Sportul, februarie 1971 (Anul 27, nr. 1159-1186)

1971-02-26 / nr. 1184

Pag. a 2-a ­PENTATLON MODERN­MUNCĂ INTENSA PENTRU VIITOARELE SUCCESE Stimulaţi de buna compor­tare avută anul trecut, pen­­tatloniştii fruntaşi pregătesc intens acum succesele lui 1971. După cum se ştie, din luna decembrie secţia de pen­tatlon modern de la Steaua a trecut la clubul Olimpia, ea constituind de fapt nucleul de pregătire olimpică şi al competiţiilor de mare anver­gură. Gheorghe Tomiuc, an­trenorul coordonator al lotu­lui lucrează cu pasiune, anică din luna noiembrie, pentru ca elevii săi să depăşească în viitoarele competiţii rezultate­le individuale şi pe echipă realizate anul trecut. Aşa după cum s-a anunţat, recenta plenară a Federaţiei de călărie şi pentatlon mo­dern a stabilit lotul pentru 1971, din care fac parte : Ma­rian Cosmescu, Dumitru Spîr­­lea, Constantin Zamfir, Albert Covaci, Alexandru Naghi, Florin Mureşan, Constantin Călina, Ivan Bănet, Gheorghe Dumitru şi­ Gheorghe Rolick. După o perioadă afectată pre­gătirii fizice generale, cu uşor accent pe probele în care sportivii au manifestat defi­cienţe în întrecerile anului 1970, pentatloniştii au efectuat un stagiu de pregătire la munte (Poiana Braşov), timp în care pe primul plan s-a aflat creşterea capacităţii la efort susţinut şi s-a continuat pregătirea fizică generală, pre­cum şi pregătirea tehnică la scrimă. După aceea, din nou antrenamente în Capitală sau la cluburile din care fac parte selecţionabilii urmărindu-se acomodarea cu specificul tu­turor celor 5 probe. Participarea entuziastă a tu­turor sportivilor la eforturile impuse de îndelungata pregă­tire, rezultatele bune obţinute la probele de control arată că proiectele lor pentru viitoa­rele mari confruntări sunt pe deplin realizabile. Bineînţeles, se are în vedere, ci în primul rînd, un loc mai bun decit în 1970 la campionatele mondi­ale din Elveţia — ca prim obiectiv — şi, decurgînd din aceasta, o comportare bună la Jocurile Olimpice din 1972, unde pentatloniştii speră să contribuie la zestrea de punc­te a delegaţiei României. Pri­mele confruntări internaţio­nale ale anului sunt progra­mate la 2 aprilie (Franţa) şi la 18 aprilie (U.R.S.S.). C. M. Plutonul de pentatlonişti se antrenează de zor pentru sporirea rezistenței... PRIMELE ASALTURI IN DIVIZIA A Astăzi, la ora 8,30, sunt pro­gramate In sala Floreasca II din Capitală, primele asalturi ale campionatului echipelor din di­vizia A. Ediţia 1971 a acestei com­petiţii reuneşte, la cele patru arme, 13 echipe bucureştene şi 11 din restul ţârii. Mai înainte de a consemna primele rezultate, vă prezentăm succint loturile şi noutăţile fiecărui club sau aso­ciaţie angajate în campionatul celor mai valoroase lame. STEAUA, clubul care a cucerit, în 1970, titlurile la toate armele, porneşte din nou ca favorit prin­cipal aliniind în general loturi de trăgători maturi, experimen­taţi. Floretă feminin : Olga Sza­bó, Ileana Drimbă, Ecat. Stahl Suzana Ardeleanu, Ana Ene- Pascu, Aniula Alexandrov ; flo­retă masculin : I. Falb, M. Şiu, şt. Artfeleanu, A. ştefan, C. Ni­­culescu, L. Filip ; sabie : O Vin­­tilă, H. Bădescu, Gh. Culcea, Gh. Alexe, Al. Nilcă, C. Nicolae ; spadă : Şt. Moldanschi, Al. Is­trate, N. Iorgu, Tr. Bălan, C. Bărăgan. UNIVERSITATEA BUCUREŞTI este un alt club cu formaţii la toate armele şi care începe cam­pionatul cu o notabilă Infuzie de elemente noi : surorile Hal­­chin, E. Doară, M. Lupuţiu, Al. lonescu. Floretă feminin : Ana şi Nina Balchin. Elis. Doară, M. Chira. M. Ştefan. M. Szalai : flo­retă masculin : T. Mureşanu. Cr. Costescu, P. Habala. A. Buda­­hazi. Al. lonescu : sabie : I. Bu­­dahazi, R. Manoliu, M. Lupuţiu. Cr. Zăinescu, E. Turcu : spada : C. Ţintea, Gh. Cerea. T. Chifor, A. Tudor, P. Dumitrescu. I.E.F.S. prezenta echipe la cele două florete (cu cîteva nume consacrate) şi la sabie. Iată lo­turile de bază. Fioretă-feminin : R. Văduva, E. Illyés, D. Priscor­­niţă, L. Popescu, G. ştefănescu, I... Staicu, M. Stănciulescu ; sa­bie : S. Mihai, A. Iercoşan, I. Galan, E. Ganea, L. Mihăilescu, Gh. Bîrdan. PROGRESUL aliniază două for­maţii de floreta, ambele capabile să joace un rol însemnat in lupta pentru primele locuri. Flo­retă feminin : M. Vicol, A. Mit­­rosan, E. Palko-Lucaci, A. Gîr­­bea ; floretă masculin : G. Urso­­vici, Cr. Dinu, Gh. Serban, B. Olănescu, Z. Bejah, L. Rusu. (S. B.). TRACTORUL BRAŞOV care s-a îmins ca un valoros nucleu de sabreri, va concura la această armă cu următorul lot : S. Vlad, Al. Csiki, A. Creiţaru, A. Iliescu, D. Popovici, G. Duţiea. (C. Gru­­ia-coresp.). FARUL CONSTANTA va alinia cea mai tînără echipă de floretă feminină (medie de virsta : 16.5 ani). Lipsit de preţiosul aport al surorilor Halehin, antrenorul Ie­­chimenco a pregătit un lot în care numai Annemarie Dumi­­trescu depăşeşte junioratul. Lot : Elena Pricop, Annemarie Dumi­trescu, Rodica Mihai (13 ani­­), Urania Chelan­dis, Lidia Man, Constanţa Pană şi Tatiana Vasi­le. (C. Popa-coresp.). ELECTROPUTERE CRAIOVA participă cu echipele de floretă­­fete şi spadă. Antrenorul P Ghin­­ju şi-a pregătit cadre noi pentru ambele echipe şi mai ales un număr mare de spadasini. Lotu­rile, la floretă feminin : R. Onu, D. lonescu. A. Diaconescu, V. Dudău. Z. Treap. A. Olaru : spa­dă . C. Dutu. A. Cărămidă. L. Isailă. M. Bunea, D. Podeanu, Al. Mironov. D. Popescu. R. Negrea. (Șt. Gurgul-coresp.). CLUBUL SPORTIV MUNCITO­RESC CLUJ are o echipă de sa­bie (Z. Roh­my,­ C. Buss. I. He­­gyesi. E. Makkal) cu care vizea­ză locul III. In schimb, echipa de spadă (P. Szabó. St. Sinko. T. Prezenski. V. Agopcea. și V. Orbán) va lunta ca să evite re­trogradarea fiind lipsită de un component de bază. C. Kiss, care își satisface stagiul militar (P. Radvani-coresp.). DUNAREA GALATI debutează cu echipa de spadă in prima di­vizie. Antrenorul M. Alecu şi-a format echipa exclusiv din tineri gălăţeni. Tată componenţa sa : C. Trifu, V Ştefănescu, N. Ilie, P. Trimia, V. Butuman, V. Gri­­goraş, O. Crafeenco. Avind nu­mai trei ani de activitate com­­petiţională, secţia nu-şi propune deocamdată decît să aibă o com­portare onorabilă. (T. Siriopol­­coresp.l. POLITEHNICA IAŞI, protago­nistă a campionatului trecut la sabie, s-a pregătit serios in ve­derea noii ediţii. Lotul de bază : n. Irimiciua, D. Popescu, I. Ţîr­­dea, V. Olaru şi I. Nicolae. (D. Diaconescu-cores!».). CRIŞUL ORADEA revine în prima divizie după 6 ani, atît prin meritul antrenorului său, C. Gazdovici, cit și al tenacilor săi fioretiști : şt. Csipler, L. Palmat, Al. Zsák, L. Fodor, T. Branyai cărora li s-a adăugat, recent, A. Cioară, fost la I.E.F.S. (I. Ghişa­­coresp.). OLIMPIA SATU MARE prezin­tă echine de floretă care reu­nesc trăgători cu experienţă mai îndelungată şi elemente foarte tinere. Floreta feminin­ă J. Hau­­kier, M. Lazar, Ec. Istrate, S. Szakats, G. Garda, M. Gules : floretă masculin ; St. Haukler, A. Csipler, St. Szentkirályt. p. Kukt, C. Moise, V. Aniculesei. (A. Verba-coresp.). medicina tg. mureş, parti­cipă numai In proba de spadă cu un lot avind un singur nume nou : I. Vytalios. în rest : A. Pongrat, E. Huszar, Gh. Buda­­hazi, G. Berey, st. şi B. Dom­­jansitz. (I. Păuş-coresp.). Z. NEMETH LA ÎNVINS PE V. SOTIRIU Competiţia dotată cu „Cupa Semicentenarului“ ce se des­făşoară în continuare în sala Steaua ne-a oferit cîteva dis­pute interesante. I. Kerekeş, favoritul concursului, a fost pus în dificultate de talen­tatul P. Almaján care a pres­tat un joc foarte curajos. Ca surpriză consemnăm victoria lui Z. Nemeth asupra lui V. Sotiriu. Cea mai spectacu­loasă partidă ne-a oferit-o M. Rusu (C.S.U. Construcţii) şi N. Mirea (Dunărea Ga­laţi). M. Rusu, în mare pro­gres, s-a impus de o ma­nieră categorică arătînd că va avea un cuvînt greu de spus în turneul final. La fete, de semnalat o singură surpri­ză : Mirela Comănescu (Pe­trolistul Cîmpina) a învins pe Mariana Ilie (Steaua). Rezultate : fete — Anca Floreșteanu — Lucia Roma­nov 6—2, 6—1, Marga Tran­­dafîrescu — Florentina Sto­­ian 3—6, 6—1, 0—3, Mirela Comănescu — Mariana Ilie 0—3, 3—6, 6—1, Ecaterina Roşianu — Elena Cotuna 6—7, 6—2, 11—0, Aurelia Trifu — Florenţa Mihai 6—2, 6—2 , băieţi — Zoltán Nemeth — Viorel Sotiriu 4—6, 6—3, 7—6, R. Bădin — C. Dima 5—7, 6—2, 6—2, I. Kerekeş — P. Almaján 6-4 6-4, M. Rusu-N Mirea 6—3, 6—4, întrece­rile continuă zilnic de la ora 8 dimineața. S. IONESCU CONFERINŢA C.J.E.F.S. BACĂU (Urmare din pag. 2) apoi la desemnarea Consiliului judeţean pentru educaţie fi­zică şi sport şi a Biroului a­­cestuia, din care fac parte ur­mătorii: Mihai Grigoraş (pre­şedinte), Dumitru Dimitriu (vicepreşedinte), Ioan Bordea, Gheorghe Bucşa, Dan Coandă, Teodor Dumitrache, Maria Si­­mionescu, Gheorghe Grunzu, Nicolae Guidea, Magda Ghe­­nade, Dumitru Pravăţ, Ron­ Stratulat şi Teodor Vasiliu. In continuare a fost expus în conferinţă şi aprobat răs­punsul la chemarea la între­cere lansată de CJEFS Galaţi. In încheierea lucrărilor con­ferinţei, cei prezenţi au adop­tat cu entuziasm textul unei telegrame adresată Comitetu­lui Central al P.C.R., tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu personal, prin care se exprimă adînca recunoştinţă pentru grija a­­cordată de către partid mişcă­rii sportive din toate judeţele ţării. - ATLETISM - (Urmare din pag. 1) . Ieri după-amiază a sosit pe calea aerului lotul de spor­tivi cehoslovaci participant la competiţia dotată cu „Cupa de cristal“. Din informaţiile pe care, cu amabilitate, ni le-a pus la dispoziţie conducătorul lotului, József Trousil, am a­­flat că cei patru sportivi sunt: Marta Kotlanova (săritura in înălţime), Eva Putnova (60 m), Vladimir Maly (înălţime) şi Pavel Tolnay (lungime). „Con­cursul internaţional din Buru­­■eşti constituie pentru spor­tivii cehoslovaci o ultimă ve­rificare în urma pregătirii de iarnă, in vech­iea obţinerii normelor care să le dea drep­tul de a participa la euro­penele de la Sofia" — ne-a spus printre altele interlocu­torul nostru. Ultimele lor re­zultate: Kotlanova 1,76 m, Putnova 7,4, Maly 2,10 m şi Tolnay 7,58 m. • Aseară au ajuns în Capi­tală şi loturile atleţilor din Ungaria şi Polonia. Iată şi componenţa acestora: E. Fery­­sek (60 m şi lungime), S. Ho­lub (greutate) şi H. Kalocsay (lungime şi triplusalt) în dele­gaţia maghiară, respectiv: E. Antczak (greutate), A. Roszak (60 m­g), S. Kabaj (lungime), S. Kokot (lungime), B. Mar­­kowski (prăjină), M. Wodzylsk­w (60 mg) și E. Kozankiewicz (prăjină) în cea poloneză. CALENDARUL COMPETIŢION­AL INTERN­ POATE FI ÎMBUNĂTĂŢIT Recent, comitetul federaţiei de călărie şi pentatlon mo­dern a analizat munca şi re­zultatele obţinute de antre­norii şi sportivii care acţio­nează în ramura sportului călare. Neavînd intenţia să discu­tăm în rîndurile de faţă­ toate problemele ridicate în cadrul dezbaterilor, ne vom opri nu­mai la două din ele : organi­zarea calendarului competiţio­­nal şi necesitatea pregătirii cadrelor tinere. Şi anul acesta, formula de desfăşurare a campionatului republican se preconizează a fi aceeaşi , adică în 3 etape — ultima finală — dispuse în intervalul iunie-octombrie. La aceasta se adaugă cele trei cupe: a Federaţiei, a Lito­ralului şi a României, plus diferitele concursuri interna­ţionale. Campionatul de anul trecut ne-a permis să obser­văm că etapele — în special cea finală — au avut un timp de desfăşurare maraton, so­­licitînd concurenţilor (cu deo­sebire cailor) eforturi multiple. Avînd în vedere faptul că o serie de sportivi (juniori, fete) folosesc aceiaşi cai ca şi se­niorii este de la sine înţeles că animalele au fost supuse unui efort excesiv. Acest lu­cru a impietat asupra per­formanţelor obţinute, randa­mentul nefiind, în cele mai multe cazuri, corespunzător. Trebuie să mai adăugăm la aceasta şi faptul că perioa­dele în care s-au desfăşurat etapele au coincis cu anul şcolar. Mulţi dintre juniori fiind elevi au fost nevoiţi­­ din această cauză — să ab­senteze de la şcoală. De aceea, credem că se impune sepa­rarea întrecerilor de juniori de cele ale seniorilor. Aceas­ta ar permite o dozare mai bună a efortului depus de rai, ar da posibilitatea ca ti­nerii călăreţi să utilizeze în concurs un număr sporit de cai, iar programarea campio­natului în perioadele de va­canţă ar uşura sarcinile şco­lare ale concurenţilor. Sporirea dificultăţilor de la o etapă la alta, promovarea intr-o etapă superioară pe ba­za unui sistem de departa­jare bine pus la punct, tre­buie să constituie elemente de reper în stabilirea valorii călăreţilor şi cailor pe tot parcursul campionatului. S-a pus problema, în ca­drul discuţiilor, a măririi nu­mărului de concursuri. Avînd în vedere însă cheltuielile destul de mari necesare trans­portului cailor, este greu de a se organiza mai multe în­treceri de amploare decît cele prevăzute iniţial. Aceasta nu împiedică, însă, pe nimeni să realizeze concursuri cu carac­ter local. Să dăm un singur exemplu­­ în Bucureşti — unde se află majoritatea că­lăreţilor noştri fruntaşi — baza hipică din Calea Plevnei poate fi utilizată la fiecare final de săptămînă de către cluburile care doresc a fi gaz­da unei competiţii. Condiţii asemănătoare există şi în ce­lelalte centre hipice. Trebuie doar iniţiativă. Dispunem, în prezent, de un eşalon de tineri talentaţi — Gh. Nicolae, M. Burtea, Gh. Popescu, N. Vlad, V. Con­­ţîu, T. Orha — dar insuficient rodaţi. Se impune o activitate mai intensă în această direc­ţie, deoarece în prezent este un prea mare decalaj între generaţii. În ceea ce priveşte materialul cabalin, trebuie spus că mai sunt încă antre­nori ce nu ţin cont de inte­resele generale, neutilizînd — din cauza lipsei de călăreţi corespunzători — caii cu apti­tudini de care dispun, ajun­­gînd ca, pînă la urmă ei să fie respinşi ca plafonaţi, deşi există modalităţi pentru ca să dea un randament satis­făcător. F. EMANUEL PUC­ILI­ŞT­II DIN LOT, ÎN PLINĂ ACTIVITATE Continuînd seria meciurilor de verificare, componenţii lo­tului naţional de box vor sus­ţine sîmbătă la Constanţa, o nouă reuniune, în compania unei selecţionate locale. A fost stabilit programul complet al galei I Aurel Mihai , Marin Lumezeanu, Vasile Rădulescu — Traian Cerchea, Iulian Lun­gu — Constantin Şoşoni, Pavel Nedelcea — Marin Du­­mitraşcu, Aurel Iliescu — Costică Bumb Calistrat Cu­­ţov — Aurel Simionescu, Ion Hodoşan — Gheorghe Puşca­şu­, Ion Covaci — Virgil Fi­lip, Petre Cîmpeanu — Alecu Stoianovici, Ion Monea — Petre Pîrvu. • Cu prilejul unei reuniuni organizată la Brăila, între se­lecţionata locală şi Dinamo Bucureşti, Calistrat Cuţov a răspuns provocării lansată de Costel Gutui. Evoluînd exce­lent, campionul european a obţinut victoria prin abandon în ultima repriză. Imitîndu-şi fratele. Simion Cuţov a dis­pus tot prin abandon, şi tot in ultima repriză, de dinamo­­vistul Eugen Gorea. O re­marcă specială merită tînărul dinamovist, I. Vladimir (năs­cut în 1953), care l-a scos din luptă în ultima repriză pe brăileanul D. Ţigănuş. Alte rezultate : Şt. Boboc b. ab. 3 I. Coman, N. Cordoş m. n. N. Buticeagă, A. Moraru b. p. S. Coroianu, C. Ghiţă b. ab. 2 M. Roadevin, Antoniu Va­sile b. ab. 2 S. Zaharia, G. Rădulescu b. ab. 2 A. Zaibel, N. Grosu p. p. I. Robitu, D. Mihalcea m. n. I. Vlad (pri­mii sunt trecuţi dinamoviştii). GH­RIZU — coresp. in reuniunea de la Braşov, la care au participat com­ponenţii lotului, cea mai disputată partidă a fost cea dintre Constantin Stanei (stingă) şi Costică Bumb. In fotografie, un moment din timpul meciului. Foto : VLADIMIR CARVAŢCHI­N(Braşov) Sportul ŞEDINŢA COMITETUL­UI FEDERAL Membrii Comitetului F.R. Ciclism se vor întîlni astăzi la ora 10, la sediul C.N.E.F.S., pentru a dezbate activitatea desfăşurată în anul 1970 şi a lua măsurile ce se impun pentru realiza­rea unui progres vizibil în sportul cu pedale, atît în activitatea de mase cît și în cea de performanță. UN DEMARAJ SPRE CALITATE Importante măsuri preconizate de Colegiul central de antrenori De la începutul acestui an, Fe­deraţia română de rugby îşi concentrează eforturile către gă­sirea unor modalităţi menite să contribuie la creşterea valorii jo­cului şi implicit la spectaculozi­tatea lui. În acest context s-a des­făşurat recent şedinţa Colegiului central de antrenori, for căruia îi revin sarcini directe pentru rea­lizarea dezideratului mai sus a­­mintit. Colegiul central de antrenori a luat în discuţie în primul rînd problema modificării actualei concepţii de joc. In spiritul rug­­byului modern, ea trebuie funda­mentată pe acţiuni de atac, desfă­şurate la mînă, cu participarea treisferturilor şi liniilor de înain­tare, cu dezvoltarea cît mai mul­tor şarje organizate pe drumul cel mai scurt către buturile ad­verse, cu lovituri de picior de a­­tac, în teren. Aşadar, o concepţie care să promoveze ideea jocului constructiv, să favorizeze elimina­rea timpilor morţi şi să combată tendinţa unor echipe de a abuza de tactica expedierii mingilor în tuşe, care nu fac decît să închidă jocul. In sprijinul acestei concep­ţii se va merge chiar mai depar­te : se proiectează modificarea re­gulamentului de joc, prin acor­darea a 4 puncte pentru o în­cercare şi numai a două puncte în cazul unei lovituri de pedeapsă (pentru „dreap“, acelaşi punctaj - 3). De altfel, problema unei noi concepţii de joc în rugby, în lu­mina acestei reorientări, se va afla și pe ordinea de zi a con­sfătuirii cu antrenorii (4—5 martie) preconizată in ajunul reluării returului campionatului divizionar. * Reactualizind unele sugestii si recomandări, Colegiul central de antrenori a hotârît ca in alcătuirea loturilor reprezentative să se tină seama, mai mult decît in anii precedenţi, de elementele de per­spectivă existente într-o serie de echipe divizionare care activează in ţară. O asemenea măsură poate şi trebuie să determine un demaraj către calitate. Mai mult , în stabilirea loturilor vor fi consultaţi TOŢI antrenorii echipelor divizionare. Antrenorul federal se va deplasa în centrele in care funcţionează echipe de A, va vedea la lucru o serie de ju­cători, va hotări împreună cu antrenorii o primă selecţie. Ulte­rior, pe baza notaţiilor făcute la meciurile de campionat şi la tria­­luri (acestea au şi fost fixate la datele de 4 şi 17 martie), se vor definitiva loturile reprezentative. In acest fel se va asigura o mai judicioasă selecţie a celor mai Se reaminteşte antre­norilor admişi a se pre­zenta LA EXAMENELE DE AVANSARE, că a­­cestea vor avea loc la Institutul de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, str. Maior Ene nr. 12, la 1 martie 1971, orele 15, pentru atletism, box, călărie, ciclism, fotbal, gimnas­tică, handbal, lupte, nataţie, kaiac-canoe, ca­notaj, rugby, scrimă, tenis de câmp, tir, pati­naj şi la 8 martie, orele 15, pentru alpinism-tu­­rism­, baschet, haltere, hochei, popice, volei, tenis de masă şi judo. Listele cu antrenorii admişi a se prezenta la examene au fost tri­mise consiliilor judeţene pentru educație fizică și sport, unde pot fi consultate. Nr. 1184 (6618) EUGEN ALMER S-a născut la Re­şiţa la 1 Ianuarie 1953. A învăţat să înoate la virsta de 9 ani cu prof. Ioan Schuster, care-l pregăteşte şi în prezent. Multip­­ram­­pid­, şi recordman de juniori al ţării, el a devenit pentru prima oară cam­pion national de seniori in august 1970, cînd a cîştigat probele de 400 m liber (4:21.1) şi 400 m mixt (5:00.8). Fiind însă suferind nu a putut parti­cipa în continuare la Balcaniadă şi „europene“. La a­ceasta oră deţine recordurile naţio­nale de juniori la 7 probe şi cele de seniori la 400 m li­ber (4:21.1) şi 400 m mixt (5:00.8). Tot­odată, el este şi autorul celor mai bune performanţe româneşti în bazin scurt la 400 m, 900 m liber şi 400 m mixt. Pentru Eugen Almer, îno­tul este o adevărată pasiu­ne, faţă de care nici un sacrificiu nu este prea mare. Să înoţi zilnic are un şir însumind kilometri întregi pentru o secundă sau cîteva zecimi smulse cronometru­­lui este un lucru destul de monoton şi extrem de difi­cil. Ca să nu mai vorbim că un profesor ca Ioan Schuster nu admite nici cea mai mică abatere de la programul stabilit. Dar reşiţeanul a în­văţat să „sufere“ în trata­mentul la care se supune de bunăvoie zilnic (parcurge între 8 şi 12 kilometri), ştiind că doar astfel munca sa îl va duce cit mai aproape de marii craulişti ai lumii. — O. V. — 200 m liber 400 m liber i 500 m libei 400 m mixt Performantele lui Almer au crescut intr-o proporţie rezonabilă in fiec­are an (tabloul de mai jos este elocvent), fapt care ne per­mite — după ultimele sale rezultate — să ne gîn­­dim cu încredere la perspec­tivele sale olimpice pentru 1972. Pentru că în mod cert, acel 4 :11,9 la 400 m liber (comparabil, după tabela de punctaj, cu 53,2 — 100 m li­ber, 1 :57,9 — 200 m liber, 57,8 — 100 m delfin, 60,6 - 100 m spate sau 2: 11,9 — 200 m mixt), că și rezultatul de 4 :53,7 la 400 m mixt (fără nici o pregătire spe­cială), sunt promițătoare. 1967 2:21,1 4:57,7 — — 1966 2:09,3 4:34,0 18:39,4 5:20,0 1966 2:07,8 4:27,3 18:01,3 5:09,7 1976 2:04,8 4:21,1 17:58,4 5:00,8 1971 2:00,1* 4:11,9* — 4:52,7* x , rezultate în bazin de 25 m îndreptăţiţi jucători sa reprezime culorile ţării în diferite competi­ţii internaţionale. In fine, Colegiul central de an­trenori a dezbătut într-un mod mai realist problema lărgirii bazei de masă a rugbyului. In această privinţă sunt de notat cîteva ini­ţiative lăudabile : campionatul rezervat şcolilor profesionale din reţeaua Departamentului Căilor Ferate, competiţia organizată sub egida Inspectoratului şcolar al judeţului Suceava pentru echipe de elevi din şcolile generale, crea­rea unor centre pentru copii şi juniori într-o serie de oraşe ale ţării (Constanţa, Timişoara, Bra­şov, Iaşi etc.). Întrucit la ora ac­tuală în Bucureşti şi în ţară îşi desfăşoară activitatea mai bine de 12 centre de acest fel, se preco­nizează iniţierea unui alt sistem competiţional pentru copii şi ju­niori, mult mai judicios, care să elimine avantajul din start al echipelor din Capitală. Salutînd măsurile amintite, ne exprimăm convingerea că mem­brii Colegiului central de antre­nori (ca şi celelalte organe ale federaţiei de resort) vor reuşi să realizeze, chiar în apropiatul sezon competiţional, mutaţiile calitative pe care toţi iubitorii sportului cu balonul oval le doresc şi le aş­teaptă. Tiberiu STAMA ★ Dialog cu arbitrul Teodor Viting despre surpriza de la Napoli „RUGBYUL MAROCAN ESTE, INTR-UN FEL, EMANAŢIA ŞCOLII FRANCEZE...“ Surpriza de la Napoli, oraş în care rugbyştii italieni au fost întrecuţi de cei marocani (8—6) trezeşte vii comentarii în lumea sportului cu balonul oval de la noi. Se știe că România se va întîlni, chiar în acest sezon, atît cu reprezentativa Italiei — la București— cît și cu cea a Ma­rocului — la Casablanca. Era de aceea firesc ca la înapoierea arbitrului T. Viting, care a con­dus meciul de la Napoli, să-i solicităm unele amănunte . Cum se explică victoria echipei Marocului ? — Datorită, în principal, ac­ţiunilor în viteză ale liniei de treisferturi, compartiment care­­ s-a impus pe toată durata par­tidei. Apoi faptul că rugbyul marocan este — într-un fel — emanaţia şcolii franceze. Real­mente mulţi dintre jucătorii Marocului acţionează in nota specifică acestei şcoli, adică cu multă fineţe, cu subtilităţi. — Ce s-a întîmplat — to­tuşi — cu rugbyştii italieni ? — XV-le ţara gazdă a con­stituit o decepţie pentru toti spectatorii. De altfel, există o explicaţie: o parte din titulari n-au respectat programul de pregătire fixat de federaţia ita­liană de resort. — Ce implicaţii aduce pentru rugbyştii români acest rezultat surpriză ? — Faţă de cele văzute la Na­poli, tind să cred că meciul pe care rugbyştii noştri îi vor susţine la Casablanca nu peste multă vreme se anunţă destul de dificil. Nu încape îndoială că XV-le ţării noastre păstrează prima şansă, dar anticipez o re­­plică foarte dirză din partea sportivilor marocani. Noi va trebui să-i depăşim in special prin tehnică şi concepţie tac­tică. : Cît priveşte meciul cu tra­in,­­acesta mi se pare mai facil de­cit cel de la Rovigo de anul trecut. Bineînţeles, cu rezerva ca jucătorii noştri să evolueze la valoarea lor reală. Maturitatea virstei copilăriei... Deunăzi, la Timişoara, — imi relata profesoara Ildico Marta — in cadrul unei festivităţi ce a avut loc la Liceul nr. 4, s-au con­ferit medalii citorva elevi din şcolile generale (cei mai buni din ţară, după aprecierile organi­zatorilor), drept răsplată a mo­dului desăvirşit in care s-au des­curcat în labirintul dificilelor examene ale expediţiei „Cuteză­torii“. Profesoara era de-a drep­tul entuziasmată de seriozitatea acestor copii, atunci cînd au fost puşi să găsească cele mai adec­vate soluţii unor probleme mai puţin familiare lor, cum ar fi prepararea mîncării... Trecînd de la faptele petrecute la Timişoara, la unele că­rora le-am fost martor la Bucureşti eram tentat, la un moment dat — fiind vorba de sport — să nu le mai consider chiar atît de demne de evidenţiat. Sportul intră, doar, în preocupările zil­nice ale copiilor. Dar a fost o simplă tentaţie căreia am izbutit să-i rezist. Căci nu se poate spune despre cei 22 de elevi (din clasa a VIII-a) ai unor şcoli ge­nerale din sectorul 6 al Capitalei că au dat dovadă de mai puţină iniţiativă decît colegii lor din Ti­mişoara, mai ales că aveam în faţă preşedinţi ai asociaţiilor sportive: Caterina Serafim (Şcoala generală nr. 129), Dragoş Mi­năi­­leanu (Şcoala generală nr. 128), Mircea Mureşan (Şcoala generală nr. 143) — dar exemplele sunt mult mai numeroase — au ştiut (şi aici intervine spiritul lor de copii... maturi) să organizeze în aşa fel activităţile sportive, să le imprime o asemenea tentă de se­riozitate, incit şi-au molipsit, real­mente, colegii în practicarea, pe seara întregii şcoli, a sportului. Profesorii de educaţie fizică au in cei mai tineri preşedinţi de asociaţii sportive, un sprijin una­nim apreciat. Unul dintre dascăli îmi vorbea, chiar, despre faptul că se consultă, la modul cel mai serios, cu preşedintele asociaţiei sportive, pentru a afla ce anu­me activităţi sînt mai pasionante. Profesorul — bun psiholog — miza pe faptul că, Intreprinzînd singur un sondaj, nu ar reuşi să afle tot atît de multe detalii, ci se află colaborind cu preşedintele asociaţiei. Iau cunoştinţă despre toate acestea cu ocazia unei re­cente instruiri a preşedinţilor a­­sociaţiilor sportive din şcolile generale. Iniţiativa aparţine Consiliului de educaţie fizică şi sport şi Comi­tetului U.T.C. din sectorul 6 al Capitalei. Profesorul Traian Po­top, şeful comisiei sport a comi­tetului U.T.C. şi Petre Dudescu, vicepreşedinte al Consiliului de educaţie fizică şi sport s-au în­treţinut, timp de citeva ore, cu cei mai mici preşedinţi de aso­ciaţii. Problemele puse in discu­ţie (sarcinile asociaţiilor sportive ale elevilor şi calendarul pentru anul şcolar în curs) au trezit un viu Interes. Fiecare a fost dornic să afle cu­ mai multe detalii teh­nice şi de organizare. Dar, in mod deosebit s-a discutat despre modalităţile cele mai potrivite de atragere a tuturor elevilor în practicarea exerciţiiior fizice. Re­­ferindu-se la contribuţia asocia­ţiilor sportive în realizarea unui interes general pentru mişcare, pionierul Dragoş Mihăileanu a făcut cîteva observaţii deosebit de judicioase, dintre care organi­zatorii instructajului au reţinut in mod deosebit pe aceea referitoare la atenţia mai mare pe care con­siliile de sport ale sectoarelor trebuie s-o acorde sportului şco­lar de masă. Ion GAVRILESCU ÎNTREPRINDEREA ECONOMICĂ DE ADMINISTRARE A OAZELOR SPORTIVE din București, b-dul Muncii nr. 37—39, sector, 3, telefon 21.39.71 ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ — vopsitor auto cat. 5—6 — instalator sanitar — fochist autorizat medie presiune — electrician (pentru poligonul Tunari) — magaziner principal­i organizatori principali roluri sportive. minde mergem HANDBAL : Sala Flo­reasca, ora 21 : Steaua Bucureşti-Partizan Bjelo­­var (meci retur In semi­finalele C.C.E.). RUGBY : Stadionul Steaua, ora 16,30 : Rapid- Gloria (întilnire in cadrul „Cupei de iarnă“) SCRIMA : Sala Flo­reasca II, de la ora 8,30 , întreceri contînd pentru divizia națională A (e­­chipe, toate probele) TENIS DE MASA : Sa­la de la Stadionul Re­publicii, de la ora 9 la 13 și 17—70 . ..Cupa șco­lilor sportive*.

Next