01-03 / nr. 51

Nr. 51 (5485) PE VALEA PRAHOVEI... (Urmare din pag. II Revelionul pentru oaspeţii munţilor. • La Sinaia, tovarăşul Dra­goş Dogaru, directorul coordo­nator al întreprinderii de ho­teluri şi restaurante, ne relatea­ză că zorii Anului Nou au găsit zeci de camere... goale ! Aproa­pe toţi cei ce veniseră să săr­bătorească Revelionul la Sinaia, sau la cabanele apropiate, por­niseră spre pîrtiile de schi sau de săniuţe. — Chiar şi cei care nu ştiau să schieze, precizează interlo­cutorul nostru, nu au prege­tat să urce eu­ mai sus spre piscurile înzăpezite, dornici să-şi ureze acolo un călduros „La mulţi ani ”. • Minunata pirtie de la Clă­­bucet, feeria luminată, prileju­iește un veritabil „carnaval* al zăpezii. Excursioniștii sa află mai mult pe afară decit In ca­bana da la „Sosire". Este un Revelion cu totul original. Or­ganizatorii oferi­ted de sur­prize, solicită „ajutorul" oaspe­ţilor la vederea desemnării a diferiţi „campioni", ţii, chiar dacă rezultatele nu constituie­­performanţe. Anul Nou II gă­seşte pe sportivi In plină „com­petiţie", • bi« „Cotă" este un continuu dute-vino. Unii urcă, alţii co­boară. Cei ce tşi doresc mai mult confort, au preferat să sărbătorească Revelionul în elegantul complex de 10 „1 400“. Alţii merg spre vîrfuri. Sînt temerarii. Şi e un viscol !... Consemnez cîteva nume : Dumitru Marinescu, Valeriu Stroie, Dan Teodora, Vasile Popa, Dan Cucu. Unul e popi­car, altul atlet, al treilea joacă handbal. Sînt şi fotbalişti, şa­hişti, motociclişti. Am întîlnit chiar şi înotători şi jucători de... polo ! Muntele a fost, deci, loc de întîlnire generală. ★ însemnări, zeci de însemnări. File numeroase au cuprins Im­presiile Revelionul pe Valea Prahovei. Iată şi ultimele rîn­­duri... „ Pleacă trenuri după tre­nuri , din Predeal, din Buşteni, din Sinaia. La ferestre, feţe ve­sele pline de entuziasm. De pe peroane, gazdele fac semne de rămas bun. Consemnez o urmă de regret. Şi la cei care pleacă, şi la cei care rămîn. Se vor reîntîlni, desigur, foarte curind. Dar, pină atunci, urările de noi succese, de feri­cire se aud pretutindeni.« — La mulţi ani, prieteni ! — La mulţi ani 1 „.Revelionul petrecut de sportivi pe Valea Prahovei s-a sfîrşit. Amintirile Insă, încep să fie depănate abia acum. IN MAREA FAMILIE A Vă „Universitatea* Cluj, re­velionul g început din 30, sea­ră In cere dr. Ringheanu, portarul „U'-ukd, şi-a serbat cel mai fericit eveniment el tinereţii i căsătoria. Harten le nuntă t­au tută ggeneraţiiil«" clujene, repre­zentat* prin Mircea Luca, Tra­ian Gecegetcu şi actuala ple­iadă ! Remus Cimpeanu, Ne­şti şi Adam. I-a adunat aici o simiţire comună­­ cea pentru fotbal, copilul adulat care leagă inimi şi face statornicii. între două urări de fericire ■dresate mirilor, sunt derulate pagini din fotbalul clujean de ieri şi de ani, pagini scrise cu ipigala de ofttre discipoli a­mfP» Repertoriul musteai al „U*­­ulul, atlt de bogat­ul variat, este deschis de antrenantul şl »— in «peiajjd ting) — roobili­­■antul Imn „Haide, „U“, în faţă, la orchestră, dr. Geor­ge­seu ! ca clipe i,papel-m­ais­­tru*, cunoaşte perfect partitu­ra ; a învăţat-o de la echipa Iul Afiroea Luca, el Însuşi lespendeat din Bepi­ţi Ouga, ■utoiii notelor. „Copiii* de astăzi ţin greu «aăeura, y«U dintre el nu cu­nosc taci versurile- Se apu­ne că măreţia „U'-mIuI atâ­ta* ţi In forţa «m­itecelor sale, exprerie a pasiunii ti «danului debordant pentru aport iU*-ul de astăzi fredonează numai. Trebuie să înveţe, insă, ti einte I _ ^ % ba răscrucea dintre cei ■ enl, singur, în faţa unui pa­har cu Hooara. In cere se cla­tină imagină ea Intr-un ghioc vrăjit, un tnveteraă „U'-ist, Tttus tmcactu, eeeretarul clubu­lui Untvwaiitatea, meditează­­ govern locul V. Atta nu-i de loc răul Anul trecut, la ace­eaşi perioadă, aveam doar 10 puncte şi mulşi,, profeţi care ne prevedeau ieşirea din di­vizie. Dacă aş­am avea ca element de comparaţie un tre­cut glorios, prezentul ar fi poate mai frumos. Ne lipseşte elanul, optimismul care ca­­racteriam pe universitarii din anii trecuţi. Şi firi elan, pa- Hune, tportiv clujean nu are Irjvseis UNIVERSITĂŢII CLUJ... In 1919, cu ocazia inaugu­rării stadionului universitar din Grenoble, echipa Clujului, in anul acela înfiinţată, a fă­cut un 0—0 cu echipa din lo­calitate. Studenţii români — se spune­ atunci — sunt nu­mai la primii paşi. Ei insă, pot ajunge departe ! In '69, la semicentenarul echipei, cînd f­rancezii vor juca la noi in re­vanşă, băieţii trebuie să de­monstreze cit a acumulat Clu­jul in cei 50 de ani de exis­tenţă“. Şi optimistul conducător descifrează in licoarea din pa­har un drum falnic, asemănă­tor celui urmat între anii 1930 şi 1940 de către Ţiclea, dr. Lazăr şi Eugen Haţeganu. • Un microdialog, surprins in casa antrenorului dr. Mir­­cea Bugnariu, la puţin timp după ca gongul marcase in­trarea In '68. Interlocutori : antrenorul şi pivotul său, bas­chetbalistul Horia Demian. — Horia, dacă meniscurile tale nu mi-ar fi jucat feste, am fi sărbătorit și anul acesta locul III, cum am sărbătorit la ultimele două revelioane. — Mă creditezi cu prea mult! Proverbul cu „floarea și primăvara* este perfect ade­vărat și pentru sport. Tu ai avut în Vizi şi Rib­ring doi jucători de randament. — Ne lipseşte „înălţimea“. Toate meciurile din deplasare le-am pierdut la o diferenţă de circa 10 puncte, puncte pe care le-ai fi... preîntâmpinat numai stând, calm, la panou. Ionescu, căpitanul echipei şi paharnicul revelionului Inter­vine : — Unii spun că „U* a obo­sit. Eu cred că este numai o derută de moment. Trebuie s-o depăşim ! Hai să cinstim şi pentru asta !... Horaţiu Moldovan, vivacea extremă de pină mai ieri, şi-a adus aminte de un meci mare pe care l-a făcut în '61 la Bucureşti şi pe care l-a săr­bătorit seara la o grădină de vară. Atunci, el a dutat co­legilor săi, acompaniindu-se singur la ghitară, „Studenţie, studenţie“. A fost o impruden­ţă ! Cântecul a incendiat pe spectatori şi aceştia l-au „obli­gat“ pe interpret să rămînă la orchestră pină dimineaţa! Acum, şi-a luat drept spec­tatori pe Mir­cea Neşu, spiri­­duşul „U”-ului, căruia îi cântă melodia : „Studenţie, studen­ţie, 20 de ani ai mei ! Cum îmi bat eu joc de ei / Şi cum ei n-or să mai vie...“. Vioia să fie un „cârpe diem“ adresat tînărului coleg. Era, in fond, un reproş adus nesta­torniciei timpului. • Băieții antrenorului Soti­­riu (handbal), asemeni studen­ților de anul 1 toastează ne­contenit: „pentru saltul viu‘, „pentru şicanele făcute luiBo­­golea“, „pentru ce putea fi meciul cu Dinamoi’ Antrenorul lor, un adevărat pater familias, imploră noului an ceva mai multă... maturi­tate pentru elevii săi. • O noapte Clujul a cân­tat S-au cinstit victoriile tre­cutului, s-au anticipat cele vi­itoare. O dată cu noul an, orice ghinion a fost inecat. Puternicele telescoape Instala­ta pe Feleac anunţă o stea nouă pentru sportul clujean. Nuţe MUSCELEANU La CRAIOVA... întregul lot al voleibalistelor de la „Universitatea“ a fost oaspetele jucătoarei Sorina Martinescu, unde se aflau prin­tre invitaţi şi cîţiva jucători de la „Electroputere“. Exceptînd pe Deliu şi Sfirlo­­gea, care au petrecut împreună ultima noapte a anului, ceilalţi fotbalişti de la „Universitatea“ au fost in mijlocul familiilor lor. Atleţii, atletei* şi gimnaştii clubului „Electroputere* In nu­măr de 12 au Intîmpinat Noul An în tabăra de iarnă de la Tuşnad, unde se găsesc, acum, in perioada vacanţei. In rîndu­rile lor se află gimnaştii Gh. Păunescu şi Gh. Mutu, atleţii Emilia Podan­ şi I. Bălan. La Revelionul organizat în cadrul Uzinei Electroputere au f0st prezenţi o serie de sportivi, ca de pildă, luptătorii Gh. Berceanu şi Ile Popa, fotbaliştii M. Flo­­rescu şi Gh. Stere, rugbiştii I. Traşcă şi T. Diaconu şi care, alături de muncitori, tehnicienii marii uzine craio­­vene, au salutat cu bucurie şi veselie anul 1968. ŞT. GURGUI — coresp. principal ...şi TIMIŞOARA 48 de tinere gimnasti din Bucureşti, Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ploieşti, Cluj, Tg. Mureş, Arad, Sibiu, Baia Mare şi Timişoara, împreună cu 10 antrenori, au sărbătorit sosirea noului an în oraşul de pe Bega, unde se află de cîteva zile într-o tabără de iarnă a federaţiei de specialitate. Aici, s-au cunoscut şi au legat priete­nii Mia Variu, Rodica Secoşan (Timişoara), Ofelia Alexa, Sma­­randa Cuc­iu (Cluj), Doina Lă­­saru (Baia Mare), Maria Stoica, Geta Dofh­eanu, Anca Grigoraş (Oraşul Gh. Gheorghiu-Dej) Elisabeta Turcu­ (Ploieşti), Ro­dica Sabău (Arad), Sinziana Pa­­raschiv, Marcela Miu, Elisabeta Badea (Bucureşti) şi alte spe­ranţe ale gimnasticii noastre feminine. Printre orele de des­tindere din programul taberei, desigur, era şi acela de a pre­găti Revelionul. Sub Îndruma­rea profesoarei Maria Ionescu, conducătoarea taberei, s-a pre­­gătit sala, s-au improvizat măşti, costume, astfel că în seara zilei de 31 decembrie a domnit In tabăra de gimnas­tică de la Timişoara veselia ti­nereţii. La buna reuşită a car­navalului au contribuit toţi ele­vii şi antrenorii. S-a petrecut frumos, amuzant ! P. ARCAN — coresp. principal Acasă la Aurel Zahan Datini şi obiceiuri strămoşeşti n-au lipsit din frumosul pro­gram al Carnavalului tineretului. Familiile fotbaliștilor Daten și Grei au făcut acest revelion Revelion la cabană, intr-un cadru rustic. La masă servesc... Inilm. dacii. • AUREL CRIŞAN ­ sportál . ACASĂ LA AUREL ZAHAN In plin centrul Capitalei, pe Calea Victoriei, la nr. 142— 148, locuieşte familia polois­­tilui nostru fruntaş, dinamo­­vistul Aurel Zahan. Pregăti­rile de Anul Nou au fost şi a­oi terminate de mult. Doar micuţa Luize, fiica soţilor Za­han, mai găseşte cite ceva de a­­ranjat la pomul de iarnă. In elegantul apartament este o atmosferă de mare veselie. Invitaţii, printre care şi an­trenorul de lupte, prof. Victor Dona cu soţia, de la acelaşi club, întreţin discuţii aprinse despre__ sport. Familia Zahan­­şi invită a­­poi oaspeţii la masă. Se fac, cum era firesc, cele mai fru­moase aprecieri despre boga­tul meniu tradiţional. Miezul nopţii i găseşte pe toţi iubi­torii sportului din acest apar­tament cu cupele pline cu vin de Cotnari. O dată pe an, un poloist fruntaş poate spune­­ „Sunt sătul de apă !“ (T.R.). „Fotbalul are mulţi adepţi, specialişti, teoreticieni, tacti­cieni şi ziarul „Sportul“ îi acordă un spaţiu nelimitat, dar rezultatele nu sunt cele aşteptate. De aceea, ar fi bine ca ziarul să se preocupe mai mult de alte ramuri sportive (în care se obţin cu adevărat succese), contribuind astfel la popularizarea lor în rîndurile masei de cititori. Ar fi nece­sar să se acorde spaţiu mai mare şi pentru atletism, care este o ramură sportivă de bază. Să nu uităm că atle­tismul românesc a avut per­sonalităţi respectate pe arena internaţională ca Ion Moina, Iolanda Balaş, Ion Wiesenma­­ler, Lia Manoliu, Iiie Savel, că şi în prezent are cîteva valori indiscutabile: Mihaela Peneş, Viorica Viscopoleanu, Şerban Ciochină şi alţii. Să nu uităm, de asemenea, că nici la fotbal nu poţi fi un bun jucător dacă nu ai o pregătire atletică corespunză­toare. A fi jucător de fotbal fără a putea parcurge suta de metri în 11,2—11,3 secun­de, e ca şi cum ar fi orator fără a avea o dicţiune bună". (Ing. VIRGIL GROBEI, fost cam­pion şi recordman naţional, str. Metalurgiei 4 — Baia Mare). ★ „Deşi fotbaliştii juniori ai „Universităţii* Cluj sînt cam­pioni republicani, rareori pu­tem să-i vedem evoluînd în deschidere la meciurile echi­pei de seniori. Propun, deci, ca la fiecare meci din diviziile A şi B în deschidere să joace echipele de juniori ale clu­burilor şi asociaţiilor sportive respective*. (Ing. PETRU COŢA, str. Horea 75 — Cluj). ★ „Se observă cu regret că mulţi sportivi din provincie aduşi în Bucureşti după 2—3 ani de activitate se plafonea­ză, nu mai dau randament şi îngroaşă rîndurile rezervelor de profesie. Ei sunt la început preocupaţi să fie de folos pină se aranjează bine în Capitală şi apoi nu-i mai in­teresează nimic*. (MIHAI DI­­NULICA, şoseaua Olteniţei 188, blocul 17, ap. 65 , Bu­cureşti). ★ „Promisiunile federaţiei de fotbal de a da publicităţii cel mai tîrziu în luna decembrie (mai întîi s-a spus octom­brie) proiectele sistemului competiţional pentru 1968/1969 au rămas vorbe goale. Ne aflăm în luna ianuarie a noului an şi nu se ştie încă nimic. în altă ordine de idei, pro­pun să se revină la unele denumiri de echipe cu tradiţie mm CITITORILOR în sportul românesc: Unirea Tricolor, Juventus, Ripensia, Venus, Sportul studenţesc. Consider, de asemenea, că ar fi foarte utilă editarea unei Istorii a sportului din ţara noastră*. (Lt. col. dr. VICTOR LIMBAN, str. Teilor, bloc 2, ap. 4 — Piteşti). ★ „Ar fi bine ca ziarul să publice materiale scurte, dar interesante, despre tinerele talente promovate în divizia A la fotbal — date biografice, caracteristici, aprecieri poziti­ve şi observaţii critice asupra capacităţii lor*. (ALEXANDRU DAN, str. Cometei 91 — Bu­cureşti). ■fc „Să se scrie mai mult des­pre activitatea profesorilor de educaţie fizică, ca şi despre preocupările pe plan regio­nal pentru dezvoltarea turis­mului*. (GRAŢIAN C. MAR­CUS, str. Republicii 74 — Za­lău). ★ „Dacă un antrenor nu dove­deşte capacitatea de a-i pre­găti la un înalt nivel tehnic şi tactic pe jucătorii săi, dacă el nu are cunoştinţe solide de pedagogie şi psihologie indivi­duală şi socială, nu are ce căuta la cluburile de fotbal şi cu atît mai puţin la condu­cerea echipei naţionale. Din nefericire, aceste cerinţe ce se impun unui bun antrenor sunt adesea ignorate*. (NICO­­LAE DACUS, str. Baia Sprie 170 — Baia Mare; la această opinie s-a asociat şi tov. Emil Sălăjan, muncitor la Combina­tul siderurgic Hunedoara). ★ „In privinţa transferărilor de sportivi, ele se mai fac încă în interesul anumitor echipe şi nu defavoarea alto­ra." (PETRU GLIGOR, bd. Leontin Sălăjan 85 — Timi­şoara). ★ „Unii aşa-zişi specialişti cer ca echipa naţională să fie formată numai din jucători tineri. De ce să mergem pe o asemenea soluţie exclusivistă pe care n-o mai aplică nimeni în lume ? Oare valoarea este sinonimă cu tinereţea şi in­vers ? Cel mai bine ar fi ca la alcătuirea echipei repre­zentative să se ţină seama de valoarea şi forma jucătorilor şi nu de vîrsta lor." (MARCEL CIUBOTARU, str. M. Kogăl­­niceanu 6 — Tg. Neamţ). ★ „Mai întodeauna antrenorii acuză statura fizică a adver­sarilor în loc să se ocupe de şlefuirea tehnicii jucătorilor noştri, care ar fi antidotul cel mai eficace pentru compensa­rea diferenţei de gabarit". (GH. NICOLAU, jurist, Tribu­nalul regional Bacău). Pag. a 3-a SFlRŞIT DE AH AGITAT IN CAMPIONATUL MASCULIN Dinamo a învins Steaua: 85-77 I.CJ. ŞI POLITEHNICA GALAŢI AU ANULAT AVANTAJUL TERENULUI LA ORADEA Şl, RESPECTIV, LA TIMIŞOARA! Cuplajul principal al divi­zionarelor masculine bucu­­reştene de baschet, găzduit simbătă seara de sala Floreasca, s-a disputat, ca şi in majori­tatea ediţiilor precedente, sub semnul dramatismului. Intr-a­devăr, atît „deschiderea“ (Poli­tehnica — Rapid), cit şi „ve­deta“ (Steaua — Dinamo), au ţinut Încordaţi nervii specta­torilor, din primul pină în ulti­mul minut al jocurilor. „Miniderbiul“ Politehnica — Rapid s-a încheiat cu victoria studenţilor, din rîndurile căro­ra au ieşit in evidenţă Jekely, Popa şi Haneş, dar rapidiştii au dat o replică dîrză, merito­rie şi pe plan tehnic, un sin­gur capitol făcînd excepţie: procentajul in aruncările din acţiune. Scorul final (64—54, la pauză 24—22) a fost realizat de Jekely 19, Haneş 16, Popa 15, Molin 6, Dudescu 4, Săuca şi Baciu cite 2, respectiv de Czell 14, Popovici 12, Popescu 11, Tursugian 9 (cei mai buni jucători ai Învinşilor), Predulea şi Stănescu cite 4. Prima manşă a triplei con­fruntări, care decide, de mulţi ani, cîştigarea titlului, a re­venit reprezentanţilor noştri în „Cupa cupelor“ : Dinamo — Steaua 85—77 (40—39). Şi in acest meci evoluţia scorului a constituit punctul principal de atracţie, situaţiile de egalitate şi de diferenţe mici, in alter­nanţă, dînd „nota“, cu precă­dere in minutele 36—38, învin­gătorii au reuşit să-şi depă­şească emotivitatea determina­tă de situaţia din teren, iar e­­liminarea a doi jucători de bază ai Învinşilor (Novacek şi Barău, nevoiţi să comită nu­meroase greşeli personale pe parcurs pentru a menţine e­­chilibrul de forţe precare a fă­cut restul. Atit datorită importanţei pentru stabilirea campioanei, cit şi pentru însăşi angrenarea în dispută directă a majorităţii componenţilor lotului naţional, meciul cere mai puţin relata­rea pe larg a desfăşurării lui. E suficient, credem, să vă spu­nem că dramatismul situaţiilor a fost la... înălţime şi a satis­făcut aşteptările publicului. In schimb, considerăm necesa­re cîteva comentarii privind valoarea tehnico-taelică, sub nivelul previzibil. In pofida e­­voluţiei scorului, victoria di­namoviştilor a fost pusă mai puţin la îndoială. Ei alcătuiesc actualmente o formaţie solidă, completă, marchează progrese certe (chiar dacă nu spectacu­loase) pe plan tactic. Aveam însă pretenţii mai mari de la ei. Vechea meteahnă a nervo­zităţii excesive s-a manifestat intens, consecinţa constituind-o lungi perioade de erori tacti­ce, de slab randament în apă­rare (capitol la care neatenţia are partea leului) şi, mai ales, activitatea mediocră în lupta de recuperare sub panou (ex­cepţie facem doar pentru No­vac). Poate că, într-adevăr, cînd scriem — la început de an — despre o victorie a lor, nu s-ar cuveni să manifestăm as­prime, dar ei ne reprezintă pe plan internaţional şi dificila confruntare cu Olympia Liu­­bliana bate la uşă... învinşii au însă dreptul la cuvinte de laudă pentru dîrzenia (uneori uşor... excesivă) cu care au abordat partida, uzura compe­­tiţională din ultima perioadă şi unele absenţe de marcă din formaţie (Savu, Niculescu) fi­ind, astfel, onorabil suplinite. Cele 162 de puncte ale par­tidei au fost semnate de Vidiu 21, Albu şi Novac cite 14, Dia­­conescu 17, Cernea 10 şi Drago­­mirescu 9 pentru Dinamo, respec­tiv de Novacek 26, Nosievici 22, Gheorghe 14, Dimancea 8 şi Rarău 7 pentru Steaua. Menţionăm calitatea bună a arbitrajelor : I. Petruţiu — Gh. Chiraleu (Politehnica — Ra­pid) şi G. Dutka (Oradea) — C. Negulescu (Steaua — Dina­mo). G. RUSSU-ŞIRIANU . CRIŞUL ORADEA — I.C.F. 53—59 (20—31). Principalii rea­lizatori — Bencze (21) şi Ma­­zilu (13) de la Crişul, Tarău (35), Mătuşel (7), Scorţescu (6), Nedef şi Spiridon (cite 4) de la I.C.F. (Ilie Ghişa — co­­resp. principal). UNIVERSITATEA TIMI­ŞOARA — POLITEHNICA GALAŢI 94-95 (46-39, 84-84)1 Deşi au condus in majoritatea timpului, gazdele au părăsit terenul învinse după un final dramatic. De menţionat spiri­tul de luptă al gălăţenilor. (fr. Arean — coresp. principal). UNIVERSITATEA CLUJ - COMERŢUL TG. MUREŞ 81-63 (40-33). Tocul a fost echilibrat doar in prima repriză. Cele mai multe puncte au fost înscrise de Röhring (29) şi Stăvaru (19) pentru Universitatea, respectiv de Tedula (34) pentru Comerţul. A condus foarte bine cuplul ştefan Roşu (Bucureşti) — Al. Ivan (Timişoara). (N. Todoran — corespondent). PRONOSPORT PREMIILE CONCURSULUI PRONOEXPRES NR. 52 DIN 27 DECEMBRIE 1867 EXTRAGEREA I . Categoria a II-a : 1 variantă a 31 347 lei şi 7 a 6 347 lei (premiul excepţional de 25 000 lei va fi atribuit prin tragere la sorţi); a IlI-a: 42,5 a 1 286 lei; a IV-a: 271 a 259 lei ; a V-a: 1 020 a 68 lei; a I-a: 4 250,5 a 22 lei. Report categoria I : 67 598 lei. EXTRAGEREA A II-A: cate­goria a II-a : (1,5 variante a 24 766 lei — premiul excepțional de 25 000 lei va fi atribuit prin tra­gere la sorţi); alll-a: 27,5 a 1454 lei; a IV-a: 170 a 302 lei; a V-a: 711 a 72 lei; a Vl-a: 2 821 a 25 lei. Report categoria I : 9 291 lei. ASA ARATA O VARIANTA CU 13 REZULTATE EXACTE CONCURSUL PRONOSPORT NR. 52 ETAPA DIN 31 DECEMBRIE 1967 I. Juventus—Internazionale 1 V. Milan—Bologna 1 III. Napoli—Torino x IV. Florentina—Mantova 1 V. Varese—Cagliari 1 VI. Atalanta—Spăl 1 VII Roma—Brescia 1 VIII. Lanerossi—Sampdoria x IX. Catanzaro—Lazio x X. Genoa—Padova x XI. Verona—Livomo 1 XII. Modena—Foggia x XIII. Messina—Catania 2 Fond de premii : 315 454 lei din care report 37 962 lei. REZULTATELE TRAGERII LOTO A REVELIONULUI 1968 EXTRAGEREA OBISNUITA : 71 68 79 5 7 21 47 42 82 4­9 22 SI EXTRAGEREA SUPLIMENTARA : 3 33 7 71 14 8 62 60 55 84 12 23 EXTRAGEREA SPECIALA : . 45 9 14 35 87 18 Fond de premii : 7 059 356 lei, din care 3 266 214 lei fond de pre­mii obisnuit.

Next