Sportul, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 413-441)
1969-01-17 / nr. 427
Mr. 427 (586). EVOLUŢIA ECHIPEI NAŢIONALE DE FOTBAL LA LONDRA (Utrbăreri, pag. 1) mare a unei presiuni exercitate de echipa noastră a fost şi şutul năpraznic al lui Domide, oprit de braţul lui J. Charlton, în urma căruia formaţia noastră a beneficiat de lovitura de la 11 metri, transformată impecabil de Dumitrache în min. 75. In ce-i priveşte pe componenţii echipei noastre, aşa cum am spus, fiecare în parte are merite la obţinerea acestui remarcabil rezultat. Gornea s-a remarcat pentru calmul şi curajul lui. Nunweiller VI a fost în prima repriză unul din cei mai buni jucători de pe teren, el situindu-se, în general, pe tot parcursul partidei în postura conducătorului de joc al echipei noastre. Dumitrache a fost, la rîndul lui, cel mai periculos dintre atacanţii noştri, uimindu-şi adversarii prin fantezia şi îndrăzneala cu care s-a angajat în lupta cu fundaşii adverşi. Amintesc faza diin min. 37, cînd Dumitrache a luat o acţiune pe cont prorpriu de la centru, cu doi adversari în spate, Mae- Nab şi Wright, fiind oprit să şuteze din careu printr-un fault rizibil (dar nepenalizat) comis de J. Charlton. Foarte bine a jucat, de asemenea, debutantul Anca. Bun Deleanu, Domide, cu vigoarea ce-l caracterizează, a justificat selecţionarea sa. De un înalt spirit de luptă au dat dovadă apărătorii Dinu, Boc, Sătmăreanu, Ducesiu a muncit mult, dar în fazele de finalizare ni s-a părut şters, ca şi Dembrovschi. Caracteristicile fotbaliştilor englezi sunt bine cunoscute publicului nostru. In jocul de miercuri seara formaţia lui Alf Ramsey a avut o comportare mult superioară celei de la Bucureşti. Au ieşit pregnant în evidenţă unele calităţi, superioare celor ale jucătorilor români, în ceea ce priveşte forţa de joc, viteza în acţiuni, ritmul susţinut în fazele de finalizare, mobilitatea, în general, a întregii echipe, care atacă şi se apără cu câte 8—9 oameni deodată. Toate acestea au şi permis, de altfel, ca echipa gazdă să aibă perioade mai lungi de dominare, îndeosebi spre sfîrşitul partidei, atunci cînd şi-a dat seama că e pe punctul de a nu putea smulge victoria în faţa echipei române nici la ea acasă. Deşi din echipa „mondialilor* au lipsit ciţiva titulari, aceasta nu a scăzut cu nimic valoarea garniturii aliniate de Ramsey, care dispune de jucători ce ii pot înlocui pe titulari cu acelaşi randament la orice oră. Putem spune chiar că Radford a fost în acest meci unul dintre cei mai buni coechipieri ai lui Sosirea echipei naţionale de fotbal, care se întoarce de la Londra pe calea aerului, este anunţată pentru astăzi, în jurul orei 14, la aeroportul Băneasa, Bobby Gharlton. Foarte bine au evoluat în această întîlnire înaintaşii Ball, Hurst şi Hunt, care au pus în repetate rânduri în pericol poarta lui Gomea. Intilnirea de pe Wembley, urmărită de 80.000 spectatori, s-a bucurat de prezenţa în tribună a prinţului Richard Gloucester, căruia, înaintea începerii partidei, i-au fost prezentate ambele echipe. Miercuri seara, la banchetul dat în onoarea celor două formaţii, preşedintele Federaţiei Engleze de Fotbal, A. Stephen, a felicitat pe jucătorii români şi englezi pentru jocul cavaleresc practicat, a mulţumit tuturor pentru fair-play-ul care a dominat pe gazonul de pe Wembley. Portarul echipei noastre naţionale, Gamea, a reuşit să blocheze mingea plonjind in picioarele lui Roger Runt. Telefoto | A.P.-Agerpres |i 0-0Bucuraşii Da la stingă ! Jackie Charlton, Wright şi Bobby Charlton, de la dreapta: Dumitrache, Dinu şi Lucescu, văzuţi de Neoigu RADULESCU SCHIUL ÎN ACTUALITATE Duminica trecută, pîrtia Onceşti din Păltiniş a găzduit concursul de deschidere al sezonului la schi organizat de comisia judeţeană de specialitate Sibiu. Timpul excelent şi zăpada foarte bună au fost principalele caracteristici ale primei confruntări oficiale la care au luat parte 56 sportivi din 13 asociaţii. Întrecerea a constat dintr-un slalom special în două manşe. Iată rezultatele : seniori: 1. Giorg Kletter (Flamura roşie Sibiu), 2. Jurgen Binder (Independenţa Sibiu), 3. Klaus Hecht (Independenţa Sibiu) ; juniori mari: 1. Hugo Wolf (Voinţa Sibiu), 2. Udo Krasser (Voinţa Sibiu), 3. Werner Ernest (Voinţa Sibiu) ; juniori mici: 1. Liviu Bischin (Şc. gen. nr. 8 Sibiu), 2. Cornel Cruceanu (Şc. gen. nr. 16 Sibiu), 3. Klaus Steintzel (Sc. gen. nr. 16 Sibiu) ; junioare mari: 1. ElkeHerbert (Voinţa Sibiu), 2. Hariet Wolf (Voinţa Sibiu), 3. Hanne Platner (Voinţa Sibiu). Duminică este programat cel de al doilea concurs dotat cu “Cupa metalurgistului”. ILIE IONESCU coresp. principal Pârtiile de săniuş şi schide pe Dealul Florilor, Valea Cerbului, Valea Usturoiului, Pleştioara, Podgoriile şi Valea Roşie sunt suprasolicitate. Mii de tineri le străbat de zeci şi sute de ori. Sîmbătă şi duminică, la Vatra Dornei, echipa judeţului, formată în majoritate din schiori din Baia Mare, Baia Spria şi Borşa, va participa la întrecerile dotate cu „Cupa Unirii“. Apoi, peste o lună, în zilele de 15 şi 16 februarie vor avea loc probele de fond ale campionatului judeţean, care se vor disputa pe cîmpul Tineretului din Baia Mare. Şi copiii maramureşeni vor avea concursul lor. Ei vor participa în zilele de 22 şi 23 februarie la finalele pe ţară — la Abrud — după care se vor deplasa la întrecerile de fond şi cele alpine (pentru juniori) de la Predeal. Seniorii vor participa între 28 februarie şi 2 martie la finalele probelor alpine de la Poiana Braşov. In vederea pregătirii lotului de schiori reprezentînd C. S. din Baia Mare s-a apelat la un antrenor. Acesta este profesorul Vasile Görög, care are specialitatea schi, și a început să se ocupe de pregătirea sportivilor din Baia Mare. VASILE SASAEANU, coresp. BULETINUL ZĂPEZII Prin amabilitatea Serviciului Prevederi de scurtă durată din cadrul Institutului meteorologic sîntem în măsură să vă comunicăm grosimea stratului de zăpadă şi prevederile privind condiţiile de practicare a sportului de iarnă în principalele zone de munte ale ţârii: Predeal 32 cm, Sinaia — Cota 1500 36 cm, Vf. Omul 35 cm, Braşovoraş (Ghimbav) 15 cm, Semenic 28 cm, Ţarcu-Godeanu 15 cm, Vlădeasa 16 cm, Băişoara 24 cm, Borsec 25 cm şi Baia Mare 7 cm. Pentru sfîrşitul săptămînii în curs şi începutul celei viitoare, amatorii de sporturi de iarnă vor beneficia de condiţii optime, întrucît zăpada se va menţine, iar ninsoarea va continua, cu intermitenţe. LA SEMICERC S-AU APROBAT TRANSFERĂRILE După cum am anunţat, în luna decembrie a existat o scurtă perioadă în care s-au efectuat transferări de jucători. Dintre cele mai importante semnalăm cîteva : Ana Nemetz (Universitatea Timişoara) şi Rodica Viciu (I.E.F.S. Bucureşti), ambele la Constructorul Timişoara ; Elisabeta Simo (Liceul nr. 4 Timişoara), şi Emilia Neghină (Rulmentul Braşov), ambele la Universitatea Timişoara ; Elena Cazacu (Universitatea Bucureşti) şi Ileana Georgescu (Confecţia Bucureşti), ambele la Progresul Bucureşti; Aurelia Szökö (Universitatea Bucureşti), la Voinţa Bucureşti ; Virgil Tale (Universitatea Bucureşti), la Voinţa Bucureşti; Anton Mircea (A.S.A. Tg. Mureş), la Universitatea Bucureşti; Dumitru Traian (Steaua), la Di Mino Bucureşti. 1.CUPA PROGRESUL" Prima parte a întrecerilor dotite cu „Cupa Progresat” la handbal feminin a luat sfîrşit. In ultima etapă, într-un joc derbi s-au întilnit formaţiile Rapid şi Confecţia. Desfăşurînd un joc în viteză şi fructificînd mai multe situaţii, îndeosebi pe contraatac, rapidistele au terminat învingătoare cu scorul de 15—8 (9—3). Principalele realizatoare au fost Ana Stark-Stănişel de la Rapid şi Papa de la Confecţia, care au înscris cite 4 goluri. Intilnirea intre Universitatea şi I.E.F.S. a revenit primei formaţii cu scorul de 23—12 (11—5). Tinara echipă a Sc. sp. nr. 2 nu a putut face faţă experimentatelor jucătoare de la Progresul cedînd cu scorul de 26—15 (11—8). După cinci etape clasamentul „Cupei Progresul“ are următoarea configuraţie : Rapid 9 p, Progresul 8, Universitatea 5, I.E.F.S. 4, Confecţia 2, Şc. sp. nr. 20 p. (GH. DINU — corespondent). sportál ECHIPA TINEREII! Alaltăieri seară, pe stadionul Wembley, echipa reprezentativă de fotbal a ţării noastre a reuşit să rupă seria evoluţiilor nemulţumitoare pe terenuri străine, obţinînd un rezultat (1—1) pe cît de remarcabil, pe atît de neaşteptat. Performanţa ne alimentează nădejdile de viitor, căci, să nu uităm, nostru este foarte tînăr, cu o medie de vîrstă de nici 23 de ani ! Să notăm încă o dată numele celor care au evoluat miercuri la Londra, trecind în dreptul fiecăruia vîrsta. Filmul meciului Anglia — România pe micul ecran După cum ne anunţă Studioul de televiziune Bucureşti, în virtutea acordului încheiat cu compania engleză B.B.C., astăzi, împreună cu delegaţia română care se întoarce de la Londra, urmează să sosească şi filmul partidei Anglia — România, disputată miercuri seara pe Wembley. Pelicula va fi proiectată în cadrul programului de mîine. GORNEA — 24 ani SATMAREANU — 25 ani BOC — 23 ani DINU — 20 ani DELEANU — 24 ani ANCA — 22 ani NUNWEILLER VI — 24 ani DEMBROVSCHI — 23 ani DOMIDE — 23 ani DUMITRACHE — 21 ani LUCESCU — 23 ani „SINCERE MULŢUMIRI" De la Londra, delegaţia fotbaliştilor români ne-a rugat ieri să aducem sincere mulţumiri tuturor acelora care i-au transmis la hotel Royal Garden telegrame de încurajare şi apoi de felicitare. Rugăminte pe care o satisfacem cu o deosebită plăcere... Rezultate înregistrate — masculin : Bere Grivița — Metalul 17—14 ; Firul alb — Informația 23—17 ; Rapid — Electra 26—19 ; Spartac — Unirea 28—16 ; feminin : I.S.E.M. — F.R.B. 14—3 ; Constructorul — Electromagnetica 18—5 ; Spartac — Fr. roșie 6—0 (neprezentare). „CUPA SIBIULUI" In sala Armata din localitate au început întrecerile dotate cu „Cupa Sibiului”. Iată cîteva rezultate înregistrate : feminin — Sc. sp. — C.S.M. Sibiu II 26-6 (13—8) ; C.S.M. Sibiu I - Sc. sp. 17—10 (8—4) ; masculin — Textila Cisnădie — A.S.A. Sibiu 17—5 (6—9) ; Metalul Copșa Mică — Sc. sp. 21—15 (9—6). întrecerile vor continua săptămînal pînă la 16 februarie. (I. IONESCU — coresp. principal). ETAPA a IV-a IN "CUPA DE IARNA" Paga 5-1 FRUNTAŞE ALE DIVIZIEI C CHIMIA FĂGĂRAŞ (seria a Vlll-a) Toamnă lui ’68 a fost rodnică pentru fotbalul făgărăşan. Au fost mulţumiţi atît spectatorii, care au asistat la meciuri de nivel tehnic satisfăcător, cit şi echipa locală, Chimia, care opt etape la rînd n-a pierdut nici un punct şi a terminat turul campionatului pe primul 1oc, cu un substanţial avantaj faţă de următoarele clasate. Chimia Făgăraş, liderul seriei a VIII-a, este o formaţie cu vechi state de serviciu în divizia C şi e considerată ca o echipă robustă, cu compartimente bine sudate şi cu o concepţie de joc avansată. Chimia nu prea pierde meciuri acasă. Şi asta nu de azi, de ieri, ci de cîţiva ani. Şi în actualul campionat, făgărăşenii nu numai că n-au cunoscut înfringerea pe teren propriu, dar au evitat chiar şi egalitatea. Cele două jocuri pierdute în 15 etape s-au disputat în deplasare (la Tîrnăveni — 1 2 cu Voinţa şi în Oraşul Victoria, 1—2 cu Victoria). La fel, unicul meci terminat la egalitate a avut loc pe teren străin (la Zărneşti, 1—1 cu Torpedo). Sistemul de aşezare pe teren — 1—1—4—2—3, adoptat cu un an în urmă, a corespuns în bună măsură posibilităţilor şi calităţilor individuale ale jucătorilor. Unul din punctele forte ale Chimiei este replierea rapidă a echipei din atac în apărare, şi invers. Aplicînd această tactică, atacul reuşeşte aproape de fiecare dată să prindă descoperită apărarea adversă. Rezultatele acestei tactici : în opt etape Chimia a înB. STOICIU şi V. LAZAR corespondenţi Situaţia în fruntea clasamentului Seriei a VIII-a: 1. Chimia Făgăraş 2. Chimica Tîrnăveni 3. Oltul Sf. Gheorghe scris 17 goluri şi a primit 3. La obţinerea acestor rezultate excelente — raportate, fireşte, la valoarea partenerilor de joc şi a competiţiei respective — au contribuit o serie întreagă de factori: ANTRENORII — Francisc David (principal) şi Ghiţă Albu. CONDUCEREA ASOCIAŢIEI SPORTIVE, A SECŢIEI — care s-au îngrijit ca formaţia să aibă asigurate bune condiţii de pregătire, au imprimat tuturor jucătorilor un spirit de disciplină. Cît priveşte ECHIPA, ea a materializat pe teren cele însuşite la pregătire. Formaţia de bază a fost alcătuită din următorii: P. Torz (24 ani), M. Suciui (19), portari, M. Armeanu (26), I. Secheli (28), Gh. Păulea (19), Tr. Lancea (26), N. Stoica (21) — fundaşi, N. Nacu (24), I. Dumitrescu (28), Gh. Lechiţă (19) — mijlocaşi, I. Teher (26), M. Niţu (30), C. Boantă (21), L. Drăgoi (18) — atacanţi, rezerve: Gh. Boantă, C. Benţea, Gh. Vărzaru şi Şt. Ciutac. Golgeterii echipei sunt Drăgoi (junior) şi Feher, ambii cu cite 11 goluri înscrise. In încheiere, considerăm util să amintim că la recenta şedinţă de analiză, conducerea asociaţiei Chimia, ca şi alţi participanţi la adunare, au insistat asupra unor abateri de la disciplină. Jucătorii C. Benţea (suspendat pe o lună în timpul campionatului pentru exces de nervozitate. ..), Gh. Lechiţă („abonat” la comisia de disciplină a F.R.F.) au constituit subiecte de discuţie. 15 12 1 2 35—11 25 15 9 2 4 36—14 20 15 7 6 2 27—17 20 LA ORIZONT, RETURUL... FARUL De miercuri, fotbaliştii, de la Farul s-au deplasat la Poiana Braşov, unde îşi vor continua pregătirile pînă la 31 ianuarie. Antrenorii Cosmoc şi Comăniţă au la dispoziţie următorul lot : Uţu, Ştefănescu, Stancu (venit de la Cooperatorul Urziceni), Pleşa, Stoica, Tilvescu, Mareş, Melenco, Dumbravă, Antonescu, Koszka, Badea, Nichiti (Medicina Cluj), Sasu, Ologu, Iancu, Biliboacă, Tufan, Kalló şi Cojocaru. Au primit dezlegări Manciu, Georgescu şi Zamfir. CHIMIA SUCEAVA Antrenorul fotbaliştilor suceveni din divizia B (seria I), V. Neagu, ne-a relatat lapidar preocupările actuale ale echipei , Chimia. „Antrenamentele din perioada etapei de pregătire au scopul de a dezvolta rezistenţa şi forţa jucătorilor. Deşi terenul este acoperit cu zăpadă, iar mercurul termometrului coboară adesea la 15—18 grade, toţi jucătorii lucrează in aer liber. Intensitatea antrenamentelor este frică redusă, ieşim insă zilnic pe teren pentru o lecţie de 60—80 de minute”. La sfîrşitul lunii, Chimia Suceavă intenţionează să susţină meciuri de verificare pe alte meleaguri ale ţării, mai puţin bîntuite de ger şi anume la Oradea, Arad şi, eventual, la Timişoara. La ora actuală, lotul formaţiei este alcătuit din 18 jucători, dintre care doi juniori. UNIREA DRAGAŞANI Noua promovată în divizia C (seria a IV-a) a păşit cu stîngul în competiţie, terminînd turul pe ultimul loc. Pentru justificarea acestei comportări slabe, ne spunea tov. I. Denghel din secţia de fotbal a asociaţiei Unirea, s-ar găsi şi ceva explicaţii (indisponibilitatea portarului titular, Vătăşescu, pe timp de 5 etape, îmbolnăvirea antrenorului la mijlocul campionatului, fragilitatea echipei etc.), dar acestea nu mai au importantă. Problema care se pune acum este ce se va întîmpla în retur. Actualul conducător tehnic al echipei, restructorul V. Găbrie, a început pregătirile în urmă cu două săptămîni şi are la dispoziţie un lot de 17 jucători, dintre care 7 sunt elevi, deci tineri sub 20 de ani. La cele patru antrenamente săptămînale participă toti jucătorii. Pentru returul campionatului se pare că vor fi folosiţi numai jucătorii care au activat şi în tur (dintre care 16 sunt localnici). In etapa a doua a pregătirilor sunt prevăzute o serie de meciuri de verificare. Deocamdată — ne-a relatat tov. Denghel — am perfectat jocuri de antrenament cu C.I.L. şi Chimia din Rm. Vîlcea. (T. R.) PETROLUL VIDELE Fotbaliştii de la Petrolul Videle (divizia C) si-au reluat antrenamentele in ziua de 6 ianuarie. Pentru prima etapă a programului de pregătire, antrenorul Constantin Bugiubei şi-a propus să asigure jucătorilor o bună pregătire fizică, factor deficitar în prima jumătate de campionat. La lecţiile de antrenament, care au loc pe stadionul Petrolul, participă, printre alţii, jucătorii Birlă, Ducuţă, Minei, Columban 1, Columban 11, Zamfir. Este posibilă includerea în lotul echipei a jucătorilor Onete, Coman şi Constantin. Conducerea secţiei de fotbal analizează posibilitatea perfectării unor meciuri de verificare cu Comerţul Alexandria şi Chimia Tr. Măgurele. VIOREL NICOLESCU IOAN BARBU elevi la Liceul Videle STUDIUL APROFUNDAT SI MAREA PERFORMANŢĂ (Urmare din pag. 1) se aprecia că circa 60 la sută din numărul studenţilor sunt angrenaţi, în mod organizat, în diferite activităţi sportive de masă. Acum, procentul variază între 30 şi 40 la sută. Ce a determinat această bruscă scădere, această pierdere a unor poziţii ciştigate ? Din 1965 pînă acum in sportul universitar numărul echipelor de performanţă a crescut de trei ori în timp ce baza materială a rămas aproape aceeaşi. Stadioanele, terenurile, sălile sînt acum intens solicitate şi puse la dispoziţie in primul rînd sportivilor de performanţă. Spre pregătirea şi participarea acestora în competiţie sunt dirijate şi majoritatea, fondurilor care, intr-adevăr, sunt astăzi mai mari ca oricine. Tot atit de adevărat este, insă, şi faptul că nu peste tot baza materială, chiar în condiţiile existenţei unui număr foarte mare de sportivi de performanţă, nu este folosită la maximum pentru împrietenirea studenţilor cu mişcarea, cu exerciţiul fizic (Universitatea Bucureşti, Institutul Politehnic din Cluj, Agronomii iţiţi, I.M.F. şi Institutul Pedagogic din Tg. Mureş ş.a.) Iată cum, din condiţii obiective dar şi subiective baza materială nu asigură întregului tineret studenţesc posibilitatea de a practica sporturile preferate. De la adoptarea Legii cu privire la dezvoltarea activităţii de educaţie fizică şi sport prin care organizarea sportului de masă a fost încredinţată Uniunii Tineretului Comunist se simte o substanţială îmbunătăţire in acţiunea de convingere şi de atragere a tineretului studenţesc pe terenurile de sport. Dar, rămîn atît de multe de făcut ! — Prin structură şi cerinţe, sportul universitar are un caracter unitar, începînd cu exerciţiul fizic, continuînd cu activităţile de masă şi încheind cu performanţa şi marea performanţă. Intrăm, deci, pe un alt teren — acela al valorii actuale a sportului studenţesc. Dar, nu Inaintte de a cunoaşte opinia dv. în problema atât de controversată a posibilităţilor reale de îmbinare a studiului cu pregătirea pentru obţinerea unor performanţe sportive. — Sunt convins că cele două peocupări pot coexista. Prima datorie a studentului este să înveţe, şi să facă acest lucru cit mai bine. După opinia mea, el poate, în paralel, săpractice şi sportul de performanţă. Se pun în discuţie două probleme : timpul şi efortul. Vorbind despre timp, cred că este o chestiune de organizare. N-am să amintesc doar exemplul acelor studenţi care îşi pierd ore întregi prin baruri sau cafenele. Mă gîndesc, dimpotrivă, la alţi Studenţi care, în afara studiului, dăruiesc unor lăudabile pasiuni — muzică, pictură, poezie — poate chiar mai multe ore decit cele de care are nevoie un sportiv. A doua problemă — efortul, sau mai bine spus, recuperarea. Există astăzi atitea şi atitea mijloace tehnice, ştiinţifice de recuperare rapidă după efort încît, după părerea mea, chestiunea este integral rezolvată. Studiul aprofundat şi marea performanţă! Da, sunt posibile . Dar, după cum se ştie, nu e un lucru foarte uşor. Izbutesc numai cei care doresc cu adevărat şi muncesc cu pasiune pentru afirmare pe ambele planuri. — Revenind la discuţia despre valoarea generală a sportului universitar de performanţă, care sunt aprecierile şi punctele dv. de vedere ? — Prezenţa unui mare număr de echipe studenţeşti în campionatele naţionale, poziţiile fruntaşe ale unora din aceste echipe marchează, evident, un progres. N-am să insist în enumerarea succeselor, cele mai multe de altfel binecunoscute iubitorilor de sport din ţara noastră. Cred că, in schimb, e mai bine şi mai util ca la acest examen al sincerităţii să se arate că valoarea sportului de performanţă studenţesc este nesatisfăcătoare, foarte departe chiar de cerinţele actuale. Teoretic, circa 6 000 dintre studenţi practică sportul de performanţă, dar 80 la sută nu prezintă, de fapt, perspectiva unor valori în aceasta direcţie. De aceea, ca să nu dau decit un singur exemplu, dintre studenţii de la cursurile de zi numai două fete (Mihaela Peneş şi Ileana Drîmbă) au făcut parte din echipa olimpică a României la J.O. de la Ciudad de Mexico şi nici aceste două sportive nu sunt, de fapt, produse ale sportului studenţesc. Dintre numeroasele cauze, prima se referă, după părerea mea, la slabul nivel de pregătire fizică şi motrice a studenţilor. Rezultă că pe fiera familie-şcoală generală-liceu se face încă foarte puţin pentru educaţia fizică a tineretului. Creşterea numărului sportivilor de performanţă de care aminteam este în mare măsură artificială. Se tinde spre valori medii sau submedii prin care să se realizeze doar reprezenTineretul studenţesc în săli şi pe stadioane... Dintre numeroasele activităţi sportive organizate in ultimii ani pentru studenţi amintim citeva : • Campionatele universitare — competiţii de amploare care, in etapele de mată, angrenează un mare număr de studenţi şi studente. • „Cupa anilor I“, întrecere tradiţională care se bucură de mult interes In toate Institutele. • „Cupa primăverii”. 0 Crosul tineretului. • Competiţii tradiţionale : „Cupa Carol Davila”, „Ziua Institutului” ş.a. Şi acum citeva puncte din agenda bogată a noului an starea unui Institut sau a altuia în diferite competiţii. Aceasta este o rezultantă a însăşi concepţiei, după părerea mea eronată, potrivit căreia sportul studenţesc — în ideea organizării cluburilor universitare — nu constituie decit o etapă intermediară în ascensiunea spre marea performanţă, că vîrsta studenţiei nu poate asigura rezultate de valoare europeană şi mondială. Mai sunt, de asemenea, neconcordanţe de organizare, corelări care nu ţin seamă de toate condiţiile existente. — înţelegem şi apreciem dorinţa dv. de a insista mai mult asupra nereuşitelor din sportul universitar. Este, de fapt, singura cale de a consolida succesele obţinute pînn acum şi asupra cărora ne-am oprit poate mai puţin decit ar fi trebuit. — Nu este vorba numai de dorinţa tuturor celor care lucrează in acest domeniu de a descoperi şi de a arăta deschis deficienţele existente ci, în acelaşi timp, de o dorinţă şi mai puternici de a găsi soluţiile cele mai bune pentru ca sportul universitar să progreseze necontenit. Multe din aceste soluţii au fost chiar puse în practică şi sunt toate motivele să se aştepte rezultate bune şi foarte bune, atit în activitatea sportivă de masă a studenţilor cît şi în sportul universitar de performanţă. „Cupa U.A.S.H.“ la schi, cu finala la Predeal (competiţia angrenează mii de studenţi şi studente). • Tabără de alpinism pentru 3 000 de studenţi, in perioada vacanţei de iarnă. • „Cupa primăverii” prin corespondenţă, la atletism, in iulie, urmată de excursii in Delta Dunării şi la Costineşti. • Concursurile de orientare turistică pentru toate Institutele, cu finală pe ţară. „ Am reţinut că in ultimii ani numărul sportivilor de performanţă a crescut de trei ori, că baza materială ca şi fondurile necesare pregătirii şi participării la competiţii le-au fost puse la dispoziţie cu prioritate. Cum se explică, atunci, locul Încă modest pe care-l ocupă sportul universitar în sportul de performanţă din ţara noastră .0 ..Cupa U.A.S.R.“ la judo. Dar, activităţile şi competiţiile sportive rezervate tineretului studenţesc sunt acum mult mai multe pe plan central şi lor li se adaugă, desigur, multiplele acţiuni sportive organizate, la nivelul diferitelor centre universitare.