Sportul, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 6802-6831)
1971-09-01 / nr. 6802
AIr. 6802 Fază din partida de la Cluj. Aripa stingă a universitarilor, Lică, pecetluieşte victoria gazdelor (scor 3-1) Foto: CREŢU N. CĂLIN ETAPA DE DUMINICĂ... Inaugurăm astăzi o nouă rubrică, rezervată PROVINCIEI, iubitorilor jocului cu balonul rotund din marile centre fotbalistice ale țării, care-și vor exprima opiniile despre meciurile etapelor diviziei A prin „purtători de cuvînt" cunoscuți atît în lumea fotbalului cît şi în presa sportivă. Debutul îl face astăzi Constanţa, prin condeierul Al. Mihalcea. Nu încape nici o îndoială, orice încercare din partea unui constănţean de a comenta ultima duminică fotbalistică trebuie, volens-nolens, să înceapă cu o privire asupra meciului dintre Farul şi Politehnica Iaşi. Sigur, rezultatul este arhicunoscut la ceasul la care publicăm aceste rînduri, spectatorii de pe „1 Mai“ au apucat însă să-l treacă cu o clipă mai devreme decît restul amatorilor de fotbal prin filtrul emoţiilor lor şi din punctul lor de vedere discutăm acest meci. ...A fost un timp punctul înscris După două etape CIFRELE VORBESC Cu cele 24 de goluri înscrise în această etapă (o medie de 3 goluri de partidă) actualul campionat înregistrează, după două etape, un număr de 46 de goluri. Golgeterii etapei au fost Jercan și Lucescu care au înscris, fiecare, cite două goluri. In această etapă au fost acordate trei lovituri de la 11 m (două au fost transformate de Lucescu, iar una ratată de Dobrin), toate fiind dictate — de data aceasta — împotriva oaspeţilor. Cei 8 arbitri care au condus partidele acestei etape au primit 37 de stele: 6 cite 5 stele, Otto Anderco 4 stele, iar I. Cîmpeanu 3 stele. Pe baza notelor acordate în această etapă, clasamentul „constantvaloric“, după două etape se prezintă astfel : 1. „U“ CLUJ 165 p (82 p obţinute acasă + 83 p în deplasare), 2. A.S.A. 162 p (77 + 85), 3 Steagul roşu 161 p (81 + 80) 4. Steaua 154 p (75+79), 5. S. C. Bacău 151 p (84 + 67), 6. Dinamo 150 p (70 + 80), 7 Univ. Craiova 148 p (71+77), 8. U.T.A 146 p (64 + 82), 9. C.F.R. Cluj 145 p (73 + 72), 10—12. Politehnica (66+76), Jiul (69 + 73) și Crisul (72 + 70), fiecare cite 142 p, 13. Farul 141 (65 + 76), 14. Rapid 140 (68 + 72), 15—16. F. C. Argeș (78 + 57) și Petrolul (71+64), fiecare cîte 135 p. Partidele acestei etape au fost urmărite de 119 000 spectatori. Deci, o medie de 14 875 spectatori de meci. Situaţia în „Trofeul Petschovschi“, după două etape este următoarea : 1. CLUJ 10, 2—5. Craiova, Oradea, Constanţa şi Piteşti 9,00, 6—9. Arad, Tg. Mureş, Bacău şi Ploieşti 8,00, 10. Bucureşti 7,66, 11—13. Petroşani şi Braşov 7,00. De remarcat debutul foarte bun al publicului clujean, actualul deţinător al „Trofeului“, Adrian VASILESCU » (Urmare din pag. 1) cu privire la îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice în rîndul maselor — „trebuie să se pună accent pe promovarea creaţiei originale cu caracter militant, revoluţionar“, cinematografia românească are obligaţia morală să caute în sport filoane mai adinei şi mai puternic de inspiraţie, înfăţişînd frumuseţea acestuia, tăria fizică şi morală a celor ce-l populează. SCURT-METRAJE PENTRU PUBLIC. SAU PENTRU... FESTIVALURI ? ! Mai uşor de realizat, dar nu mai facile, filmele documentare se prezintă la această analiză pasageră cu un bilanţ — cantitativ şi calitativ — net superior , din 1957 şi pînă acum s-au confecţionat, în urma comenzilor C.N.E.F.S., 50 de scurtmetraje cu tematică sportivă, dintre care multe au cucerit sufragiile publicului şi ale diverselor jurii internaţionale. Mai susceptibili la acest gen, regizori ca Savel Şiropul, Erwin Szekler, Eugenia Gulii, Lucian Bratu, Andrei Blaier sau Eugen Popiţă — ca să cităm numele întilnite mai frecvent — şi-au trecut în dreptul lor scurt-metraje de mare actualitate, lucrate cu pasiune şi măiestrie, pelicule care şi-au înscris în palmares, în ultimii doi ani, distincţii de prestigiu la festivalurile internaţionale de film sportiv de la Grenoble, Kranj (Iugoslavia), Budapesta, Cortina d’Ampezzo, Oberhausen (R.F.G.) şi Moscova. Ne facem o plăcută datorie din a enumera aceste distincţii : • Premiu! C.I.D.A.L.C. (Grenoble — 1970), Premiul pentru instruire tehnică (Budapesta — 1970) şi Marele premiu al Festivalului de film sportiv de la Kranj (1970) pentru ,.LUPTA LA SEMICERC”, realizat de Erwin Szekler ; • Medalia de argint a Comitetului Olimpic National Italian, decernată la al III-lea Festival internaţional de film sportiv de la Cortina d’Ampezzo filmul „ECHIPAJUL” (regizor Savel Ştiopul) ; • Placheta de argint a juriului, la acelaşi festival, pentru „LECTIA DE GIMNASTICA“ a profesorului Nicu Alexe ; • Premiul pentru imagine (Kranj — 1970) și Premiul pentru scenariu (Oberhausen — 1970) scurt-metrajului ,,50 DE SECUNDE” (scenariști Gh. Horvath și M. Naru) . • Premiul ziarului „Pionierskaia Pravda” pentru „MÎNIVOLEI” (scenariu — Cornelia Ghibu, regie — Eugenia Gutui, prezentat la Festivalul de la Moscova, 1971. Evident, soarta documentarului sportiv — cu caracter de retrospectivă („50 de ani de sport sub steagul partidului”, „File din istoria s boxului“ etc.), didactic („Primii paşi în sport“, „Sportul şi şcoala”, „Vrei şi tu să joci tenis ?” etc.) sau edu-cativ („Spectatori și spectatori“) — este mult mai fericită decît cea a filmului de lung metraj, dar — se va vedea — nu lipsită de primejdii. Cheltuind anual aproximativ un milion de lei pentru turnarea unor asemenea pelicule, C.N.E.F.S. face o treabă bună, contribuind în mod nemijlocit la popularizarea marilor succese ale sportivilor români, susţinînd o excelentă propagandă — mai ales în incinta şcolilor — pentru mişcare şi exerciţiu, pentru atragerea tineretului către binefacerile sportului, dar, din păcate, drumul acestor scurt-metraje către marea masă a spectatorilor este adesea plin de obstacole. Filmele apar in circuitul D. D. F. la mult timp după terminarea lor, proiectarea este cel mai adesea programată in săli de mică capacitate, copiile se dovedesc puţine şi se degradează repede, ceea ce face ca numărul cinefililor care au posibilitatea urmăririi unor asemenea documentare să fie (sondajele noastre vorbesc fără putinţă de tăgadă) nepermis de mic. în sprijinul acestei afirmaţii ne vom folosi de exemplul judeţului Constanţa . Pe teritoriul căruia cîteva filme documentare sportive s-au pierdut fără urmă (!?), sau ale marilor cinematografe ale Capitalei (Patria, Republica etc.) care n-au programat, de ani şi ani, nici un scurt metraj cu tematică sportivă... Credem că este de datoria Direcţiei Difuzării Filmelor şi a organismelor subordonate ei să procedeze la o mai activă şi mai raţională repartizare a documentarului sportiv, silit nu o dată la o condiţie de anonimat — cu atît mai nemeritată cu cit este vorba de pelicule valoroase şi actuale, ca „Lia Manoliu” sau „Rachete de argint", film dedicat marilor campioni ai tenisului românesc —, proiectat în săli neindicate, din marginea oraşelor, înaintea unor filme de interes minor. Este cazul, gîndim, ca popularizarea unor asemenea documentare să urmeze o politică mai atentă şi mai realistă decît pînă acum, între coordonatele căreia revista „Cinema” şi televiziunea — care n-ar fi mai nimerit ca un scurt-metraj sportiv cu merite recunoscute să fie găzduit într-o emisiune de interes general şi nu numai în „Sport şi şcoală”, duminică, de la ora 8,30 ? — să-şi aducă un sprijin substanţial. După cum misiunea mişcării noastre sportive nu este — înainte de toate — aceea de a produce campioni, ci de a oferi patriei un tineret sănătos şi puternic, la fel misiunea primordială a documentarului sportiv nu este legată de prezentarea la diversele concursuri internaţionale, ci de contribuţia la pătrunderea şi popularizarea sportului în rîndul celor mai largi mase ale iubitorilor lui. O asemenea misiune nu este — deocamdată — dusă pînă la capăt. ★ După cum credem că a lăsat să se înţeleagă, analiza de faţă nu socoteşte că a epuizat un fond de probleme dificile. Rîndurile acestea au drept scop să prezinte cititorilor o situaţie traversată de neînţelegeri şi caracterizată de puţine reuşite, asupra căreia forurile în drept — C.S.C.A., D.D.F., C.N.E.F.S., etc. — trebuie să reflecteze cu calm şi profunzime, căutind cele mai fericite soluţii, capabile să impulsioneze o activitate al cărei bilanţ — cel puţin în domeniul filmului de lung metraj — nu se aliniază mersului ascendent al sportului românesc. FILMUL CU TEMATICĂ SPORTIVĂ ...VĂZUTĂ DE LA CONSTANTĂ de Cuperman (min. 4), apoi un balans prelung, măturînd gazonul de la o poartă la alta, cu faze întortochiate, excesiv sofisticate şi pase nefinalizate, aşa că nu m-am mirat auzind că un spectator îşi descarcă exclamativ iritarea chiar lingă urechea mea : „Ce face Oprea ăsta, dom’le ! ? Şi exact peste 30 de secunde „Oprea ăsta“ marca un gol incredibil, cu un balon care sfida imaginea curentă despre traiectoria firească a acestui obiect, transformat de circumstanţă în proiectil de aruncător... Apoi, al doilea punct al constănţenilor, înscris de Caraman. Restul se ştie : dispută înfrigurată, care a adus egalitatea şi dezamăgirea constănţenilor, dintre care unii pentru mai mare siguranţă veniseră în tribune cu veritabile sirene de remorcher. O dezamăgire înaltă cît zborul pescăruşilor pe deasupra stadionului... ...în fond, prin acest rezultat, Farul n-a făcut o figură mai bună sau mai rea decît alte echipe care s-au confruntat duminică, dacă stăm să ne gîndim că echipa constănţeană a ajuns la un rezultat egal într-o serie de cinci asemenea rezultate. Cifră fatidică, stăruitoare, precum se vede. De aici impresia de „stai să vedem, nu se ştie încă, să mai aşteptăm“. TOATǍ LUMEA E DE PÅRERE CÅ SCORURILE EGALE, AŞA DE BLAJIN EXPRIMATE PRIN SEMNUL ECUAŢIEI, ASCUND ÎN FOND O SITUAŢIE DE ÎNCORDARE ŞI FOARTE MULTE PROMISIUNI — ŞI AUTOPROMISIUNI — PENTRU VIITOR. Dincolo de termeni consacraţi, oscilînd îndeobşte între „cutremur şi surpriză“, ceea ce dă nota dominantă a etapei credem a fi acţiunile individuale ale cutărui sau cutărui jucător şi nu o reală confruntare a valorii echipelor competitive. La Ploieşti, Moldovan scoate din anonimat o repriză, mai fericit decît a făcut-o Grozea, care a pus totuşi pentru o clipă la grea cumpănă mii de inimi. Intr-o dispoziţie de zile mari a fost Jercan, care a adus şi golul iniţial şi golul victoriei în partida dintre piteştenişi giuleşteni făcînd lumea să se întrebe dacă reflexele celebre de altădată ale lui Răducanu n-au cunoscut cumva — indiferent de apărarea rămasă fără Dan Coe — o slăbire, fie chiar pentru 12 minute fatale ! Nu mai puţin năvalnici ni s-au părut a fi Domide şi Broşovschi, care au redus la neant o victorie din greu muncită de militari timp de peste 85 de minute, scoţînd echipa arădeană dintr-un impas moral. N-are rost să lungim şirul numelor, faptele sunt prea bine ştiute- etapa a, mai dovedit ceva: credinţa fanatică a unor suporteri (şi chiar jucători), în avantajul miraculos al terenului propriu se vede supusă unui examen nemilos de lucid. O probează, între altele, cazul Farului. In concluzie : meciuri aşteptate cu sufletul la gură, dar rezultate derutante ; speranţe trandafirii, dar împliniri sub aşteptări ; nume sonore, dar acţiuni hotărîte întreprinse de jucători mai puţin răsfăţaţi de celebritate (a se compara cu postura lui Dobrin şi Răducanu). Intr-un cuvînt — o etapă cu niscai mici surprize, dar fără nici un mare cutremur. Al. MIHALCEA redactor la revista „Tomis“ „AJAR“ GALAŢI A CÎŞTIGAT „CUPA CRAVATELOR ROŞII“ LA MINIMOTBAL „Cutezătorii“ Vatra Bornei-cea mai disciplinată echipă a turneului — a primit premiul oferit de ziarul nostru CONSTANŢA, 31 (prin telefon, de la trimisul nostru), în Parcul pionierilor constănţeni, splendidă bază sportivă realizată prin munca patriotică a elevilor din oraşul de pe malul mării, 16 echipe de copii — cele mai bune din 1 000 câte s-au aflat în competiţie la faza interstrăzi şi cartiere, pe municipii şi judeţe — s-au întrecut timp de 5 zile în turneul final al „Cupei cravatelor roşii“. După meciuri viu disputate, în care n-au lipsit clipele de mare bucurie şi... lacrimile, victoria finală a revenit echipei Ajax Galaţi, echipa şcolarilor din cartierul Ţiglina, alcătuită de un elev din clasa a XI-a, Ionel Mihailopol, şi pregătită de fostul internaţional Zoltán David. Dar iată primele 6 formaţii clasate în această competiţie organizată de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor şi Federaţia română de fotbal, cu sprijinul ziarului „Sportul“ şi al revistei „Fotbal“ : 1. Ajax Galaţi, 2. Voinţa Tătăraşi-Iaşi (instructor D. Canănău), 3. Pescăruşul Constanţa (prof. C. Bădilă), 4. Vulturul Cluj (prof. O. Rusu), 5. Speranţa Ceahlăului Piatra Neamţ (prof. C. Ţapu), 6. Apollo Timişoara (antrenor P. Beker). Cu ocazia festivităţii de încheiere, primelor trei clasate li s-au oferit diferite premii în obiecte. Revista „Cutezătorii“ i-a dăruit lui Ion Dinu (Bucureşti) un aparat de fotografiat, premiu al fair-play-ului de care a dat dovadă. Ziarul „Sportul“ a acordat echipament sportiv echipei „Cutezătorii“ Vatra Dornei, cea mai disciplinată formaţie a turneului. Micul şi talentatul Marian Şerban, căpitanul lui Ajax, a fost golgeterul campionatului, cu 31 de goluri marcate din cele 53 realizate de formaţia sa. Această competiţie a arătat multe lucruri bune, a scos la iveală copii (pînă la 12 ani) extrem de talentaţi. Vom reveni cu amănunte. C. ALEXE Spox*tul ARBITRII MECIURILOR DE DUMINICĂ STEAGUL ROŞU—F. C. ARGEŞ : Z. Drăghici — la centru, N. Stavru (ambii din Constanţa) şi T. Leca (Brăila) — la linie; A.S.A. TG. MUREŞ — „U“ CLUJ : A. Bentu — la centru, Gh. Dragomir şi AI. Grigorescu — la linie (toţi din Bucureşti) ; POLITEHNICA IAŞI — DINAMO : I. Rus — la centru, I. Soos şi Z. Szeczei — la linie (toţi din Tg. Mureş) ; STEAUA — FARUL: V. Topan — la centru, A- Pop şi Gh. Vereş — la linie (toţi din Cluj) ; C.F.R. CLUJ — JIUL: Gh. Popovici — la centru, Şt. Lazăr şi A. Munich — la linie (toţi din Bucureşti) ; CRIŞUL — U.T.A. : C. Ghemigean — la centru, C. Binulescu şi D. Gheţu — la linie (toţi din Bucureşti) ; S. C. BACAU — UNIVERSITATEA CRAIOVA : N. Rainea (Bîrlad) — la centru, V. Popa şi ■ I. Ciolan (ambii din Iaşi) — la linie ; RAPID — PETROLUL : V. Dumitrescu — la centru, E. Martin şi R. Stîncan — la linie (toţi din Bucureşti). Delegarea acestei brigăzi s-a făcut cu acordul clubului ploieștean. COMPONENŢII LOTULUI ŞI NOUA CONCEPŢIE DE JOC Turneul final al C M din Mexic a pus în lumină noile valenţe ale fotbalului modern, amplu analizate în simpozioanele de nivel mondial (la Split, Varna şi Klosters) la care am participat împreună cu alţi cîţiva specialişti români. Pornind de la parametrii biofizici şi psihici ai jucătorilor noştri, am considerat că se impune să elaborăm o nouă concepţie de joc pentru reprezentativele naţionale, concepţie adecvată însuşirilor celor selecţionaţi şi cît mai corespunzătoare stadiului atins de fotbalul celor mai avansate ţări. Principiile schiţate pentru aceste loturi urmăresc realizarea jocului in spirit ofensiv, purtat in permanentă mişcare, cu participarea jucătorilor la ambele faze fundamentale — de atac şi apărare — obţinută prin trecerea promptă a întregii echipe din ofensivă indefensivă şi vice-versa (elasticitatea jocului). In cadrul acestei noi concepţii, fiecare jucător o dată aflat în posesia mingii (indiferent de rolul ce-l deţine în echipă) se transformă în atacant. Pentru fundaşii care iniţiază şi duc mai departe atacurile, am indicat suplinirea lor temporară, în zona părăsită, prin alţi coechipieri. Stabilind perfecta interacţiune a posturilor şi compartimentelor, orientarea tactică nu se mai face în funcţie de rolurile fixate iniţial în cadrul aşezării indicate de sistemul de joc, ci numai in raport de faza de atac sau de apărare în care se află echipa. In acelaşi timp, atacanţii devin, datorită presingului exercitat de el asupra adversarilor din zona respectivă, primii apărători ai echipei, iar fundaşii şi chiar portarul se transformă, îndată ce au intrat în posesia mingii, în cei dinţii declanşatori ai atacurilor. In acest context, mijlocul terenului constituie platforma pe care pivotează jucătorii respectivi , integraţi în toate fazele de atac, dar devenind şi apărători de prim ordin, prin aplicarea marcajului combinat „om la om“ şi „în zonă“. Pentru lotul A am mers mai în amănunt cu rolurile apărătorilor i am fixat numai fundaşului central dreapta sarcina de a juca la intercepţie, în timp ce fundaşul central stingă trebuie să apară oriunde se iveşte un pericol virtual. Cum s-au achitat jucătorii în trialul de la 25 august a-c. de sarcinile stabilite în linii mari prin noua concepţie de joc ? începem cu portarul Răducanu, el a evoluat cu mai multă siguranţă şi seriozitate, dovedind un plasament bun şi priză la balon. A iniţiat adesea atacuri prin degajări cu piciorul şi aruncarea cu mina. Uneori, acestea n-au avut, însă, precizia necesară, Răducanu trimiţînd într-un pachet de jucători în care nu se afla un coechipier avertizat şi, deci, demarcat, spre a primi mingea în condiţii optime. Fundaşii: In nota obişnuită Sătmăreanu, care a iniţiat numeroase acţiuni ofensive, dar s-a avîntat cîteodată prea mult înainte, avînd dificultăţi în repliere, pentru a-şi neutraliza adversarul direct. lanul şi Vlad au jucat uneori prea apropiaţi unul de altul, marcînd ambii un singur adversar. Pe parcurs, lanul a jucat din ce in ce mai bine, avînd a-i reproşa numai cele două faulturi la marginea suprafeţei de pedeapsă, care pot crea pericole pentru poarta noastră într-o întîlnire internaţională. Boc şi-a făcut o reintrare promiţătoare, arătînd siguranţă în atacul de deposedare şi o bună distribuţie a mingilor recuperate. Mocanu, pe postul de fundaş lateral, a anihilat cu brio pe adversarul de pe extremă dar, deşi foarte activ, a avut puţine participări la acţiunile de atac, aşa cum cere noua concepţie de joc. Mijlocul terenului a fost bine stăpinit de noul cuplu Anca — Dumitru. Cel dinţii mijlocaş a constituit un permanent piston, care a acţionat cu egală eficacitate in atac şi in apărare. „Un-doi“-urile realizate de Lucescu şi Iordănescu, mai ales în repriza a doua, l-au făcut pe Anca şi realizator. El a greşit însă unele pase. Dumitru, deşi nepus la punct cu pregătirea fizică, s-a dovedit acelaşi mijlocaş ofensiv de mai înainte, preţuind şi rolul de coordonator pe care-1 îndeplinea pînă acum Radu Nunweiller, dar şi de finalizator. In atac, extrema dreaptă Lucescu se află intr-o formă sportivă excelentă, dovedind şi prin acţiuni individuale şi prin cele colective că posedă o foarte bună orientare tactică, găsind soluţii ingenioase pentru toate situaţiile. A devenit şi un bun realizator, fapt îmbucurător, atît pentru evoluţia sa în echipa de club, cît şi în cea reprezentativă. Dembrovschi s-a arătat acelaşi virtuoz în controlul balonului, dar, pe lingă perioade bune, a avut şi altele de... dispariţie din joc. A pierdut două ocazii rarisime de gol. Iordănescu se dovedeşte, de la un joc la altul, mai tenace, mai activ, mai subtil în realizarea jocului colectiv. Şi-a pus în evidenţă mai mult virtuţi de constructor, decît de realizator. „Un-doi“-urile cu Anca şi Lucescu i-au reuşit. Păcat că in unele momente face exces de dribling... De aceea, multe din acţiunile luate pe cont personal n-au putut fi concretizate. Năstase, vădind tracul debutului în prima reprezentativă, nu şi-a pus în valoare toate posibilităţile, ceea ce ne îndeamnă să-l mai supunem şi altor verificări. Florian Dumitrescu şi-a confirmat utilitatea în cadrul echipei, prin volumul de muncă depus şi ca autor al unor pătrunderi incisive urmate de centrări „ca la carte“. In meciul de azi, cu O.F.R. Beograd, vom repeta cu scrupulozitate „examenul“ nostru, de la care aş- teptăm mai multe confirmări. ANGELO NICULESCU antrenorul echipei naţionale jucători de la O.F.R. Beograd „pozează“ fotoreporterului nostru Dragoş Neagu „.PROMITEM SA NE ONORĂM CARTEA DE VIZITĂ (Urmare din pag 1) sată de piteșteni a fost foarte bună. După o clipă : — Noi ne pregătim pentru jocul cu Djurgarden, din „Cupa U.E.F.A.”, echipa României pentru jocul cu Finlanda. Promitem să ne onorăm cartea de vizită, cu un joc frumos.. Cei mai interesanţi sînt — întotdeauna — înşişi protagoniştii. Ii „atacăm” pe Slobodan Santraci,„nouarul“ ospeţilor . — Ştim că sînteţi poet, în viaţa particulară, cu un volum da versuri publicat de curînd. Noi, însă, vă cunoaştem mai mult ca golgeter. — Dimpotrivă — mă întrerupe tunarul lui O.F.R. — eu cred că mai mult ca poet. — ? !? — Simplu. Am jucat în România la Cluj, Ploieşti și Bucureşti. N-am marcat nici un gol. Mă ocoleau mingile ca prin farmec. In mod sigur, cineva dintre spectatori a remarcat : „uite poetul !” — Dar mîine, poet sau golgeter ? — Doresc să înscriu un gol ! Portarul Georgevici, cel mai înalt dintre oaspeţi, are emoţii : — Argeşenii mi-au înscris 3 goluri în turneul de la Kruşevac. Acum îi am în faţă pe cei mai buni înaintaşi români. Vă închipuiţi... Mezinul Ninoslav Zeţ, cu un bandaj mare în jurul capului, precizează : — M-am accidentat duminică, în partida cu Sarajevo... Mă simt, însă, bine. Sper într-un joc frumos. Intre timp, am ajuns la hotelul „Ambasador“, reşedința oaspeţilor. Urmează clipe de odihnă, antrenamentul de după-amiază, la ora începerii partidei, plimbare de agrement prin Capitală. Santraci ne-a mărturisit că, de la etajul IX al hotelului, privind panorama Capitalei, va încerca să se inspire pentru prima poezie compusă in România... SELECŢIONATA TABEREI SNAGOV - PROGRESUL (juniori) Azi de la ora 15, pe stadionul Republicii, în deschiderea meciului dintre lotul naţional A şi formaţia iugoslavă C.F.R. Beograd, se va disputa întîlnirea dintre selecţionata taberei Snagov (copii născuţi după 1 august 1955) şi echipa de juniori a clubului Progresul. PE MICUL ECRAN In această săptămînă, televiziunea română va transmite mai multe meciuri, după cum urmează : AZI, ora 16,30 (în direct) : Lotul A—C.F.R. Beograd, ora 22,35 : Ungaria—Iugoslavia (aspecte înregistrate de la Budapesta). DUMINICA, 5 septembrie, ora 14 (în direct) : Steaua—Farul (meci în cadrul etapei a IlI-a a diviziei A). SUB SEMNUL DISCIPLINEI! Lectura rapoartelor observatorilor federali şi a foilor de arbitraj ne oferă, săptămînă aceasta, deplină satisfacţie, din punctul da vedere al disciplinei pe terenurile de joc şi al sportivităţii de care a dat dovadă publicul. La acest capitol în care de atîtea ori am întîlnit consemnări negative, am găsit acum aprecieri elogioase. Chiar şi arbitrii care au venit, ca de obicei, fortificaţi sufleteşte pentru a „lupta“ cu jucătorii nedisciplinaţi şi a rezista presiunilor unor spectatori pătimaşi, îşi manifestă acum mulţumirea pentru atitudinea „adversarilor“ lor de altădată. La rubrica „Mai aveţi ceva de semnalat ?“, Vasile Dumitrescu, arbitrul partidei Universitatea Craiova — C. F. R. Cluj, spune că publicul craiovean „merită felicitări pentru obiectivitatea pe care a dovedit-o“. Prezent la meciul Universitatea Cluj—Sport Club Bacău, ca observator federal, antrenorul emerit C. Braun-Bogdan a fost plăcut impresionat de felul cum s-au comportat, sub raport disciplinar, jucătorii celor două echipe. Drept care, ambele formaţii au primit „nota 10 la purtare“. Corectă a fost şi desfăşurarea meciului de la Arad, în ciuda tensiunii pe care ar fi putut s-o creeze în terenul de joc evoluţia scorului. Chiar şi pentru partida de la Petroşani, arbitrul Alexandru Pîrvu şi observatorul federal Mircea Gruţescu au, în general, aprecieri favorabile. L-am folosit pe „chiar“, pentru că, totuşi, acolo unii spectatori au fost necuviincioşi cu arbitrul de linie Vasile Murgăşan, enervaţi nu de greşelile acestuia, ci de... obiectivitatea lui, de promptitudinea cu care semnaliza poziţiile de ofsaid ale jucătorilor de la Jiul. Să sperăm că spectatorii obiectivi din acel oraş, care au cucerit cu două ediţii în urmă Trofeul Petseljovschi, îşi vor face simţită prezenţa şi în sensul de a-i împiedica pe unii inşi turbulenţi să păteze bunul renume sportiv al oraşului lor. Dacă în ceea ce priveşte disciplina, aşa cum spuneam, partidele celei de a doua etape s-au situat la un bun nivel, din punct de vedere tehnic, multe dintre ele au lăsat de dorit Chiar şi unii jucători fruntaşi, n-au dat randamentul aşteptat. Referindu-se la jucătorii de la Dinamo Bucureşti, Angelo Niculescu se declară pe deplin mulţumit numai de Lucescu. Arătînd, în continuare, că Fl. Dumitrescu a fost muncitor, Angelo Niculescu apreciază pe ceilalţi jucători dinamovişti, incluşi în diferite loturi, că „au fost slabi şi foarte slabi". Trecînd la problemele de arbitraj ridicate de jocurile din această etapă, ne-am oprit la aprecierile pe care le-a făcut observatorul federal Ion Voica asupra arbitrajului prestat de I. Cîmpeanu, la meciul U.T.A. — Steaua : „Unele interpretări greşite (la o echipă sau alta) l-au determinat să arbitreze în compensaţie". Evident, o asemenea manieră de arbitraj este inacceptabilă. Observatorul federal conchide, însă, că „faţă de importanţa meciului, arbitrajul a fost satisfăcător". Despre penalty-urile reclamate, întîi de U.T.A. şi apoi de Steaua, Ion Voice spune că ele ,,n-au fost evidente (clare)“. La Bucureşti, în schimb, arbitrul Otto Anderco a acordat două lovituri de la 11 metri, ambele în favoarea echipei Dinamo Bucureşti. Angela Niculescu scrie, însă, în observarea sa, că „ambele penaltyuri au fost acordate conform regulamentului". Este de reţinut fermitatea cu care arbitrul Anderco a aplicat regulamentul, nelăsîndu-se cuprins de sentimentalisme... neregulamentare și neconsiderînd, deci, că o singură lovitură de la 11 metri... ajunge . Și nu o dată, arbitrii au căzut pe această pantă... Jack BERARIU Azi, la Constanţa LOTUL DE TINERET — DOBRUDJA TULBUHIN Azi, pe stadionul 1 Mai din Constanţa, lotul reprezentativ de tineret susţine (de la ora 19) un nou meci de verificare în vederea partidei cu Finlanda, din campionatul european. De data aceasta, tinerii fotbalişti vor juca în compania unui adversar de peste hotare, formaţia bulgară Dobrudja Tolbuhin. Antrenorii Ola şi Cosmoc vor folosi în acest joc următoarea formaţie : Ştefan,Cristache, Sătmăreanu II, Catargiu, Popovici, Tănăsescu, Marian Popescu, Moldovan, Pîrvu, Broşovschi, Năstase. Rezerve: Popa, Niculescu, Mustaţă, Sandu Mircea. Pag. a 3-a ECHIPE ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE In perioada de întrerupere a campionatului (înaintea meciului Finlanda-România), cîteva echipe divizionare A vor susţine jocuri peste hotare. Astfel, între 14 şi 24 septembrie formaţiile Petrolul Ploieşti şi A. S. Armata Tg. Mureş vor evolua în R. P. Bulgaria. De asemenea, în aceeaşi perioadă, „U“ Cluj va lua parte la un turneu care se va desfăşura în U.R.S.S., in localitatea Erevan. TMI KAIRAT ALMA ATA VA JUCA IN TARA NOASTRĂ In curînd ne va vizita ţara echipa de fotbal Kairat Alma Ata, care activează în campionatul primei divizii a U.R.S.S. Fotbaliștii sovietici vor susţin© în România trei jocuri, în perioada 14—24 septembrie. TRAGEREA EXCEPŢIONALĂ PRONOEXPRES DE TOAMNĂ Numai pînă sîmbătă 4 septembrie a.c., mai puteţi participa la tragerea excepţională Pronoexpres de duminică 5 septembrie, care se prezintă cu o bogată şi atractivă listă de cîştiguri în autoturisme, excursii peste hotare şi bani. Se vor atribui, în număr NELIMITAT, autoturisme DACIA 1 300 şi SKODA S.100. O noutate o semnalăm la capitolul excursiilor. Se pot cîştiga excursii (cca 6 zile) a cîte 2 locuri la Praga cu petrecerea Revelionului care, de asemenea, se oferă în număr NELIMITAT. Se mai atribuie cîştiguri de valoare fixă și variabilă, în numerar. Pentru acordarea tuturor acestor cîștiguri se vor efectua 5 extrageri de cîte 8 numere din 45, în total se vor extrage 40 de numere. Participarea se face pe variante de 3 lei, 6 lei și 15 lei, variantele de 15 lei dînd drept de participare la toate cele 5 extrageri cu şanse mari de cîştig. Menţionăm că se mai pot juca variante combinate sau combinaţii „cap de pod“. Tragerea excepţională Pronoexpres va avea loc duminică 5 septembrie, la Bucureşti în sala Clubului Finanţe Bănci. PRONOSPORT CIŞTIGURILE CONCURSULUI NR. 35 DIN 29 AUGUST 1971 CATEGORIA I : (13 rezultate) 1 variantă 10% a 93.793 lei. CATEGORIA a II-a : (12 rezultate) 6,10 variante a 10.451 lei. CATEGORIA a IlI-a : (11 rezultate) 72,15 variante a 2.340 lei. Cîştigul de categ.ia I, jucat 10%, de 93.793 lei a fost obţinut de ILIE ION din Bucureşti. Rubrică redactată de LOTO-PRONOSPORT