Sportul, octombrie 1968 (Anul 24, nr. 321-351)
1968-10-01 / nr. 321
Redacţia ii -administratia : *Dr. Vaiile Coala nr. 16, bel. 11.10.05, •ntrurblen 72 si 286. Tele*sportrom buc. 180. Anul XXIV —Nr. 321 (5755) PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VAt ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT Marţi 1 octombrie 1968 RENÉ MAHEU, DIRECTOR GENERAL AL UNESCO. Spiritul ideilor lui Pierre de Coubertin (I) René Maheu, director general al UNESCO, a inclus deseori în evanuaiul îm preocupărilor sale problema sportului contemporan. Meditaţiile şi invitaţiile sale la meditaţie în jurul fenomenuli sportiv,integrat cu toate datele în tabloul societăţii moderne, pornesc din credinţa profundă în umanismul sportului şi în rosturile sale de a modela trăsături de nobleţe pe fizionomia morală a fiecărui sportiv. El a înţeles vitalitatea şi mobilitatea fenomenului sportiv, declanşate şi întreţinute atît de forţele interioare ale acestuia, cît şi de influenţele ansamblului social, dominat de către legea corelaţiei. Elanuri multiple l-au determinat pe René Maheu să evoce, cu ocazia comemorării centenarului naşterii lui Pierre de Coubertin, spiritul gîndirii generoase a părintelui olimpismului modern, esenţă ce trebuie salvgardată de rugina pe care timpul o aşază inevitabil peste expresia ei concretă, vremelnică, o dată cu schimbările profunde petrecute în universul modern al civilizaţiei şi sportului. In discursul ţinut la Casa UNESCO, la 28 octombrie 1963, după ce s-a referit la seducătoarele laturi ale personalităţii lui Pierre de Coubertin, reflectate în activitatea,in forţa ideilor şi în opera sa, René Maheu inaugurează o dezbatere impresionantă prin stringenta ei actualitate şi prin sinceritatea sa. Se cuvine să ne apropiem cu toată deschiderea inteligenţei şi conştiinţei de rîndurile următoare (R. B.). „...Iar visurile sale sînt adevărurile noastre. Da, sportul este un rang cavaleresc, căci reprezintă o onoare, o etică şi o estetică, dar el îşi recrutează membrii din toate clasele şi din rindul tuturor popoarelor, contopindu-i frăţeşte pe tot pămintul. Da, sportul e un răgaz: in societăţile noastre tehnologice, supuse asprei legi a muncii, in care nu reprezinţi derect ceea ce ai şi in care nu ai decit ceea ce ciştigi, el e jocul divin care umple timpul liber cu o avuţie gratuită; in epoca noastră de antagonisme şi conflicte, dominată de voinţa puterii de orgoliu, el e răgazul divin, in care realitatea întrecerii se desăvirşeşte prin respect şi prietenie. Da, sportul înseamnă educaţie, cea mai concretă, cea adevărată, educaţia caracterului. Da, sportul înseamnă Ştiinţă, end form . ■«*noaşterea plină de răbdare a naturii sale sportivul se poate perfecţiona. Da, sportul înseamnă cultură , fiindcă prin gesturile efemere pe care le trasează un timp şi spaţiu — pentru nimic, pentru plăcere, cum spune Platon — face să iasă la lumină, dramatizindu-le, valorile cele mai elementare, dar, tocmai de aceea, cele mai profunde şi mai extinse ale popoarelor şi ale speciei înseşi, şi, in sfirşit, fiindcă este creator de frumuseţe, mai ales, pentru cei care au cel mai puţin posibilitatea de a gusta bucurii estetice. Pentru toate acestea, pentru atîtea intuiţii esenţiale şi demonstraţii definitive pe care ni le-a lăsat ca moştenire impunătoare şi ca misiune exigentă, îl cinstim pe Pierre de Coubertin. La hotarele epocii noastre, el apare ca unul dintre acei eroi fondatori sau legislatori ai antichităţii, in care generaţiile ce s-au succedat recunoşteau cu pietate izvorul marilor destine ale Cetăţii“. Există o serie de activităţi adiacente la orice mare manifestare sportivă, activităţi menite să faciliteze desfăşurarea competiţiei, să-i facă imediat cunoscut, in lumea întreagă, orice episod (chiar şi din cele mai puţin semnificative), să desăvîrşească, uneori, ambianţa generală care se creează in jurul respectivei manifestări La Ciudad de Mexico — după cum se ştie — se desfăşoară, încă de pe acum, o „olimpiadă culturală“ care cuprinde concerte (de la cele de muzică simfonică până la cele de jazz), spectacole de teatru, de folclor, expoziţii, simpozioane etc. Zilele acestea, Comitetul de organizare a Jocurilor Olimpice a anunţat că împreună cu Asociaţia Naţională a Actorilor (A.N.D.A.) vor prezenta sportivilor olimpici un mare spectacol, in ziua de 12 octombrie, în câteva ore după ce va avea loc festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice. Festivalul artistic destinat particpanţilor la J.O. va fi oferit de preşedintele Comitetului de organizare, arh. Pedro Ramirez Vazquez. In acelaşi timp s-a comunicat că, tot cu sprijinul membrilor A . . A., se vor organiza zilnic in satul olimpic, spectacole de cite 90 de minute Acestea vor angrena aproximativ 3 000 de artişti in afară de orchestre si grupuri folclorice. După cum se vede, organizatorii caută să ofere cît mai plăcute mijloace de deconectare sportivilor angrenaţi in acerbele dispute olimpice. In ceea ce priveşte activitatea celor ce vor transmite in lumea întreagă relatările leprivind competiţiile olimpice — redactori de ziare, de radio şi televiziune — trebuie să arătăm că, în afara centrului de presă din satul olimpic a început să funcţioneze şi centrul de la hotelul Maria Isabel Se spune că primii ziarişti străini care l-au vizitat (după cite suntem informaţi, aici îşi ia desfăşura activitatea şi reprezentantul ziarului românesc SPORTUL) au rămas deosebit de plăcut impresionaţi nu numai de eleganţa rafinată a interioarelor dar şi de condiţiilee tehnice, le-am spune — care li se oferă : dactilografe cunoscătoare de limbi straine, maşini de scris cu diferite ca-Alberto SANCHEZ Ciudad de Mexico, septembrie 1963 (Continuare in pag. a 4 a) ADIACENTE UTILE SI AGREABILE LA J.O. Pe pista de apă a canalului artificial de la Xochimilco — un Snagov al capitalei mexicane — au loc, in aceste zile, antrenamentele cantorilor, canoiştilor şi caiaciştilor veniţi din diferite părţi ale lumii. Pe margini, obişnuiţii curioşi, dornici să-i vadă pe candidaţii la mult rivnitele medalii olimpice In pagina a ll-a: MARGINALII LA „TRIUNGHIULAR“ Corespondenţă specială de la Ciudad de Mexico DOAR DINTR-O GREŞEALĂ DE TIPAR... In ziarul nostru de ieri, dintr-o greşeală a serviciului de corectură, pentru care ceremscuze cititorilor, în echipa săptămînii în locul mijlocaşului STRIMBEANU a apărut, pe acest post, numele lui SATMAREANU. Facem, deci, cuvenita rectificare şi în acelaşi timp observaţia că, în urma evoluţiilor în meciurile de duminică, nici un jucător din LOT nu figurează printre selecţionaţii noştri ! La prima vedere, faptul poate trece neobservat, şi, ne este teamă, chiar de către antrenorii echipei naţionale, care de la o vreme au devenit, iarăşi, foarte insensibili la aluziile directe ca să nu mai vorbim de cele indirecte, cum este cazul cu... „echipa săptămînii“ De aceea, vom divulga un secret profesional. Cronicarii şi comentatorii rubricii noastre şi-au propus, de o bucată de vreme, să manifeste o exigenţă afirmind că, împreună cu Boc, au concurat prin greşelile lor la înfrîngerea echipei dinamoviste în faţa Rapidului. Coman Cristian MANTU (Continuare in pag. a 3-a) Comentariul nostru spori să fiaţăv def fotbaliştii care ne vor reprezenta în curind în preliminariile campionatului mondial, înţelegind prin aceasta un modest ajutor dat jucătorilor (stimulindu-le ambiţiile) şi selecţionerilor care nu pot urmări în acelaşi timp toate partidele. In speranţa că vom fi bine înţeleşi asupra intenţiei pentru care milităm, ne oprim in rîndurile de faţă, foarte pe scurt, asupra jocului cîtorva dintre cei aleşi să ne reprezinte în viitoarele partide internaţionale. Din rîndurile fotbaliştilor intraţi în vederile antrenorilor A. Niculescu, Eva. Vogi şi V. Mărdărăscu, foarte puţini, după părerea noastră, au corespuns în etapa desfăşurată alaltăieri. Coman, de pildă, ca să respectăm ordinea posturilor, a avut o comportare nemulţumitoare pentru un portar de talia lui şi nu greşim Un comentariu asupra întîlnirii atletice dintre echipele secunde ale României, R. D. Germane şi Bulgariei, desfăşurată pe stadionul Republicii la sfîrşitul săptămînii trecute. În imaginea de mai sus, Vasile Sărucan sare în stilul său caracteristic 7,63 m la lungime, probă în care a ocupat primul loc. Foto : I. ADRIAN OPINII DE CE NU IN... DECEMBRIE? Oricît s-ar strădui pistarzii, oricîte încercări ar face inimosul lor suporter Octavian Amza pentru a ridica nivelul spectacular al reuniunilor, actualele întreceri ale „naţionalelor“ de velodrom provoacă, totuşi, un sentiment de tristeţe. Pentru că, niciodată, o cursă a băieţilor pe 100 m nu va entuziasma — chiar dacă lupta va fi aprigă — atunci cînd cronometrele se vor opri la 13 s, iar o săritură la înălţime, efectuată într-un stil spectaculos, nu va stîrni aplauze atîta timp cît ştacheta se va afla înălţată doar la 150—160 cm... Aşa stau lucrurile şi cu întrecerile pistarzilor. Este evidentă dorinţa lor de a îi la nivelul exigenţelor impuse de o competiţie care decerne titluri de campioni al ţării, este real efortul pe care-l fac pentru creşterea spectaculozităţii probelor. Dar, rezultatele, performanţele înscrise pe foile arbitrilor sînt atît de slabe încît umbra lor întunecă toată bucuria celor ce vin pe avalul de beton de la Dinamo. Cu 1:12,2 la 1000 m cu start de pe loc (recordul ţării, fără a avea o ridicată valoare pe plan internaţional, este de 1:10,9), cu 4:52,4 la urmărire pe echipe (italienii îşi propun să realizeze în acest sezon 4:20,0) şi 5:16,0 la urmărire individuală (la aproape 12 secunde de recordul nostru — pentru a nu pune în discuţie decit cele mai bune rezultate —) nu poţi fi optimist la încheierea probelor, atunci cînd se împart tricourile de campioni naţionali. Desigur, o primă (şi, poate, cea mai importantă) explicaţie este valoarea scăzută a multora dintre fruntaşii velodromului nostru. Atestă acest lucru uşurinţa cu care fondiştii se impun în faţa specialiştilor pistei, încetineala cu care sunt îmbunătăţite performanţele într-o serie de probe clasice. Geneza lipsurilor în acest domeniu este cunoscută. Păcat, însă, că nu se întreprinde nimic serios pentru a se înlătura cauzele. Mai există însă şi o altă explicaţie a penuriei de performanţe la campionatele naţionale. Dintr-un conservatorism greu de înţeles, forul de specialitate nu vrea să renunţe la programarea acestor întreceri toamna. Li se oferă pistarzilor o perioadă de timp isfîrşitul lui septembrie ( începutul lui octombrie) cînd condiţiile meteorologice sînt în general nefavorabile. Aerul rece, vîntul şi ploaia devin astfel principalii adversari ai tuturor concurenţilor, iar rezultatele sunt evident influenţate de aceste dificultăţi. Şi astfel, competiţia care ar trebui să încununeze sezonul, devine o întrecere oarecare, cu performanţe la fel de slabe ca acelea din primele concursuri ale anului. Argumentul organizatorilor (numai la încheierea sezonului pot fi „prinşi“ şi fondiştii) este pueril. Solicităm F.R.C. să revadă calendarul şi pentru anul 1969 să programeze campionatele naţionale la o dată convenabilă. Fireşte, nu în... decembrie (nu sînt liberi ciclocrosiştii...), ci în iulie sau august. Aceasta cu atît mai mult cu cît în 1969 campionatele mondiale vor avea loc în luna august şi campionatele naţionale ar fi cea mai potrivită verificare a forţelor noastre pentru această mare confruntare. Hristache NAUM Intilnire internaţională de tenis Oraşul Cluj va găzdui — miercuri şi joi — întîlnirea internaţională de tenis dintre echipele (masculină şi feminină) Politehnica Cluj şi formaţiile similare Inter Bratislava. CĂLĂTORIND SPRE PITEŞTI Echipa Leixoes a sosit ieri în Capitală In drum spre Piteşti, unde vor întîlni miercuri după amiază echipa F.C. Argeş, în „Cupa oraşelor tîrguri“ (în primul meci 1-1), fotbaliştii de la Leixoes Porto au poposit aseară în Capitală. Deşi drumul a fost lung şi obositor, componenţii delegaţiei sportive portugheze au coborît din cursa TAROM de Frankfurt cu un aer de optimism, de bună dispoziţie. Mai abătut ni s-a părut antrenorul Jose Aguas : „în derbiul local de duminică — ne-a spus domnia sa — echipa mea a pierdut cu 1—0 în faţa formaţiei F. C. Porto. Am fi putut însă obţine un rezultat de egalitate, dar în repriza a doua Lazaro a ratat un penalti. De asemenea, au fost ratate alte câteva ocazii. După antrenamentul de acomodare pe care-l vom face marţi la Piteşti şi după odihna obligatorie pe care o voi impune jucătorilor mei, sper ca echipa să reintre în plenitudinea posibilităţilor ei fizice. Ne dezavantajează diferenţa orară dintre Portugalia şi România,maiales ca la Porto jucăm, de obicei, nu nocturnă. Meciul, din această cauză, este foarte dificil pentru noi. Sper, însă, că vom oferi spectatorilor un joc bun şi vom obţine un rezultat meritoriu“.. Antrenorul portughez nu s-a fixat încă asupra „ll“-lui definitiv pe care-l va alinia miercuri dar informaţia din ■ meciul cu F.C. Porto (Fonseca— Geraldo, Adriano, Raul, Nicolau II —Gentil, Bene — Neca, Albertino, Horacio, Lazaro) va fi operată cel puţin o schimbare Gentil, eliminat la Porto în partida cu F. C. Argeş, nici nu a făcut deplasarea, şi sunt posibile şi alte modificări. Interesul deosebit manifestat de oaspeţi faţă de partida retur este reflectat, între altele, de faptul că echipa Leixoes este însoţită in România de preşedintele şi vicepreşedintele club-ţihii, iar detalii despremeciul de la Piteşti vor fi transmise cititorilor şi ascultătorilor din Portugalia de Justinia Itonez, redactor la ziarul „A Béla“, precum şi de crainicul Jose Barroso, trimis special al portului de radio Porto. (CM) O fotografie „protocolară“ la câteva minute după ieșirea din aeroportul Băneasa. ... . . ■—Foto !-T’. BR’ANDROP Startul universitarilorD e astăzi, o data cu deschi- derea anului universitar, toate categoriile de virstă ale populaţiei tinere a României se află angajate in marea competiţie a învâţămîntului.Statistica arată că un sfert din locuitorii patriei asaltează fortăreaţa mirifică a cunoaşterii şi ştiinţei. Cifra stîrneşte admiraţie. In ţara noastră erudiţia a fost ridicată la rang de principiu. Premiera universitară 1968—1969, ca şi aceea şcolărească, aplaudată cu două săptămîni mai devreme, oferă prilejul unor consemnări tonice, plenare. Astăzi îşi deschid porţile, pentru un nou an de studii, 47 INSTITUŢII DE INVAŢAMINT SUPERIOR, CU 187 DE FACULTĂŢI, SITUATE IN 16 ORAŞE ALE ŢĂRII. Numărul celor care pe prima foaie a caietului de notiţie vor scrie data de 1 octombrie se ridică la APROAPE 150000 STUDENŢI înscrişi la cursurile de zi, serale şi fără frecvenţă. Populaţia unui întreg municipiu I Studiul universitar debutează în acest an sub cele mai favorabile auspicii, întreaga activitate din instituţiile de învăţămînt superior va urmări înfăptuirea cu succes a măsurilor pentru dezvoltarea necontenită a şcolii româneşti, stabilite potrivit Directivelor C.C. al PC.R. în noua Lege a învăţămîntului. Valorificîndu-se tradiţiile glorioase ale cărturarilor înaintaşi, racordîndu-le stadiului actual de dezvoltare şi necesităţilor de perspectivă, se creează premisele înarmării generaţiei tinere cu marile cuceriri ale ştiinţei şi gîndirii, pregătindu-se eşaloane de intelectuali cu o înaltă calificare, devotaţi trup şi suflet poporului, patriei, cauzei nobile a socialismului şi comunismului. In contextul înnoirilor majore prefigurate în învăţămîntul superior, nu a fost omis exerciţiul fizic, ca un element de o deosebită însemnătate pentru înfăptuirea cetăţeanului complet, necesar prezentului, absolut indispensabil viitorului. Trebuie consemnate înnoirile din învăţămintul specific sportiv, dar şi modificările în concepţia despre sportul universitar ca atare, entitate chemată să joace un rol tot mai important în viaţa stadionului românesc. Sunt cu totul notabile eforturile, studiile care se fac în acest sens, experimentele întreprinse, reunind in atingerea ţelului propus pedagogi eminenţi, medici şi psihologi cu experienţă, antrenori şi tehnicieni încărunţiţi pe terenul de sport. Simbolic, cu 3 zile înaintea începerii anului universitar, dar cu un scop eminamente practic, prin aria de investigaţii, catedra de educaţie fizică a Universităţii Bucureşti a organizat o masă rotundă, propunîndu-şi să dezbată teme atît de actuale şi de acute, cum ar fi : îmbunătăţirea conţinutului lecţiilor de educaţie fizică cu studenţii anului I ; forme noi de organizare a activităţii sportive ; particularităţi în procesul de instruire sportivă a studenţilor ; contribuţii la îmbunătăţirea calendarului competiţional universitar ; probleme actuale în activitatea cluburilor sportive universitare. Asemenea preocupări frămîntă toate centrele universitare, masele de cadre didactice. Desigur, în elucidarea tematicii legată de problemele sportului studenţesc mai sunt de străbătut labirinturi, mai sunt de înlăturat obstacole şi greutăţi. Dar, drumul pe care s-a pornit este, în mod indiscutabil, bun şi îşi are la capăt reuşita. Startul universitar s-a dat. Să urăm studenţimii noastre o cursă victorioasă ! Valeriu CHIOSE !