Sportul, martie 1970 (Anul 26, nr. 829-859)
1970-03-31 / nr. 859
Pag. a 2-a sportál In dezbaterea plenarelor c.i.e.f.s. vlLOCA: LA ORDINEA ZILEI - SPORIREA (DAR ŞI CONSOLIDAREA) CENTRELOR DE INIŢIERE Vâlcea faca parte din categoria judeţelor tinere apărute nu de mult pe harta ţării. Cu alte cuvinte, nu i se poate pretinde o tradiţie în activitatea sportivă de performanţă. Dar o poate căpăta. Există suficiente temeiuri pentru o asemenea împlinire — un tineret bine clădit fizic, cadre de specialitate cu o bună pregătire, activişti însufleţiţi de dorinţa de a aduce judeţul în care muncesc în prim planul mişcării noastre sportive. O soluţie — evident, nu singura — de a prefigura apariţia fondului de bază al activităţii sportive de performanţă o constituie centrele de iniţiere. Iată de ce din avalanşa problemelor aflate în dezbaterea plenarei activului CJEFS Vîlcea, condusă de prof. univ. Leon Teodorescu, rectorul Institutului de Educaţie Fizică şi Sport, ne-am propus să o abordăm, în mod special pe aceasta. De fapt, o asemenea problemă de mare actualitate a angajat un important număr de participanţi, care şi-au expus opiniile şi au formulat totodată unele sugestii interesante. Realitatea demonstrează că în acest judeţ media iniţiaţilor într-un sport sau altul, după preferinţe sau aptitudini, este cu totul insignifiantă . 18. Aceeaşi realitate arată că în reţeaua unor astfel de centre nu sunt incluse discipline care s-ar preta foarte bine condiţiilor judeţului. Există o prea mare predilecţie pentru fotbal, volei, baschet sau gimnastică. In schimb, nu se acordă suficientă atenţie unor sporturi din categoria atleticii grele. Tovarăşul Mihai Veber (Chimia Rm. Vîlcea) a demonstrat destul de convingător că luptele, de pildă, ar putea cunoaşte o puternică dezvoltare. Iar un alt participant la plenară, Gheorghe Noadă (Flacăra 6 Martie), a pledat pentru înfiinţarea unor centre de iniţiere în haltere. Este evident că faţă de creşterea sensibilă a populaţiei industriale (şi, deci, şi a numărului de şcoli profesionale), existenţa unor centre de iniţiere în lupte sau haltere ar fi binevenită. Profilul judeţului Vîlcea — care îmbină fericit absolut toate formele de relief — se pretează, de asemenea, la crearea unor centre de iniţiere în turism. Or, cercuri de acest fel sunt puţine, chiar la nivelul organizaţiilor de pionieri. Nesolicitînd „condiţii speciale1", asemenea centre ar trebui să fiinţeze pe lingă fiecare şcoală generală şi în special în cadrul acelora situate în zone de neasemuit pitoresc (Valea Oltului, Govora, Olăneşti etc). Actualul concurs iniţiat la orientare turistică de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor, „Roza vînturilor“, ar fi de dorit să însemne în această direcţie, o invitaţie la turism pentru toate „cravatele roşii“. Prezenţa profesorilor de istorie, geografie, ştiinţe naturale la aceste concursuri, alături de comandanţii unităţilor de pionieri, de profesorii de educaţie fizică, ar fi de salutat în toate şcolile. Stăruim asupra fiinţării unor astfel de cercuri, cunoscută fiind valoarea nelimitată a turismului de masă, a drumeţiei, nu numai pentru sănătate, ci şi ca mijloc de cunoaştere a frumuseţilor patriei (în primul rind a judeţului), a trecutului de luptă al clasei muncitoare, a realizărilor înfăptuite în anii socialismului. Dar, centre de iniţiere se pot organiza şi la alte discipline sportive, de pildă la nataţie şi la schi. Cu unele iniţiative, pe Valea Oltului pot fi depistate porţiuni pe care să fie amenajate „ţarcuri“ de înot, după cum zonele de deal din împrejurimile unor localităţi (începînd chiar cu oraşulreşedinţă al judeţului) ar putea deveni sedii ale unor cercuri de schi. începutul l-au făcut (timid, e drept, după propria mărturisire a prof. Raul Niculescu) elevii Şcolii generale din comuna Goranu. Poate acest început să fie de bun augur, să-i determine şi pe alţii să treacă la acţiune... în orice caz, important este ca problema centrelor de iniţiere să se afle în prim planul preocupărilor organizaţiilor sportive. In acest sens este de remarcat că în planul de măsuri prezentat la plenară, CJEFS Vîlcea şi-a propus să sporească numărul grupelor de iniţiere în sport de la 29 în prezent la 40, iar cifra participanţilor să ajungă la 1000. Este mult ? Este puţin ? Greu de apreciat. Ceea ce am dori să subliniem însă este ca selecţia să nu aibă un caracter formal (cum se întîmplă de obicei), iar iniţierea copiilor să fie încredinţată unor cadre cu experienţă şi tehnică, dar şi pedagogică. Să nu sporim numărul grupelor de dragul cifrelor care urmează a fi raportate la centru, ci să urmărim numai aspectul calitativ, eficiența unor inițiative. Ne propunem să revenim la Rîmnicu Vîlcea pentru a vedea în ce măsură un asemenea principiu, un astfel de stil de muncă este respectat. Tiberiu STAMA SPORTUL MIINE,N A IMUL 2000 (Urmată din pag. 1) beneficiari. In cartierul Cernomuski, din Moscova, a fost înălţat un „bloc experimental“ de 16 etaje, cîmp de studiu pentru sociologi, psihologi, economişti, educatori, chemaţi să verifice şi să amelioreze previziunile arhitecţilor şi constructorilor ingenioşi, pasionaţi de fata de mîine a lumii. Aici, în faţa apartamentelor cu pereţi mobili (manevrabili în funcţie de necesităţi), se găsesc cîteva din marotele amatorilor de viaţă în colectiv, spre deosebire de iubitorii menajului intim: televizorul de etaj, sufrageria de etaj, pînă şi o „bunică de etaj“. Ceea ce ni se pare însă mult mai important, din punctul nostru de vedere, este apariţia, la acest „bloc experimental“, pe lingă componentele obişnuite ale unui asemenea complex (magazine, restaurant, cafenea, spălătorie şi curăţătorie chimică) a unei săli de sport şi a unei piscine „pentru ca locatarii să nu-şi consume din timpul liber deplasîndu-se pînă la ştrandurile oraşului“. Aşadar, fără a fi explicită, Intenţia în perspectivă a arhitecţilor moscoviţi este de a aduce sportul la domiciliul cetăţenilor, anulînd astfel argumentul obişnuit şi scuza omului modern care apelează la „criza de timp“ pentru a-şi motiva absenţa din arena sportului practicat. ORAŞUL MUTAT LA TARA Robert Vergne, redactor al cotidianului sportiv parizian Je’Equipe“, gîndeşte, dimpotrivă, că motorizarea excesivă a vieţii moderne împinge tot mai mult pe om dincolo de barierele oraşului, spre natură. Această tentaţie ar explica, în concepţia ziaristului francez, preferinţa tot mai accentuată a citadinilor pentru sporturile în aer liber, cum ar fi pescuitul, golful, sau pur şi simplu excursia pe picioare proprii, ca un complement la viaţa sedentară urbană şi la cantitatea importantă de timp petrecut la volanul automobilului. De vreme ce cu timpul ziua de lucru şi chiar săptămina de lucru vor scădea considerabil (datorită automatizării), Robert Vergne Întrevede reorganizarea culturii de masă, a recreaţiei, a aportului, la noile dimensiuni. In acest scop, el preconizează crearea unor mari centre cultural-sportive, in plină natură, de preferinţă la distanţă egală faţă de douătrei oraşe mari. Aici ar trebui construite stadioane, piscine, cinematografe, teatre in aer liber, restaurante ieftine, parcaje uriaşe (cu neutralizarea căilor de acces). Autorul nu ascunde faptul că ideea sa împrumută cîte ceva din parcurile de cultură sovietice şi din parcurile naţionale americane. El vede realizabilă ideea prin efortul concentrat al statului, al colectivităţilor locale, al autorităţilor sportive, dacă nu chiar printr-un Împrumut naţional ! In aceste uriaşe complexe ar avea drept de sălaş toate disciplinele sportive, cu un public potenţial permanent de zeci de mii de spectatori, cu satisfacţii pentru toate vîrstele, de la practicanţi pînă la privitori. Aşadar, oraşul sportiv mutat la ţară, mai aproape de mama fire, ridicînd week-endul la rang de activitate zilnică. NATURA ADUSA PE TERASA Dimpotrivă, unul dintre cei mai reputaţi „viitorişti“ sovietici, arhitectul N. A. Osterman, prevede apropierea naturii de casa omului. Din pricina artificializării extreme a mediului urban, se iveşte necesitatea de a restabili legătura între cadrul creat de om şi natură. „Omul — spune arhitectul sovietic — va aspira întotdeauna spre contactul cu natura în stare pură şi nu cu natura «amenajată» sub formă de parcuri şi zone verzi“. Cu toate acestea, în imposibilitatea de a construi numai case joase, N.A. Osterman preconizează „înălţarea“ naturii la nivelul caselor înalte, cu terase bogat plantate, un fel de grădini suspendate care să ofere locuitorilor, chiar şi la etajul 60, „policromia stenică a unui peisaj Înflorit*. In toate previziunile care implică un grad mai Înalt de viaţă colectivă, se ivesc probleme de adaptare In planul raporturilor sociale. „Unii psihologi — spune arhitecta şefă din Moscova, Aleksandra Petruşkova — sunt de părere ci, pe cât posibil, ar fi de preferat ca locatarii să coabiteze pe baza unei vieţi profesionale comune care, de regulă, apropie oamenii şi li sudează ca grup social. Alţii consideră, dimpotrivă, că idealul ar fi să se asigure o extremă diversitate a profesiilor, pentru a recompune astfel echilibrul relaţiilor sociale spre care omul aspiră după orele de muncă“. Ne amintim, în acest sens, de vizita pe care preşedintele Comitetului olimpic al R.F.G., Willy Daume, a făcut-o la uzinele Tractorul din Braşov, unde, văzînd complexul sportiv în incinta fabricii, a exprimat ideea că, după orele de lucru, oamenii nu ar fi tentaţi să rămînă şi pe terenul de sport tot în compania celor cu care au împărţit orele de muncă. Dl. Daume pleda pentru cluburi orăşeneşti, cu latitudinea pentru fiecare om de a-şi alege mediul sportiv care-i convine, luînd în considerare şi nevoia de variaţie. Dar, aşa cum conchidea Aleksandra Petruşkova, „timpul va arăta de partea cui e dreptatea“. JOCURI IN LOCUL SPORTURILOR? Am început şi vom încheia cu „foametea de timp“, în această fază în care maşina se substituie omului în domeniul efortului fizic. Ne obligă la aceasta întrebarea pe care şi-o pune însuşi primul cronicar român al anului 2000, Mircea Maliţa: „cum va fi folosit timpul liber, vast, intim, nestînjenit, din viaţa omului, în anul 2000 ?“. Matematician, publicist şi diplomat, Mircea Maliţa crede că „omul anului 2000 va gîndi creator în timpul zilei, seara va practica o meserie, ca să-şi întreţină simţurile şi calităţile fizice, practicînd sporturi ale dexterităţilor“. Din păcate, autorul nu precizează care ar putea fi sporturile respective şi, din acest punct de vedere, el ne rămine dator. In schimb, speculaţiile sale privitoare la jocuri sunt demne de atenţie : „Nimic nu este mai agreabil şi mai conform cu natura omului decit jocul. Homo ludens se va deda cu sete la practicarea celor mai diverse jocuri. Toate competiţiile dominate de reguli fixe, cu sau fără intervenţia hazardului (sporturile fizice fiind un subcapitol nepredominant), vor fi surse de destindere şi de ascuţire a anumitor facultăţi. Jocurile, avînd aceeaşi structură matematică cu activităţile economice, cu negocierile şi cu unele fapte ale istoriei, ne conduc la o mai bună înţelegere a vieţii sociale. într-un sens, jucătorii de table pot intui mai bine războiul grecilor cu perşii, iar şahiştii sunt mai apţi să pătrundă natura strategiei nucleare. Jocul de bridge va fi răspîndit între directorii de întreprinderi“. Trecînd în revistă cîteva din ideile anticipatorilor, în domeniul nostru de activitate, nu am intenţionat decit să marcăm pirita pe o cale care rămine deschisă. • In luna iunie ne va vizita ţara reprezentativa Ghanei, care va susţine două întîlniri. După cum se ştie, tot în luna iunie (în ziua de 21) se va disputa un meci aşteptat cu mare interes : România — S.U.A. • Recent, boxerii Aurel Mihai (Farul C-ţa) şi Paul Dobrescu (Dinamo Buc.) au fost distinşi cu titlul de maestru al sportului. • Turneul „Strandjata" de la Sofia, se va disputa anul acesta între 11 şi 14 aprilie. Din ţara noastră vor participa sportivii Ursulescu sau Lumezeanu (semimuscă), Gruiescu (muscă), Gorea sau Materi (semiuşoară), Antoniu Vasile (uşoară) şi Constantinescu (semigrea). • Printre personalităţile care vor asista la turneul final al campionatelor individuale ale ţării noastre se numără şi dl. Vale Resko, preşedintele federaţiei finlandeze, căruia i s-a trimis o invitaţie oficială. Se ştie că, pentru prima oară, la aceste finale vor lupta, la fiecare categorie de greutate, cîte 18— 20 de boxeri. Tot ca o noutate, etapa de zonă a campionatului se va disputa în 13 centre (față de 4, cum se obişnuia în trecut) și anume : Satu Mare, Baia Mare, Hunedoara, Turnu-Severin, Sibiu, Slatina, Piteşti, Suceava, Piatra Neamţ, Braşov, Bacău, Brăila, Călăraşi. fără recursuri, fără pantofi cu cuie... De vorba cu tov. Septimiu Todea, şeful comisiei sportive a C.C. al U.T.C., despre cea de a lll-a ediţie a Crosului tineretului A venit, In sfîrşit, primăvara, anotimpul alergărilor in aer liber, al crosului, acest copil năzdrăvan şi neconformist al atletismului căruia ii refuză recorduri, turnante sau pantofi cu cuie. Ne-am adresat tovarăşului Septimiu Todea, şeful Comisiei sportive a C.C. al U.T.C., rugindu-l să ne prezinte cîteva amănunte despre Crosul tineretului, competiţie organizată de U.T.C. şi Uniunea Generală a Sindicatelor, ajunsă la a IlI-a ediţie, şi care tinde să devină o manifestare tradiţională in sportul nostru de masă. — V-am ruga mai întâi să ne spuneţi cîteva cuvinte despre scopul acestei competiţii şi modul ei de desfăşurare. CLASAMENTELE DIVIZIEI A 7. Crişul Oradea13 5 8 717—743 18 8. Constr. Buc. 13 4 9 636—787 17 9. Progr. BUC. 13 4 9 682—775 17 10. „U“ Cluj 14 0 14 662—976 14 „CUPA SPORTUL“ 1. Steaua 150 p 2. Dinamo 144 p 3. „U“ Cluj 124 p 4. „U“ Timis. 114 p 5. Polit. Buc. 85 p 6. IEFS 83 p 7. ICHF 77 p 8. Rapid 76 p 9. Polit. Gal. 63 p 10. Comerțul 54 p 11. Polit. Bv. 49 p 12. Voinţa 29 p REZULTATELE LA „B“ — Grosul tineretului este o acţiune cu un larg caracter de masă, scopul său fiind atragerea unui număr cit mai mare de tineri în practicarea sportului, de a contribui la întărirea sănătăţii, la dezvoltarea şi călirea organismnului şi, în acelaşi timp, de a depista elemente talentate pentru activitatea atletică de performanţă. Organizat în toate unităţile administrativ-organizatorice, crosul este accesibil fiecărui tinăr, din orice colţ de ţară. Competiţia se desfăşoară pe etape, avînd deci şi un caracter selectiv. Etapa I, de masă, a şi început la nivelul şcolilor, întreprinderilor, instituţiilor etc. îi vor urma etapa pe localitate, cea pe judeţ şi, in fine, etapa finală pe ţară care se va desfăşura la Timişoara, la 10 mai. „ Competiţia se adresează celor care, dintr-un motiv sau altul, n-au frecventat bazele sportive. Cum credeţi că se poate realiza atragerea cît mai multor tineri pe stadioane ? — Acordînd o atenţie deosebită primei etape, lărgindu-i caracterul de masă prin organizarea unor faze pe clase, secţii, sau ani de studiu etc. Am rezervat o perioadă mai lungă de timp acestei etape căci primele întreceri au avut loc încă in toamna anului trecut. Pe de altă parte, prin introducerea unor stimulenţi de ordin afectiv şi chiar material. Cîştigătorilor fiecărei etape li se acordă titluri şi tricouri de campioni, iar primii clasaţi, pe Ungă dreptul de a se întrece in etapa imediat superioară, primesc diplome Şî premii in obiecte chiar de la prima etapă a Crosului. In sfîrşit, prin stabilirea a trei categorii de vîrstă, atit la băieţi cît şi la fete (15—16 ani, 17—19 ani şi peste 19 ani) care asigură spiritul de echitate necesar oricărei întreceri sportive. — Sistemul de desfăşurare a crosului duce la o treptată triere valorică a participanţilor, care impune o gradare a lungimii parcursurilor de alergare... — Evident, la stabilirea distanţelor de desfăşurare am avut in vedere anumite criterii, de sex, vîrstă şi valoare a concurenţilor. Astfel, s-au stabilit trasee variind între 500 şi 800 metri pentru fete, 800 şi 1 500 pentru băieţi la categoria 15—16 ani, intre 600 şi 1000 de metri (fete) şi 1 000 şi 2 000 metri (băieţi) la categoria 17—19 ani şi, în sfîrşit, intre 600 şi 1000 m (fete) şi 1 500—3 000 m (băieţi) la ultima categorie de viră. Pînă la încheierea primei etape a crosului mai sînt puţine zile. Este de datoria celor care se ocupă cu organizarea şi desfăşurarea competiţiei la acest nivel — comisiile sportive din comitetele U.T.C. din şcoli şi, respectiv, cluburile sau asociaţiile sportive, cu sprijinul comitetelor sindicale şi comitetelor U.T.C. din întreprinderi şi instituţii , să profite de timpul favorabil, să folosească fiecare zi pentru ca scopul crosului să nu rămînă un deziderat. Să facem din această manifestare o adevărată sărbătoare a tineretului. Şi poate in masa de tineri anonimi care se întrec fără a urmări un record, fără pantofi cu cuie, vom găsi pe viitorii campioni şi recordmani ai ţării la semifond şi fond. Atletismul nostru are atîta nevoie de ei! Vladimir MORARU 12. Voinţa Buc. Masculin : „U“ Buc. — Farul 50— 71 (17—24), IEFS II — ASA Bacău 53—59 (25—42), Politehnica Iaşi — Rapid Buzău 89—70 (39—30), Constructorul Arad — Ştiinţa Sf. Gheorghe 74—65 (38—33), „U” Craiova — Medicina Timişoara 76—71 (32—35), Utilajul Timişoara — Politehnica Cluj 44—61 (21—32), Academia militară — Constructorul Iaşi 67—60 (34—36); feminin : Record Cluj — Metalul Salonta 51— 102 (20—50), Foresta Arad — Voinţa Oradea 53—51 (30—31), Rapid II — Politehnica II 62—41 (22—19), Voinţa Bucureşti — Politehnica Braşov 77—76 (38—43). MASCULIN 1. Dinamo 17 15 2 1398—1146 32 2. Steaua 17 14 3 1418—1189 31 3. „U“ Cluj 17 13 4 1215—1118 30 4. „U“ Timis. 17 12 5 1344—1255 29 5. Polit. Buc. 17 8 9 1167—1147 25 6. IEFS 17 8 9 1149—1167 25 7. ICHF 17 8 9 1246—1302 25 8. Rapid 17 7 10 1283—1295 24 9. Polit. Bv. 17 6 11 1126—1319 23 10. Polit. Gal. 17 5 12 1237—1307 22 11. Comerțul Tg. Mureş 17 5 12 1173—1304 22 17 1 16 1104—1311 18 FEMININ 1. Rapid 13 12 1 871—648 25 2. Polit. BUC. 13 11 2 979—715 24 3. IEFS 14 10 4 849—723 24 4. Mureşul Tg. Mureş 13 7 6 722—685 20 5. A.S.A. Cluj 13 7 6 748—875 20 6. Voinţa Bv. 13 6 7 732—771 19 IN FATA 3 FILEULUI tul victorist. (C. GRUIA — coresp.). UNIVERSITATEA CRAIOVA— UNIREA TRICOLOR BRAILA (3—2). Aproape două ore Şi jumătate de joc au fost necesare studenţilor craioveni pentru a obţine o victorie foarte preţioasă in lupte pentru evitarea retrogradării. (N. FASTRAMAGIU — coresp.). POLITEHNICA TIMIŞOARA— DINAMO (2—3). Cele două formaţii au oferit momente de mare tensiune dar şi regretabile scăderi de ritm, greşelile dublaj şl în apărarea la fileu. Au Învins pe merit bucureştenii, cu o rezistenţă fizică mai bună. (I. STAN — coresp.). RAPIID—PETROLUL (3—1). în întîlnirea cu Rapid, voleibaliştii de la Petrolul au reuşit abia In setul HI să desfăşoare un joc mai aproape de posibilităţi. Urmarea a fost că, după ce au cedat cu extremă uşurinţă primele două sieturi, ei s-au impus In următorul profitund, In final, şi de trei greşeli copilăreşti ale rapidiştilor. (N.M.). MINERUL BAIA MARE—VIITORUL BACAU (0—S). Gazdele au opus rezistenţă numai In primul set, cedind apoi categoric In faţa unei echipe net superioare. (T. TOHATAN — coresp. principal). FEMININ. Voinţa Constanţa— Politehnica Galaţi 3—2, Sănătatea Tîrgovişte—Universitatea Iaşi 3—1, Viitorul Buc.—A.S.E. Buc. 3—1, Medicina Cluj—Voinţa Braşov 3—1, Voinţa Sibiu—Viitorul Bistriţa 3—0, Medicina Tg. Mureş—Spartac Buc. 1—3, U.T.A.— Universitatea Cluj 0—3, Sănătatea Arad—Drapelul roşu Sibiu 2— 3, Flacăra roşie—Univ. Buc. 1—3, MASCULIN. Electroputere Craiova—Farul Constanţa 1—3, Metalul Hunedoara—A.S.A. Sibiu 3— 1, Silvania S. Silvani,—Universitatea Timişoara 3—0, Politehnica Braşov—Universitatea Cluj 3—1, C.F.R. Timişoara—Ind. sîrmei C. Turzii 3—1, C.F.R. Cluj—Voinţa Arad 2—3, Alumina Oradea—Voinţa Baia Mare 3—0, I.E.F.S.—Medicina Buc. 3—1, Aurora—Viitorul Săvineşti 3—2, Electra—Politehnica Iaşi 3—2, Universitatea Buc—Ştiinţa Petroşani 3—0. Iată amănuntele de la meciurile masculine din divizia A : TRACTORUL BRAŞOV—POLITEHNICA GALATI (2—3). Partidă de mare luptă, terminată după 150 de minute cu victoria oaspeţilor. Deşi braşovenii au avut in setul decisiv 15—14, ei nu au reuşit să realizeze pune- CLASAMENTUL LA FEMININ 1. PENICILINA 18 17 1 52 : 9 35 2. Dinamo 18 16 2 50:10 34 3. Rapid 18 14 4 45:13 32 4. Universitatea 18 14 4 46:23 32 5. Farul 18 10 8 38:35 28 6. I.E.F.S. 18 9 9 33:34 27 7. Medicina 18 9 9 31:34 27 8. C.P.B. 18 8 10 30:37 26 9. Ceahlăul 18 4 14 28:45 22 10. C.S.M. Sibiu 18 4 14 22:43 22 11. Progresul 18 3 15 12:46 21 12. Voința 18 0 II 0:54 18 REZULTATE DIN DIVIZIA B NOUL SISTEM DE SALARIZARE (Urmare din pag. 1) tă (antrenor de categ. IV, III, 11, 1). Acordarea acestor categorii urmează să se facă, în continuare, în condiţiile stabilite de Regulamentul de clasificare a antrenorilor, elaborat de Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport. Pe viitor, salariile tarifare ale antrenorilor nu vor mai fi diferenţiate pe trei nivele cum a fost pînă acum, ci numai pe două: — nivelul I pentru antrenorii cu studii superioare; — nivelul II pentru ceilalţi antrenori. Deoarece in activitatea antrenorilor sunt preponderente cunoştinţele tehnicosportive, diferenţa intre aceste două nivele va fi de numai 5 la sută în loc de 15 la sută, cit a fost pînă in prezent. Pentru antrenorii de fotbal — al căror număr, în raport cu dezvoltarea acestei ramuri sportive, este incă insuficient — salarizarea se va face după categoria profesională obţinută, indiferent de studiile absolvite, la nivelul salariilor aprobate pentru antrenorii cu studii superioare. Antrenorii, metodiştii şi instructorii care contribuie la pregătirea sportivilor şi la realizarea unor performanţe deosebite vor beneficia, în continuare, de premii excepţionale aprobate de către Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, pe baza Legii nr. 29/1967. Cota medie de majorare a salariilor personalului din unităţile de educaţie fizică şi sport este de 11,9 la sută, iar pentru antrenori de 17,5 la sută. Prin aplicarea noului sistem de salarizare şi majorare a salariilor in unităţile de educaţie fizică şi sport şi la personalul de specialitate s-au creat, pe de o parte, premisele înfăptuirii unui nou pas pe drumul ridicării continue a nivelului de trai, corespunzător creşterii potenţialului economic al ţării, iar, pe de altă parte, s-a asigurat o interdependenţă mai strînsă intre nivelul veniturilor provenite din salarii şi rezultatele efective obţinute de fiecare dintre aceste cadre in domeniul sportului din ţara noastră. LA PLOIEŞTI AU ÎNCEPUT CURSELE DE TRAP Potrivit unei vechi anecdote, duminică „Vremea a ţinut cu leul“ şi, ca atare, n-a existat ambianţa necesară inaugurării sezonului hipic de la Ploieşti , deşi pista, în pofida ploii din ziua precedentă, a fost corespunzătoare. Asistenta a depăşit, numeric, aşteptările, ridicându-se la peste 1 000 de spectatori. Aşa cum este firesc la începutul sezonului, concurenţii s-au prezentat la valori destul de diferite. Pentru început, caii mai în formă au fost cei din antrenamentul lui Vasile Gheorghe şi Serafim Mihăilescu , care, de altfel, au trecut victorio şi potoul în cîte două curse, fiecare. Din ansamblul performanţelor au impresionat doar evoluţiile lui Judeţ, Colina şi Coriola — toate situate la nivel superior celor reuşite în 1969. Normal, unii spectatori nu au putut fi de acord cu comportările mai modeste ale unor concurenţi, dar, aşa cum am mai arătat, situaţia este inerentă începutului de sezon. Reprezentanţii crescătoriei Dor Mărunt şi-au adjudecat 6 din cele 7 alergări ale zilei, iar dintre reproducători, Vals a avut pentru prima oară în carieră doi descendenţi învingători în cursul unei reuniuni. Asta înseamnă, poate, un început de afirmare. REZULTATE TEHNICE : I. Distins (S. Onache), Mirel, Fresca 46,3 ; II. Judeţ (V. Gheorghe) , Gal, Martin 36,8 ; III. Raport (G. Avram), Nepoţel, Tipic 43,1 ; IV. Gînd (S. Mihăilescu), Bălţa, Mira 32,2 ; V. Colina (I. Olteanu), Foratic, Odinioară 33,8 ; VI. Corida (S. Mihăilescu), Jiu, Făgaş 31 ; VI. Hrişcă (Fl. Paşcă), Efor, Filament 37,4. Niddy DUMITRESCU ÎNOTĂTORII români se acomodeaza Piscina acoperită de la23 August“a deveniţi de cîtevazile cartierul general al înotătorilor fruntaşi din ţara noastră, care incepind de joi şi pînă duminică vor lua startul în cadrul celei de a X-a ediţii a „Internaţionalelor", competiţie ce se va desfăşura concomitent cu concursul republican de primăvară. Antrenamentele sunt programate atît dimineaţa cit şi după-amiaza, întrucit trecerea de la bazinele scurte la cele de 50 m necesită nu numai o acomodare de cîteva zile, dar chiar un efort In plus pentru familiarizarea cu noul ritm de Înot. Primele Impresii sunt favorabile. „Piscina — declară prof. Gh. Dimeca — pare să fie rapidă, iar apa suficient de limpede pentru ca să nu mai asistăm, ca de obicei, la curse In zigzag. Elevii mei — excepttnd-o pe Agneta Steiner care a lipsit de la ultimele antrenamente dindu-şi examene la I.E.F.S. — sunt bine pregătiţi Şi aştept de la el rezultate bune, Slavic va concura la 100 m (are posibilităţi de a cobori sub *5,0), zoo m liber şi 200 m mixt. Iar Cristina Balaban iu cursele de craul Sl mixt. Prezenţa înotătoarelor italiene o va stimula, desigur, pe recordmana ţării, capabilă să îmbunătăţească recordurile naţionale pe distanţele de 200 m şi 400 m.* Şi antrenorul reşiţenilor, prof. Ion Schuster a remarcat — la primul contact — calităţile bazinului. Cu toate acestea el ni s-a părut ceva mai sceptic : „Elevii mei vor suferi la acest concurs. Ei s-au antrenat toată iarna intr-un bazin de 25 m şi trecerea este mult prea rapidă. Dacă am mai fi avut măcar cîteva zile la dispoziţie totul ar fi fost In regulă. Aşa Insă va trebui să aştept plnă la meciul cu Cehoslovacia, clnd Almer şi coechipierii săi vor atinge primul virf de formă în sezon“. Am Intllnit Insă şi tehnicieni mai optimişti : prof. C. Vlăduţă, care şi-a adus înotătorii In noul bazin de abia ieri, şi care ne-a declarat că trei zile de acomodare le vor fi suficiente ! „CUPA FLACĂRA“ LA CICLISM Duminică dimineaţa, pe şoseaua Bucureşti — Ploieşti a avut loc o interesantă întrecere ciclistă, dotată cu „Cupa Flacăra“. Au participat aproape 200 de rutieri, reprezentînd 10 cluburi sportive din trei oraşe ale ţării. Cursa seniorilor, desfăşurată pe un traseu de 80 km, a fost, după cum ne mărturisesc primii clasaţi, deosebit de dură, dar în acelaşi timp, adăugăm noi, spectaculoasă. Din cei peste 40 de ciclişti porniţi in cursă 18 au sosit în grup compact, abia pe ultimii metri detaşîndu-se învingătorul. Tot atît de interesante au fost întrecerile rezervate juniorilor I şi II, lupta pentru primul loc fiind viu disputată pe întregul traseu de 40 şi, respectiv, 20 km. Din micro-interviul cu Nicolae Ciumeti, câştigătorul cursei, reţinem : „Dimineaţa neaşteptat de friguroasă... bineînţeles, sunt mulţumit... Sper intr-un rezultat bun în „Cursa Păcii“. Pe primele locuri s-au clasat : seniori : 1. N. Ciumeti (Dinamo) 155:16,0, 2. V. Selejean (Dinamo), 3. M. Ioniţă (Dinamo), 4. V. Teodor (Dinamo), 5. V. Mircea (Steaua), 8. N. David (Mureşul Tg. Mureş) toţi în acelaşi timp cu învingătorul ; juniori I : I. N. Gavrilă (Steaua) 1h08:30, 2. A. Neagoe (Dinamo), 3. I. Cernea (Olimpia) ; juniori II : I. M. Toma (Sc. sp. 1) 33:19, 2. N. Voican (Sc. sp. 3), 3. A. Ciobanu (Voinţa Ploieşti) A. TAUTU A APĂRUT REVISTA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Nr. 3 Din cuprinsul acestui interesant număr spicuim : — „Aspecte comparative privind capacitatea de efort la echipele reprezentative de fotbal în meciurile cu Portugalia şi Grecia”, de dr. Carmen Dumitru ; lucrarea a fost premiată cu menţiune la concursul revistei noastre ; — „Cercetări asupra valorii unor indici biohumorali în aprecierea capacităţii de efort”, de dr. A. Vasiliu, chimist Elena Georgescu şi biolog Adriana Ţugui ; lucrarea a fost premiată cu menţiune la concursul revistei noastre ; — „Dinamica efortului în lecţia de educaţie fizică“, de prof. Gh. Mitra şi prof. A. Mogoş ; — „Educaţia fizică şi sportul şcolar în discuţia specialiştilor“, de prof. Maria Login ; — „Sociologia, etica şi politica sportului“, de prof. O Neamţu ; — „Cornel Oţelea” de prof. M. Vesa. DE REŢINUŢI Pe coperta a IV-a sunt prezentate exerciţii pentru prevenirea şi combaterea obezităţii, de prof. Emilia Carmen Vlăsceanu. Numărul 3 al revistei „Educaţie fizică şi sport“ se găseşte la toate centrele de difuzare a presei. NU UITAŢI ! Procuraţi-vă imediat revista specialiştilor în domeniul educaţiei fizice şi sportului pentru a fi informaţi la timp cu ultimele noutăţi teoretico-metodice şi practice din specialitatea 4v. Nr. 859 (6293) Rugbyul a prins rădăcini la Sibiu Promovarea echipei de rugby C.S.M. Sibiu în prima divizie a ţării n-a constituit pentru amatorii acestui frumos sport o surpriză de proporţii. De ani de zile rugbyştii sibieni s-au numărat în permanenţă printre protagoniştii diviziei secunde. Sămînţa aruncată de cunoscutul antrenor şi... poet Tudor George a dat roade, cîţiva ani mai târziu, sub conducerea inimosului antrenor Bebe Boboc. Dar dacă, aşa cum am mai spus, intrarea sibienilor in elita rugbyului românesc n-a constituit o surpriză, Buteni spune ca evoluţiile lor in prima divizie a ţării întrec, oarecum, prin jocul lor deschis, cu înclinaţii evidente pentru spectacol, şi mai puţin pentru rezultatul imediat, aşteptările. S-ar putea, totuşi, ca ei să nu reuşească pînă la urmă să-şi păstreze locul în divizia A, dar meritele lor nu vor fi diminuate. Important este ca rugbyul a prins rădăcini adînci în oraşul de pe materile Cibinului şi, cu siguranţă, peste un an sau doi, Sibiul va deveni unul din puternicele centre rugbystice ale ţării. Garanţia acestei afirmaţii ne-o dau cele două echipe de juniori care au luat fiinţă în toamna anului trecut la Sibiu, ca şi apariţia unui nou centru rugbystic la Sălişte. E drept că a existat şi pînă acum o oarecare preocupare pentru juniori la Sibiu, dar era vorba de ceva neorganizat, mai bine zis de atragerea tinerilor iubitori ai jocului cu balonul oval pe lingă singura echipă de seniori din oraş. Eforturile antrenorului Boboc au fost meritorii, ce-i drept, dar fără prea mari succese, deoarece nu dispunea nici de condiţii, nici de timpul necesar pentru pregătirea juniorilor. Din toamnă, însă, a luat fiinţă prima echipă de juniori în cadrul şcolii sportive „Şoimii". Cei 30 de elevi ai prof. Ion Stanciu dovedesc — aşa cum ne spunea antrenorul Boboc — real talent Dispunînd de condiţii bune de pregătire (în perioada vacanţei de iarnă prof. I. Stanciu a efectuat un stagiu de pregătire la Păltiniş cu un lot de 17 jucători) sunt speranţe ca, nu peste mult timp, să asistăm la o puternică infuzie de tineret în prima echipă a oraşului. Cea de a doua echipă de juniori a luat fiinţă tot toamna trecută, la C.S.M., sub conducerea căpitanului echipei de seniori, Ehrwen Toma. Cei 20 de juniori efectuează cîte trei antrenamente pe săptămînă, iar o dată cu venirea primăverii vor avea loc la Sibiu primele meciuri de juniori. Promovarea lui Mircea Beianu (elev în clasa a X-a) In echipa de seniori şi selecţionarea lui in totul naţional de juniori sunt fapte cu semnificaţie. La Sălişte rugbyul a început să prindă teren datorită pasiunii profesorului de educaţie fizică Virgil Beu, care a organizat deocamdată o echipă de rugby în opt. Şi că la Sălişte este vorba de o treabă serioasă o dovedeşte din plin faptul că antrenorul de la C.S.M. Sibiu intenţionează să legitimeze doi juniori din echipa profesorului Virgil Beu. O dată greutăţile începutului fiind depăşite, rugbyul sibian se află în faţa unei porţi larg deschise spre afirmare. Şi acolo unde pasiunea se îmbină cu munce, nici rezultatele nu se lasă mult aşteptate. pr ma