Sportul, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 773-800)
1970-01-14 / nr. 783
Redacţia ii administraţia: str. Vasile Conta nr. 16, tel. 11.1005, interurban 72 si 286,. Telex sportrom buc. 180. fVngl XXVI — Nr. 783 (6217) T .Jx *Pf&fftXWl Offf fbATE ŢĂRILE, VWTWXt ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONALPENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ §1 SPORT .r... ................. . ..----- •'?. . * gm»«*»' PRIMELE COBORIRI PE PISTA DE BOB DE LA SINAIA SINAIA, 13 (prin telefon). Marţi dimineaţă, boberii lotului naţional de tineret au efectuat primele coborîri de antrenament pe pista din localitate. Deocamdată au fost date în folosinţă primele cinci viraje, dar se speră ca, în curînd, să fie încheiate lucrările de amenajare a întregului traseu. Printre boberii prezenţi, i-am remarcat pe Panaitescu, Niculescu, Juncu şi Bogdan. O. renVilNOIU, coresp. Întreaga suflare sportivă a Galaţiului aşteaptă cu înfrigurare ziua de sîmbătă care va rămîne înscrisă cu litere mari în istoria modernă a oraşului. LA 17 IANUARIE SE INAUGUREAZĂ NOUL PATINOAR ARTIFICIAL DIN LOCALITATE, construcţie prodigioasă şi cu urmări pe care încă nu le putem întrevedea pentru viitorul educaţiei fizice în marea localitate de pe Dunăre. Desigur, n-a fost uşor. O amenajare de asemenea proporţii, cum este noul stadion de gheaţă din oraşul nostru, a necesitat eforturi mari, în condiţiile lipsei de experienţă şi a termenelor drastice pentru predarea la timp şi în bune condiţiuni a noului obiectiv. Iată-ne acum răsuflînd uşuraţi. La ora cinci aceste rînduri văd lumina tiparului, au loc ultimele retuşuri astfel ca ziua startului festiv să găsească noua bază într-o îmbrăcăminte sărbătorească. Vreau să mă folosesc de prilejul care mi se oferă pentru a transmite prin aceste rînduri, oferite şi găzduite de ziarul „Sportul“, mulţumirile cele mai călduroase adresate organelor locale de partid şi de stat, al căror sprijin l-am simţit permanent în zilele grele, deseori de răscruce, ale efectuării construcţiei. Comitetul judeţean de partid (prim secretar — tov. Constantin Dăscălescu), Consiliul popular judeţean şi orăşenesc, mari întreprinderi din localitate ne-au sprijinit nu numai cu vorba dar, mai ales, cu fapta. În aceeaşi ordine de idei am mandatul să transmit recunoştinţa Galaţiului sportiv adresată C.N.E.F.S. pentru faptul de a fi oraşul nostru drept al doilea centru dir ţară dedicat hocheiului şi patinajului. Apariţia noului patinoar artificial deschide largi perspective dezvoltării sporturilor de iarnă la Galaţi. Sper că-mi va fi iertată afirmaţia, dar socotesc organizarea grupei C a campionatului mondial de hochei drept un obiectiv secundar, acela principal fiind — după părerea mea — crearea aici a unui puternic nucleu al hocheiului şi patinajului. în acest Teodor OPRICA preşedintele Consiliului Judeţean pentru Educaţie Fizică şi Sport Galaţi (Continuare in pag. a 7-a) DE SIMBATA GALATIUL INTRĂ ÎN CIRCUITUL SPORTURILOR DE IARNĂ in ROMÂNIA Start in campionatul categoriei B la hochei GHEORGHIENI, 13 (prin telefon). Luni, pe patinoarul natural din localitate, au început întrecerile campionatului naţional de hochei pa gheaţă (categoria B), la startul căruia s-au aliniat echipele Metalul Rădăuţi, Dinamo Braşov, Comerţul Tg. Mureş, Cooperatorul Tg. Secuiesc şi Avîntul Gheorghieni. Iată rezultatele înregistrate — etapa I: Avîntul Gheorghieni — Comerţul Tg. Mureş 12—1 (4—0, 2—0, 6—1); Metalul Rădăuţi — Cooperatorul Tg. Secuiesc 9—1 (3—1, 1—0, 5—0) ; etapa I I-a : Avîntul Gheorghieni — Metalul Rădăuţi 5—2 (1—1, 3—0, 1—1) ; Dinamo Braşov — Comerţul Tg. Mureş 6—1 (1—0, 1—0, 4—1); întrecerile continuă. S. POP — coresp. ATLEŢI ROMÂNI LA MADRID La sfîrşitul săptămînii va avea loc la Madrid un mare concurs atletic internaţional pe teren acoperit. Printre participanţi se vor afla şi 3 atleţi români : Carol Corbu, Şerban Ciochină şi Şerban Ioan. AZI, BOGAT PROGRAM INTERNATIONAL DE FOTBAL In „Cupa europeană a tîrgurilor“ la fotbal se dispută azi mai multe partide din cadrul optimilor de finală. In meciuri retur Arsenal întîlnește Rouen, iar Southampton pe Newcastle United. In tur ambele jocuri s-au terminat cu scorul de 0—0. In primele jocuri se întîlnesc F.C. Barcelona — Internazionale Milano și F.C. Carl Zeiss Jena — Újpesti Dózsa. ★ Astă seară la Londra, are loc meciul amical dintre primele selecţionate ale Angliei şi Olandei. ÎNVINGÎND PE KILMARNOCK CU 2-0 (1-0) DINAMO BACĂU S-A CALIFICAT IN SFERTURILE DE FINALĂ ALE C.E.T. BACAU, 13 (princreion, de la trimisul nostru). Cea de a doua partidă dintre echipele Dinamo și Kilmarnock a fost, în bună măsură, asemănătoare, ca aspect general, cu prima confruntare, disputată in urmă cu aproape o lună în Scoţia. Numai că, de astă dată, rolurile s-au inversat. A dominat insistent şi şi-a creat nenumărate ocazii favorabile de gol formaţia băcăuană, în timp ce oaspeţii s-au văzut nevoiţi să se rezume, cu rare excepţii, la un joc de apărare. Dinamoviştii s-au acomodat mai bine cu starea terenului de joc, care, cu toate eforturile lăudabile depuse pînă in cea din urmă clipă, n-a putut fi adus la condiţii optime (ceea ce nici nu era posibil, de altfel, avînd in vedere anotimpul în care ne aflăm) răminind desfundat în unele porţiuni şi alunecos. Ei şi-au creat astfel un prim şi important avantaj faţă de adversarii lor, pe care i-au consolidat apoi prin jocul valoros prestat, ce a „încălzit“ şi însufleţit în multe momente tribunele. Cele două goluri înscrise, cîte unul în fiecare repriză, nu exprimă nici pe departe superioritatea manifestată de ei in meciul de marţi, care le dădea dreptul la o victorie mult mai netă. Numai în prima parte a jocului ei puteau înscrie cel puţin 4—5 puncte, socotind doar ocaziile deosebit de jegre de gol pe care şi le-au creat. Una din ele s-a produs chiar în min. 9 cindi la şutul puternic al lui Comănescu, venit în atac, mingea reluată de Pană spre colţul de sus al porţii a fost deviată in ultimă instanţă in corner de un apărător scoţian. Şapte minute mai tirziu, la un şut al lui Dembrovschi, portarul oaspeţilor scapă mingea, pe care o preia Ene, dar înaintaşul băcăuan nu poate înscrie fiindcă acelaşi Mc Laughlan (in formă foarte bună) a revenit şi a plonjat la picioare. Chiar şi Dembrovschi (care a jucat sub posibilităţi) s-a opus — involuntar desigur — deschiderii scorului în min. 23, cind balonul şutat ca din tun de Duţan s-a lovit de spatele său şi a nimerit apoi la un adversar. Golul avea să cadă de-abia în min. 27. Primind o pasă de la Dembrovschi, Ene l-a driblat în careu pe Mc Grory şi apoi a şutat C. FIRANESCU (Continuare in pag . 1 a) Pană, unul dintre cei mai percutanţi atacanţi dinamovişti, a reuşit o nouă breşă... Foto : AUREL NEAGU In prima etapă a „Capei speranţelor“ la schi, desfăşurată la Sinaia, au concurat aproape 100 de copii. înainte de a lua startul, micii concurenţi trec la recunoaşterea traseului. Foto • THEO MACARSCHI — ........ii ............. I i.i.i. i——— — ECHIPA DE BASCHET A BUCUREŞTIULUI ! A DEBUTAT CU O VICTORIE LA VARŞOVIA In sala. Gwardia din Varşovia a început un turneu internaţional de baschet masculin la care participă şi se- f lecţionata oraşului Bucureşti. In primul meci, baschetba-liştii români au dispus de Varşovia II cu 78—75 (42—36). Cele mai multe puncte ale formației române au fost rea lizate de Nosievici 29, Dimancea 13. 11 Azi, echipa București întilnește selecționata orașului I Sofia. * MECIUL FEMININ DE HANDBAL DIN „C. C. E.“ UNIVERSITATEA TIMIŞOARA - S. K. LEIPZIG AMÎNAT CU 24 SAU CU 48 DE ORE! ■ Din cauza condiţiilor atmosferice neprielnice, handbalistele din Leipzig n-au putut pleca din Berlin . Sîntem în situaţia de a anunţa numeroşilor — şi înfocaţilor — iubitori de handbal din Timişoara o veste care în mod cert nu le va face plăcere. Dar, sîntem convinşi că, după primul moment de supărare ei vor înţelege situaţia creată prin condiţiile atmosferice, cu totul neprielnice ieri zborului avioanelor. Din acest motiv (obiectiv !) formaţia campioană a R.D. Germane, S.K. Leipzig, care trebuia să susţină azi meciul retur din cadrul sferturilor de finală ale „C.C.E.“ la handbal feminin cu Universitatea Timişoara nu a putut pleca din Berlin. In cursul zilei de ieri, federaţia de resort din R.D.G- a luat legătura telefonică cu forul nostru de specialitate solicitînd, ca un caz de forţă majoră, amînarea partidei cu 24 sau cu 48 de ore. In aceste condiţii s-a stabilit că echipa S.K. Leipzig va pleca cu trenul sau cu avionul dacă timpul o va permite, ceea ce face ca partida Universitatea Timişoara — S.K. Leipzig să fie reprogramată pentru joi sau cel mai tirziu vineri. Aceasta, pentru că trebuie ţinut seama şi de faptul că duminică la Timişoara începe cel de-al doilea turneu al campionatului feminin, ce pune în imposibilitate pe „U“ să joace cel puţin o sâptămînă. Victor Ciocâltea s-a întors zilele trecute de la Tbilisi purtînd pe faţă arama soarelui tara al Caucazului. In capitala Graziei, la poalele maiestuoase ale Elbrusului, multiplul campion de şah al României şi-a încercat forţele într-un turneu de forţă maximă (IA ) conform regulamentului de clasificare al F.I.D.E., probabil cel mai puternic care i-a fost sortit în lunga şi prodigioasa sa carieră sportivă. OPT MARI MAEŞTRI, OPT MAEŞTRI INTERNAŢIONALI ŞI DOI, MAEŞTRI NAŢIONALI —IATA SELECTA SOCIETATE IN CARE A FOST INVITAT REPREZENTANTUL NOSTRU. Rezultatul final se înscrie ca o reuşită remarcabilă a lul Ciocâltea : locurile 4—6 (cu un Sonlyeborn superior), lipsindu-i doar un punct pentru a primi dintr-o dată titlul de mare maestru atit de rîvnit, atit de meritat. La 87 de ani, forţe de joc a Iul Victor Ciocâltea cunoaşte uri flux spectaculos. Maestrul se află probabil acum la apogeul maturităţii sale. Iar turneul de la Turisi, care a urmat imediat finalei campionatului naţional, vine să confirme aceasta. Valeria CHIOSE (Continuare ta pag. a 3-a) DUPĂ TURNEUL DE LA TBILISI | STEAUA LUI CIOCÂLTEAI ÎNCEPE să strălucească din nou ! # Un pas pina la galoanele marelui maestru • Dialoguri cu Mihail Tal • Norocul suriden celor îndrăzneți # La căsătoria Nonei Gaprindașvili CONCURSUL ZIARULUI sportul „EL ! MUNDIAL! 70“! Incepînd ile ieri, iubitorii fotbalului din țara noastră au prilejul să participe la unul dintre cele mai pasionante concursuri de pronosticuri Răspunsurile — în număr nelimitat, dar FIECARE ÎNSOȚIT DE CITE UN CUPON DE CONCURS — se primesc pînă la 15 mai 1970 (data poştei). Deşi unele dintre echipe par a avea o situaţie mai favorabilă în grupele respective, nimeni nu le poate elibera un sportive. Este vorba, aşa cum s-a anunţat în numărul nostru de marţi, de concursul „EL MUNDIAI, ’70“, prin care cititorii SPORTULUI sunt „certificat de garanţie“, care nici nu există, de altfel, in fotbal. Cititorii trebuie să aibă în vedere acest lucru, amintindu-şi, de pildă, că nu mai departe decit la ediţia trecută a campionatului mondial, echipa R.P.D. Colione a învins puternica formaţie a Italiei, invitaţi să răspundă la două întrebări legate de marele eveniment sportiv al acestui an, turneul final al campionatului mondial de fotbal , dublă campioană mondială, şi a condus cu 3-0 în partida cu Portugalia, fiind astfel la un pas de a ajunge în semifinale. Câştigătorilor concursului „EL MONDIAL ’70“, organizat de ziarul SPORTUL, li se vor decerna, prin tragere la sorţi, următoarele premii : 1. CARE ECHIPE VOR OBȚINE CALIFICAREA PENTRU SFERTURILE DE FINALĂ? 2. CE ECHIPĂ VA CÎȘTIGA CAMPIONATUL MONDIAL ? Televizor Aparat de radio | cu tranzistori | Aparat de radio | cu lămpi - Ceas de mină Bicicletă ____________| Abonamente pe | un an la zia- | rul Sportul Alte premii sur- I priza IA DORINŢA NOASTRĂ a luat condeiul nu ca sa fac un bilanţ. Nu mă pricep, deşi m-ar fi onorat postura de... contabil al performanţelor noastre sportive în anul expirat. M-ar fi onorat pentru că sportul are infinit mai mulţi suporteri decit literatura şi dăscălia mea. M-ar fi onorat şi pentru că, deşi nu sunt un sportiv, mă interesează sportul. Nu în comentariul mărunt şi steril de luni de dimineaţă. (Mă bâtea crindul, într-o vreme, să-l imit pe Saint- Beuve şi să scriu nişte... cozerii de luni, sportive, care n-ar fi fost decit nişte ieşiri usturătoare la adresa nicrobismului). Mă interesează în marele, în pasionatul avînt al celor din arenă şi în calda şi adesea chiar pătimaşa dragoste sau mînie a celor din tribună. Mă interesează în efortul fizic de mare artă, în efortul de voinţă, în adînca spiritualitate românească a sportului. Sigur că, iniţial, în orice sport, e vorba de o mare, de o perfectă pregătire fizică. Dar cită voinţă, cu suflet, cită energie morală se consumă în timpul pregătirilor... O poate oare măsura cineva ? Şi-apoi, să fim drepţi : cine, urmărind o întrecere de alergări ori de sărituri, de aruncări cu discul, mai poate separa sufletul, trupul sportivului de sufletul, de voinţa lui ? De multe ori voinţa a fost mai puternică decit condiţia fizică. Şi n-o să uit niciodată că, în timpul unei mari întreceri internaţionale, la J.O. din 1968, aruncătoarea noastră de disc a biruit, deşi avea cumplite dureri în braţ , după cum n-o să uit că, într-un spectacol de balet, o preţioasă balerină de-a noastră şi-a fracturat un braţ şi că a dansat pină-n finel, fâră şovăire şi fără să-şi umbrească zîmbetul cald de pe faţă. Ştiu că 1969 n-a fost, totuşi, anul marilor performanţe. Poate am cucerit nişte poziţii bune pe la tir, pe la lupte, pe la box. A fost însă un an de pregătire a fotbalului. De pregătire şi de succes. Am cîştigat, în marea competiţie internaţională fotbalistică, ceea ce nu mai cîştigasem de treizeci de ani. Şi se pare că asta nu-i glumă. E una dintre treburile cele mai serioase în sportul cu balonul rotund, cum se zice. Cei dragi 11 ai noştri vor apare în arena internaţională din Mexic. Se vor întrece cu cei mai buni dintre cei mai buni. Ne vor produce nişte emoţii şi nişte îngrijorări, nişte dureri şi nişte bucurii. Aşa cum e firesc. Şi cum e bine. In anul '69, fotbaliştii noştri ne-au dat multe satisfacţii, de mare clasă şi de mare artă. De mult n-am văzut publicul nostru aşa de entuziast, de înţelegător, aşa de aproape de al lui. Ne va fi imposibil să facem să dispară fluierăturile din arenă. Dar ce bine ar fi !... Acolo vin oamenii cu tot ce au ei mai valoros în ei ; cum poate fi cineva aşa de dur sufleteşte, ca să fluiere ori să înjure ? De aceea sunt recunoscător publicului nostru că la meciurile de fotbal s-a purtat aşa de frumos, de uman, de... sportiv cu flăcăii noştri şi cu adversarii lor. Nu sînt în stare să strig în tribună. Dar mărturisesc că, la penultimul meci — cu portughezii mi se pare — atunci cînd, după un gol magistral, unul din adversari l-a izbit, la pămînt, pe unul dintre ai noştri, am simţit un cuţit in inimă aşa de dureros că mi-au dat lacrimile. N-a fost frumos din parte-mi. A fost frumos însă din partea celui care, ridicîndu-se de jos, a zîmbit spre infractor aşa de dojenitor, încit pînă la sfîrşitul meciului n-a mai comis faulturi. Cred că şi în arena internaţională ai noştri se vor purta cu aceeaşi eleganţă şi cavalerească sportivitate. Aşa după cît cunosc eu sportivii noştri, tinereţea şi entuziasmul lor, seriozitatea şi voinţa pe care o depun în iarna asta de antrenament, aşa cum am avut prilejul să le relev patriotismul, în vara acestui 1970 vom înregistra succese bune. Nu prognostichez , dar doresc. Doresc nespus, cum doreşte întreaga suflare a ţării. Dumitru ALMAŞ 4 pagini buni Miercuri 14 ianuarie 1970