Sportul, ianuarie 1977 (Anul 33, nr. 8440-8464)
1977-01-03 / nr. 8440
HOCHEIUL IN PLINĂ ACTUALITATE • La M. Ciuc şi la Bucureşti, meciuri in cadrul Diviziei A Din primele zile ale lui 1977, agenda competiţională a hocheiului este deosebit de bogată, înainte de a vorbi, însă, despre ce va fi, să facem loc unei ştiri referitoare la o competiţie care s-a disputat în ultimele zile ale anului trecut. Este vorba de tradiţionala competiţie dotată cu „Cupa 30 Decembrie“. După cum ne informează corespondentul nostru V. Paşcanu, la actuala ediţie au participat formaţiile S.C. Miercurea Ciuc (organizatoare), Z.P.A. Preşov (Cehoslovacia), Unirea Sf. Gheorghe şi Şc. sportivă Miercurea Ciuc. Confirmînd pronosticurile şi manifestînd o formă bună, promiţătoare în preajma reluării campionatului, divizionara A S.C. Miercurea Ciuc a cîştigat trofeul, ocupînd neînvinsă primul loc. Finala a avut două manşe, în ambele victorii revenind formaţiei locale : S.C. Miercurea Ciuc — Z.P.A. Preşov 9—4 (1—2, 1—2, 7—0) şi 4—2 (0—1, 3—1, 1—0). Cel mai eficace jucător a fost fundaşul Antal, care în cele două partide a înscris 7 goluri. Alte rezultate : Z.P.A. — Unirea Sf. Gheorghe 11—3 (5—2, 3—1, 3—0), S.C. Miercurea Ciuc — Unirea Sf. Gheorghe 11—5. ★ Astăzi va începe la Ploieşti o nouă ediţie a interesantei întreceri „Cupa şcolilor sportive“, care va prilejui o trecere îrn revistă a „speranţelor“ cresei şi trucului. Deocamdată, participanţii la această competiţie se află la „a.b.c.“-ul acestui sport. întrecerea este deschisă echipelor compuse din jucători în vîrstă de maximum 15 ani şi la startul ei se prezintă 10 formaţii din Miercurea Ciuc, Galaţi, Bucureşti, Odorhei, Rădăuţi, Suceava, Gheorghieni şi Cluj-Napoca. ★ La 6 ianuarie va începe la Miercurea Ciuc un nou turneu al seriei secunde din cadrul Diviziei A. Competiţia este rezervată celor 6 echipe clasate pe locurile V—X, la ultima ediţie a „Cupei României“. Iată programul din ziua de 6 ianuarie, de pe patinoarul din Miercurea Ciuc : ora 11 : Unirea Sf. Gheorghe — Avîntul Gheorghieni ; ora 16 : Agronomia Cluj- Napoca — A.S.E. Sportul studenţesc ; ora 18,30 : Liceul nr. 1 Miercurea Ciuc — Tîrnava Odorhei. „CROSUL ANULUI NOU“ LA CRAIOVA Peste 1 580 de elevi, studenţi şi tineri din unităţile economice ale oraşelor Craiova, Băileşti şi Calafat au participat la „Crosul Anului Nou“, acţiune iniţiată de Comitetul judeţean Dolj al U.T.C., Consiliul judeţean al sindicatelor, Inspectoratul şcolar judeţean, Consiliul judeţean al organizaţiei pionierilor şi C.J.E.F.S., la întreceri asistînd peste 5 000 de spectatori. PROGRAMUL ECHIPELOR REPREZENTATIVEramneffln msm&MM InMI HBHHfil *36? • fiKSSS&Bi Activitatea loturilor reprezentative în prima jumătate a anului 1977 este intensă, atît pe planul întîlnirilor amicale, cit și pe acela al competiţiilor oficiale in care 3 dintre aceste loturi sunt angajate : preliminariile C.M. şi Campionatul balcanic (echipa A), campionatul european (reprezentativa de tineret — 21 ani) şi preliminariile U.E.F.A. (totul de juniori). Iată programul jocurilor echipelor reprezentative, aşa cum a fost definitivat pentru sezonul de primăvară al acestui an . ECHIPA A 23 martie, ROMÂNIA — TURCIA (Camp, balcanic). 6 aprilie, ROMÂNIA — POLONIA (meci amical). 16 aprilie, ROMÂNIA — SPANIA (preliminariile C.M.). 27 aprilie, ROMÂNIA — R.D. GERMANA (meci amical). 8 mai, IUGOSLAVIA — ROMÂNIA (preliminariile C.M.). ECHIPA B 27 aprilie, în deplasare : R.D. Germană — România ; REPREZENTATIVA DE TINERET (21 ANI) 23 martie, în deplasare : Turcia — România (Campionatul balcanic) ; 6 aprilie, în deplasare : Polonia — România (meci amical) ; 16 aprilie, în deplasare: Spania — România (Campionatul european) ; 27 aprilie, în deplasare : R. D. Germană — România (meci amical) ; 8 mai, pe teren propriu : România — REPREZENTATIVA DE JUNIORI 28 ianuarie — 2 februarie : turneu în Turcia ; 8 martie, pe teren propriu : România — Turcia (meci amical) ; 13 martie, pe teren propriu : România — Ungaria (meci amical) ; 20 martie, pe teren propriu: România — Iugoslavia (preliminariile Turneului U.E.F.A.) ; 3 aprilie, în deplasare : Iugoslavia — România (preliminariile U.E.F.A.) ; 23 aprilie, în deplasare : R.D. Germană — România (meci amical), Iugoslavia pe an). (Campionatul euro- ÎN AJUNUL CONSFĂTUIRII ORGANIZATE DE F. R. F. I PERFECŢIONAREA PREGĂTIRII ANTRENORILOR,I CONDIŢIE A PERFORMANŢEI Tradiţionala consfătuire a antrenorilor divizionari care incepe mîine, la Snagov, în organizarea F.R.F., trebuie să constituie un moment important pe linia unei cit mai depline reconsiderări, în viitorul apropiat, a pregătirii antrenorilor, un îndemn la o muncă de cea mai bună calitate, acum, la startul unui an nou şi foarte bogat în obligaţii pe plan internaţional. In aria de manifestare a fotbalului de performanţă, antrenorului îi revine un rol de primă importanţă, el fiind — aşa cum se obişnuieşte a se spune — figura centrală a procesului instructiv-educativ. Chemat să descopere talente şi apoi să le modeleze în spiritul întrecerii sportive, antrenorului de fotbal îi revine, în acelaşi timp, obligaţia de onoare ca, în calitatea sa de pedagog, să-şi aducă o importantă contribuţie la formarea unor adevărate caractere, a unor oameni cu adevărat noi. A realiza însă uin asemenea deziderat, pe care l-am considerat întotdeauna scopul major al activităţii antrenorilor de toate categoriile, dar în primul rînd a celor „divizionari, presupune ca înşişi aceştia, angajaţi nemijlocit în munea grea, dar, şi ,faimoasa, de instruire şi educaţie a generaţiilor de fotbalişti, să facă dovada unor reale calităţi moral-profesionale, să fie pilde demne de urmat pentru toţi componenţii echipelor lor. Vorbind, în fond, despre profilul antrenorului de fotbal în cadrul mişcării sportive din ţara noastră, considerăm necesar a reaminti — şi cu acest prilej — ceea ce de fapt i se pretinde în toate împrejurările tehnicianuluipedagog, omului pe umerii căruia apasă răspunderea valorificării cît mai depline, la nivelul competiţional intern şi internaţional, a potenţialului colectiv încredinţat. Concret, antrenorului de fotbal, în accepţiunea actuală a acestei noţiuni şi în ideea îndeplinirii cu succes a sarcinilor care rezultă din exercitarea profesiunii sale, i se pretind : un nivel ridicat de cunoştinţe generale şi de specialitate, putere şi dragoste de muncă, echilibru psihic şi tact pedagogic, optimism şi exigenţă, simţul răspunderii şi al echităţii, al ordinei, disciplinei şi respectului reciproc. Un sumum de calităţi, aşadar, care pot oferi în practică garanţia unei activităţi valoroase in conţinut şi eficiente pe planul întrecerii sportive. Un complex de cerinţe definind, în ansamblul lor, condiţia antrenorului de fotbal, aşa cum ne-o sugerează de altfel toate exemplele acelora care s-au realizat, de-a lungul anilor, în fotbalul nostru, atît pe planul performanţelor obţinute cît şi al conduitei moral-cetăţeneşti: A. Niculescu, I. Oană, Tr. Ionescu, V. Stănescu, N. Dumitrescu, N. Proca, I. Reinhardt, C. Cernătariu ş.a. Din multitudinea unor asemenea cerinţe, definitorii pentru profesia de antrenor de fotbal, reţinem totuşi — pentru semnificaţia sa în cadrul activităţii de performanţă — pe aceea privind necesitatea unei permanente perfecţionări a pregătirii generale şi de specialitate. Ne îndeamnă a face acest lucru însăşi situaţia existentă în fotbalul nostru, nivelul de exprimare al acestuia, considerat — pe drept — a fi la o cotă necorespunzătoare aspiraţiilor noastre şi condiţiilor asigurate pentru o afirmare reală pe plan internaţional. Pentru că, dacă fotbalul nostru bate de multă vreme pasul pe loc, acest lucru se datoreşte, fără îndoială, şi insuficienţelor din domeniul pregătirii antrenorilor, inerţiei multora dintre aceştia în ceea ce priveşte îndeplinirea unor obligaţii de instruire, faţă de ei înşişi în primul rînd. Plecînd de la ideea că numai un antrenor bine pregătit poate pregăti, bine la rîndul său, o echipă, considerăm necesar a reaminti şi cu acest prilej că una din principalele îndatoriri ale corpului de tehnicieni divizionari ai fotbalului nostru este aceea de a se perfecţiona continuu, de a-şi concentra toate eforturile în scopul însuşirii unor temeinice cunoştinţe teoretice şi practice, punînd în aplicare cele mai noi şi mai eficiente metode şi mijloace de pregătire sportivă, graţie cărora procesul dezvoltării soccerului românesc să devină o realitate, temeiul unor performanțe de valoare. 1977-ANUL ATARILOR RĂSPUNDERI (Urmare din pag. 1) masă obiectivele n-au fost îndeplinite potrivit rolului important pe care educaţia fizică şi sportul sînt chemate să-l îndeplinească in etapa actuală de dezvoltare multilaterală a patriei noastre socialiste. Este, se înţelege, necesar ca în noul an mişcarea sportivă să cunoască noi şi tot mai înalte cote de dezvoltare şi afirmare, să aplice în viaţă, în mod exemplar, cu eficienţă sporită, prevederile Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din februarie 1973, indicaţiile secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cuprinse în Mesajul adresat participanţilor la Conferinţa pe ţară a mişcării sportive şi în Cuvîntarea rostită la festivitatea conferirii unor înalte distincţii sportivilor care au reprezentat cu cinste şi demnitate România la Jocurile Olimpice de la Montreal. ÎN REALIZAREA ACESTUI OBIECTIV FUNDAMENTAL, MIŞCAREA SPORTIVA DISPUNE DE UN VAST SI COMPLEX PROGRAM, DE O EXCEPŢIONALA ÎNSEMNĂTATE TEORETICA si PRACTICA, ELABORAT DIN INIŢIATIVA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI, RECENT, APROBAT DE COMITETUL POLITIC EXECUTIV AT. r1 r AT p p T? Potrivit ..PROGRAMULUI PRIVIND DEZVOLTAREA ACTIVITATII DE EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT PE PERIOADA 1976—1980 ŞI PREGĂTIREA SPORTIVILOR ROMÂNI IN VEDEREA PARTICIPĂRII LA JOCURILE OLIMPICE DIN 1980“, Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, împreună cu factorii cu atribuţii în acest domeniu, va trebui să acţioneze — la toate nivelurile mişcării sportive — pentru a determina îmbunătăţirea substanţială a activităţii sportive de masă şi de performanţă, ridicarea acesteia la nivelul exigenţelor dezvoltării societăţii noastre, asigurarea tuturor condiţiilor ca poporul român, tineretul patriei, să crească cît mai sănătos şi viguros pentru a fi capabil să-şi îndeplinească cu succes rolul istoric de constructor al socialismului şi comunismului. Aceasta presupune o muncă mai "intensă, pasiune, dăruire deplină şi responsabilitate crescută din partea întregului activ al mişcării sportive, înţelegerea profundă a conţinutului politic, social educativ al obiectivelor stabilite de documentele de partid. în acest an va trebui să asigurăm o largă dezvoltare a educaţiei fizice — verigă fundamentală a mişcării sportive, componentă inseparabilă a educaţiei comuniste — şi sportului de masă, care trebuie să se situeze în prim-planul preocupărilor C.N.E.F.S. şi ale celorlalţi factori cu atribuţii. O altă direcţie principală de acţiune pentru întregul activ al mişcării sportive o constituie ridicarea nivelului general al mişcării sportive de performanţă, în vederea promovării pe scară largă a talentelor şi pentru reprezentarea cu demnitate a sportului românesc în arena internaţională. Pentru realizarea acestor obiective va trebui să acţionăm cu toată fermitatea pentru ca aportul tuturor unităţilor de performanţă — la nivelul cluburilor, judeţelor, federaţiilor, loturilor reprezentative — să crească corespunzător cerinţelor şi condiţiilor create. Va trebui, de asemenea, să crească contribuţia tuturor ramurilor sportive la ridicarea nivelului performanţelor, să nu mai fie întilnite situaţiile în care, de ani de zile, sportivii şi activiştii unor discipline se complac în mediocritate, căutînd fel de fel de justificări, in timp ce la alte sporturi se munceşte cu abnegaţie şi răspundere, in ordine şi disciplină, cu mari eforturi, obţinindu-se, fireşte, rezultate şi succese de prestigiu. In această ordine de idei, apreciem că trebuie să crească contribuţia cercetării ştiinţifice şi a medicinii sportive, ale cărei reuşite să fie, însă, mai bine valorificate in cadrul cluburilor şi loturilor reprezentative. Pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare actuală şi de perspectivă, va trebui ca, începînd cu ediţia inaugurală, „DACIADA”, amplă competiţie de masă şi de performanţă, iniţiată din indicaţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU — să cunoască un succes deplin, în toate etapele de desfăşurare, in toate judeţele, în toate unităţile mişcării sportive. Indicatorii şi parametrii stabiliţi urmăresc nu numai dezvoltarea tuturor domeniilor din activitatea sportivă ci şi realizarea integrală a fundamentului etic si moral al rezultatelor obţinute, integrarea organică a educaţiei fizice si sportului in ansamblul muncii educative, a ordinei şi disciplinei, contribuţia crescută a acestor activităţi de interes naţional la formarea multilaterală a omului societăţii socialiste, la procesul de educare comunistă a tineretului, a maselor largi de oameni ai muncii. De aceea, în spiritul programului adoptat de Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste, în anul 1977 va trebui să se acţioneze cu toată fermitatea, pentru ridicarea nivelului întregii activităţi educative desfăşurată in rîndul sportivilor, antrenorilor, arbitrilor, al tuturor cadrelor din mişcarea sportivă, pentru dezvoltarea responsabilităţii şi disciplinei în muncă, promovarea spiritului de etică şi echitate socialistă, crearea unei puternice opinii împotriva manifestărilor care contravin normelor de conduită cetăţenească, vieţii sportive, in familie şi societate. In întreagă această activitate, va trebui să ne străduim mai mult pentru a îndeplini Înaltele cerinţe formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, care arăta : „...principalul trebuie să-l constituie preocuparea de a angaja în această activitate întregul nostru tineret, de a face ca în formarea omului nou, constructor al socialismului, să îmbinăm educaţia cultural-politică cu educaţia fizică, de a forma un tineret sănătos atît din punct de vedere al concepţiei politice şi culturale cît şi din punct de vedere fizic, să facem ca omul să fie cu adevărat omul nou al viitoarei societăţi comuniste pe care o edificăm in România“. Intre principalele direcţii de activitate se înscriu, de asemenea, cele referitoare la asigurarea cadrelor necesare mişcării sportive şi la perfecţionarea continuă a acestora, precum şi la utilizarea judicioasă în dezvoltarea bazei materiale a activităţii de educaţie fizică, a sportului de masă şi de performanţă. Programul aprobat de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. stabileşte orientări clare, obiective foarte precise şi măsuri eficiente privind pregătirea sportivilor români în vederea participării la campionatele mondiale, europene, balcanice şi la Jocurile Olimpice, de vară şi iarnă, din 1980. Munca pentru îndeplinirea sarcinilor importante încredinţate de conducerea partidului nostru in legătură cu participarea României la viitoarea ediţie a Jocurilor Olimpice va trebui să continue, în acest an, valorificind cit mai bine experienţele de la Montreal, dar şi neajunsurile de la J.O. de iarnă de la Innsbruck, asigurind de pe acum premisele cuceririi unui număr mai mare de titluri, medalii şi puncte, pentru afirmarea şi mai puternică a sportului nostru în arena mondială şi olimpică, pentru gloria sportivă a scumpei noastre ţări, Republica Socialistă România. Mulţumind din inimă partidului, personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al P.C.R., preşedinte al R.S.R., pentru înaltele aprecieri acordate activităţii de educaţie fizică şi sport, pentru grija părintească cu care înconjoară, permanent, sportul şi sportivii patriei noastre dragi, ne angajăm, în mod solemn, cu entuziasm şi fermitate, să transpunem în viaţă în mod exemplar prevederile „Programului privind dezvoltarea activităţii de educaţie fizică şi sport pe perioada 1976— 1980 şi pregătirea sportivilor români în vederea participării la Jocurile Olimpice din 1980“. TURNEUL ECHIPEI PETROLUL PLOIEŞTI ÎN ITALIA In continuarea turneului pe care îl întreprinde în Italia, formaţia Petrolul Ploieşti a mai susţinut trei jocuri. In prima partidă, disputată la 28 decembrie, Petrolul a întrecut pe A.S. Fermana (echipă din campionatul regional) cu scorul de 3—1. La 29 decembrie, evoluînd în compania formaţiei de Divizia C Teramo, ploieştenii au cîştigat cu 3—0 (1—0) prin golurile marcate de Fl. Dumitrescu (min. 41), Simaciu (min. 67) şi Ene (min. 74). Formația folosită de Petrolul în această a doua partidă a fost următoarea : Constantin — Eparu, Negoiţă, Sotir, Butufei — Simaciu (min. 77 Georgescu), N. Florian, (min. 53 Gh. Dumitrescu), FI. Dumitrescu — Pantea (min. 65 Ene), Pisau, State (Mînăstire). In al treilea meci, fotbaliştii ploieşteni au jucat vineri la Taranto în compania formaţiei locale cu același nume, clasată pe locul 8 în Divizia B. Gazdele au obținut victoria cu 3—1. Cu Ştefan Covaci, despre 1976, in perspectiva anului care a început. REP. : A trecut un an. Ce treceţi la pozitiv, ce treceţi la negativ ? S.C. : La negativ trec necalificarea pentru turneul olimpic, pierderea Campionatului balcanic, nerezolvarea condiţiei jucătorului de fotbal şi dificultăţile constante legate de faptul că antrenorii noştri de club nu ştiu încă să lucreze pentru un scop colectiv. Bineînţeles că este vorba de nişte observaţii generale. La pozitiv, cred că, pot trece, după un an, faptul că un lot lărgit de fotbalişti incepe să înţeleagă principiile jocului modern. Totodată, cred că am reuşit să îmbogăţesc materialul nostru metodic prin cicluri săptăminale noi, în baza principiului că pregătirea fizică este o condiţie sine qua non a fotbalului modern şi să formulez cele cinci caracteristici ale fotbalului modern. ’ • De la disciplina tactică la creaţie, şi nu invers... REP. : Să concretizăm aceste observaţii generale, cum le numiţi dumneavoastră. De pildă, necalificarea in turneul olimpic. S.C. : Statistic, aş putea spu- ne că dacă Dumitru ar fi marcat lovitura de la 11 metri in meciul cu Franţa, de la Bucureşti am fi fost la Montreal. Cifrele golaverajului stau mărturie... Analizind in profunzime cauzele, am putea spune că echipa naţională nu era pregătită pentru revanşa jocului de la Blois. Mi-am dat seama acum un an că in fotbalul nostru s-a crezut că „mexicanii sunt nemuritori“. Datorită acestui fapt, au fost neglijate eşaloanele de jos. REP. : Campionatul balcanic ? S.C. : Statistic, aş putea spune că am pierdut de vreo cinci ori dubla finală balcanică. Prima dată, la Tîrnovo, pe o greşeală a portarului Iordache, la un şut de la distanţă, iar a doua oară la Bucureşti, cind trei goluri înscrise n-au fost suficiente, ele fiind anulate de două mari greşeli de apărare. Analizind in profunzime, ajung la concluzia că superficialitatea în apărare caracterizează în general echipele noastre, într-o vreme cind, în fotbal, pe primul plan se află disciplina tactică, din care se nasc creaţia şi — abia după aceea — improvizaţia. Problema e de fond şi presupune un mare efort de disciplinare a apărătorilor noştri. REP. : Apropo de fundaşi. Ce părere aveţi despre selecţionarea lui Manea, in contextul disciplinei tactice despre care vorbiţi ? S.C. : Trebuie să mărturisesc că Manea este o încercare a mea, nereuşită, pe care am făcut-o cu gindul la stimularea spiritului ofensiv. REP. : Credeţi că aţi fi putut realiza mai mult in anul 1976 ? S.C. : Cu materialul uman actual şi, cu inerentele tatonări pentru găsirea unei formaţii stabile, nu. In seara jocului cu Olanda, de la Roosendal, in deschiderea meciului nostru, am asistat la un joc de copii, i-am făcut atenţi pe fotbaliştii noştri. Copiii aceia jucau foarte modern, fiind foarte avansaţi in problemele marcajului, în jocul de cap, in tehnica deposedării, in... seriozitate. Despre un progres real in fotbalul nostru se va putea vorbi abia după ce copiii noştri vor fi educaţi, pentru fotbal, in acelaşi fel. REP. : V-aţi referit la faptul că un lot lărgit de fotbalişti începe să înţeleagă principiile jocului modern. Care sunt, după dv., aceste principii ? S.C. : 1. Jocul cu fundaş central de acoperire, celălalt fiind om de marcaj; 2. Activizarea jocului fără minge ; 3. Însuşirea marcajului in toate variantele sale : om la om, in zonă, pe tot terenul (adică marcajul special), pressing-ul; 4. Schimbarea de ritm, care s-a văzut puţin in meciul de la Praga, cu Cehoslovacia ; această schimbare de ritm trebuie să ajute finalizările ; 5. Însuşirea unor combinaţii specifice, bine stu■ diate, pe care să le poţi declanşa „cmd a venit momentul“. • „Sunt obligat să iuţesc jocul..." REP. : Este evident ca toate aceste principii se constituie într-o concepţie. Acum patru ani, după ce Angelo Niculescu părăsea echipa naţională, in urma acelui 1-1 de la Helsinki, l-am întrebat în cadrul unei discuţii pe temelegenerale ale fotbalului, dacă fotbaliştii noştri pot dezvolta un joc mai rapid decit cel pe care l-au practicat în perioada 1968— 1972. Angelo Niculescu a răspuns : „Principala calitate a fotbaliştilor noştri este îndemînarea tehnică, din care se naşte posibilitatea de a controla jocul, fără avînturi hazardate. Această indeminare tehnică se îmbină cu o anume inteligenţă, care pune probleme adversarului. In jocul la angajament direct, randamentul este mult mai mic, iar un plus de viteză înseamnă o şi mai mare compromitere a şanselor". Dumneavoastră aţi încercat să iuţiţi jocul. Ce părere aveţi despre... părerea lui Angelo Niculescu ? Ce părere aveţi despre iuţirea jocului ? S.C. : Angelo Niculescu a avut dreptate. Dar eu sunt obligat să iuţesc jocul, chiar dacă viteza dezvoltată depăşeşte uneori posibilităţile tehnice ale jucătorilor. Trebuie să privim înainte ! Mai este şi o altă problemă. In cadrul lipsei de jucători tehnici, unii fotbalişti se simt ei înşişi tentaţi să joace mai repede, ca să-şi ascundă lipsurile tehnice. Nu e un paradox in asta. Cind greşeşti in viteză, ţi se iartă. Vrind-nevrind, trebuie să ţinem seama şi de această tendinţă. Şi poate că, într-o bună zi, echipa naţională va reuşi să joace tranşant, aşa cum joacă uneori Steaua, pe stadionul său. Bineînţeles că atacul insistent nu e totul. Contribuţia apărării trebuie să crească mult in echilibrarea jocului. Altfel se intimplă cum s-a întimplat cu bătrinul Lambert, de la Bruges, , cind a înscris golul care a eliminat Steaua din C.C.E. REP. Aţi cerut echipelor noastre să joace cu libera. Se pare, însă, că la noi în ţară nu prea există jucători capabili să facă ceea ce reuşeşte — de pildă — Beckenbauer, adică să facă din libero un post activ. S.C. : Am cerut acest lucru pentru a creşte jucători de această factură. E adevărat că, in momentul de faţă, asemenea jucători sunt foarte puţini. M-aş gindi la Dinu, care ar putea fi un foarte bun libero la Dinamo, m-aş gindi la Sameş, care mi se pare mai potrivit — pentru acest post — decit Sătmăreanu II, dar recunosc că alte nume nu pot furniza. Libero-ul, insă, ca principiu de disciplinare tactică, mi se pare o cerinţă obligatorie. REP. : Ce părere aveţi despre „li“-le publicat în ziarul „Sportul“, in încheierea anchetei sale ? S.C.: E un „11“ bun. REP.: A întrunit, intr-adevăr, multe aprobări, în rindul jucătorilor și antrenorilor. Probabil că în această confirmare este și dorinţa ca „11“-le nostru să aibă o stabilitate, cu atît mai mult, cu cît mai sint doar o sută de zile pînă la jocul cu Spania. S.C. : Fără îndoială că acum e perioada omogenizării. • Necesitatea „producţiei de ideal“, o problemă obiectivă REP. : V-aţi referit la copiii văzuţi la Roosendal. Ce părere aveţi, în calitate de vicepreşedinte al F.R.F., despre problema copiilor ? S.C. : Centrele de juniori şi copii nu au dat randamentul dorit. Sper ca introducerea fotbalului in şcoală să-şi aducă roadele. Sper, de asemenea, ca proiectatele şcoli de fotbal să reducă decalajul faţă de ţările în care există o „producţie de fotbal“, care ţine seama de faptul că spectacolul cel mai popular din lume nu mai poate fi susţinut cu elevi crescuţi la intimplare. Sper, de asemenea, pentru că, oricum, vremea vorbelor a trecut, ca organele locale să sprijine mai mult crearea mini-terenurilor de fotbal. In fotbalul nostru există stadioane, dar nu există terenuri de antrenament sau măcar miniterenuri! Aştept ca autorităţile locale să considere ca un punct de onoare nu numai inaugurarea unui stadion, ci şi inaugurarea unui mic complex de patru mini-terenuri de fotbal. Abia atunci faptele vor lua locul vorbelor. In sfirşit, sper să realizăm ceva în direcţia iluminării stadioanelor. Jucătorii noştri — vreo 20 — joacă trei „nocturne“ pe an, dar tot lor li se cere să se simtă perfect aclimatizaţi în faţa lui Bruges, a lui Real Madrid sau a lui Milano, la lumina reflectoarelor. ...In încheierea acestui interviu, reporterul s-a simţit tentat să-l întrebe pe Ştefan Covaci asupra şanselor noastre pentru Buenos Aires. Dar a renunţat, deoarece a vrut să evite un răspuns de rutină. Să sperăm că „lotul lărgit de fotbalişti a început să-şi însuşească principiile jocului modern“ şi că acest lot se va îngusta, pentru că e timpul ca 11 jucători să prindă forţe noi IN CADRUL UNEI ECHIPE STABILITE, sub privirile a 4 rezerve gata — oricînd — să-şi scoată treningul şi să se arunce în focul luptei. Ca în atîtea alte rînduri, problema echipei naţionale, dincolo de aspectele tehnice, este şi problema unei reale căliri sufleteşti. Ioan CHIRILA ŞTEFAN COVACI TREBUIE SĂ PRIVIM ÎNAINTE! Vicepreşedintele F.R.F., Ştefan Covaci, antrenorul echipelor reprezentative, cu Dudu Georgescu, golgeterul Europei în 1975 ^\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m La început de An Nou, dorinţe, ginduri, aspiraţii... Ca de obicei, prezentăm în primul nostru număr din 1977 proiectele personale fi urările celor care activează in domeniul fotbalului : conducători de cluburi, jucători, antrenori, arbitri. Prezentîndu-le, ne exprimăm — la rîndu-ne — urarea ca, aceste dorinţe să devină fapte pe parcursul anului care începe. In acest fel, primul care va cîştiga va fi fotbalul I MIRCEA LUCESCU (Dinamo) : „îrarucît n-am abandonat încă fotbalul, dimpotrivă îl voi sluji cu aceeaşi mare pasiune la echipa mea de club, ri pregătesc, cu colegii mei, să ciştigăm un nou titlu de campion pentru clubul care m-a consacrat. Reprezentativei naţionale, urarea sinceră de calificare la turneul final al C.M. Pentru aceasta, îi doresc antrenorului echipei naţionale să poată dispune de un nucleu de jucători, mereu acelaşi, pe toată durata ,,campaniei", care să împlinească dezideratul tuturor iubitorilor de fotbal din ţara noastră. Selecţionabilii creditaţi cu îmbrăcarea tricoului naţional să simtă marile obligaţii morale, dar să li se acorde şi încredere totală, în sfirşit, pentru că în anul încheiat, din motive de boală, am lipsit aproape trei luni din activitatea competiţională, le doresc tuturor jucătorilor o sănătate de fier". NECULA RADUCANU (Sportul studenţesc) : „Păşesc în noul an cu marea dorinţă de a deveni fotbalistul nr. 1 al lui ’77, iar echipa mea să se claseze pe unul din primele 5 locuri la sfîrşitul campionatului. Cît priveşte locul meu in naţională, am să fac totul pentru ca forma sportivă să mă aducă din nou in vederile selecţiei". IOAN REINHARDT (antrenor la F.C.M. Reţiţa) ! ,,Noi, antrenorii divizionari, trebuie să ne îndreptăm în acest an atenţia şi eforturile asupra intereselor echipei naţionale. Să pregătim jucătorii la cluburi în aşa fel incit aceştia să fie gata oricînd să reprezinte cu cinste culorile naţionalei. Prin promovarea unor elemente tinere, doresc să ridic nivelul calitativ şi spectacular al jocului echipei pe care o pregătesc". MIRCEA PASCU (vicepreşedinte al clubului Jiul) : „Aspiraţiile noastre se îndreaptă spre o comportare şi mai frumoasă a echipei de fotbal, în aşa fel incit Jiul să ocupe cel mai bun loc în clasament din întreaga sa carieră în Divizia A. Imi exprim dorinţa ca Jiul sa poată participa, pentru a doua oară, într-o competiţie europeană inter-cluburi. Cu toate că numărul de spectatori a crescut in ultima vreme, dorin ca în anul 1977 stadionul să devină neîncăpător şi iubitorii fotbalului din Valea Jiului să asiste numai la jocuri de calitate. Şi o ultimă dorinţă : Dumitrache să revină în echipa reprezentativă". OTTO ANDERCO (arbitru in lotul divizionar A) : „Vreau ca anul acesta să obţin numai calificative bune, care să cîntărească decisiv atunci cind Colegiul central al arbitrilor va desemna pe arbitrul nr. 1 al anului 1977. Fotbalul românesc sa obţină o mare performanţă pe plan internaţional — calificarea la turneul final al C.M. Alte dorinţe : primirea ecusonului de arbitru F.I.F.A., iar în calitate de profesor de educaţie fizică aş vrea ca 3—4 elevi din cei 25 din clasa de fotbal a şcolii generale în care lucrez sa ajungă juniori, la F. C. Olimpia Satu Mare". REMUS CÂMPEANU (vicepreşedintele clubului „U" Cluj-Napoca) : „Deşi echipa noastră a avut un start neconvingator, dorim ca ea sâ-şi continue cu succes cursa revenirii în prima divizie. Fotbalului românesc îi doresc ca anul 1977 sâ-i aducă acea fortificare de care are nevoie acel cadru organizatoric şi acele reglementări atît de necesare obţinerii marii performanţe. Echipei naţionale — sâ joace în 1978 pe marile stadioane ale Argentinei". ION PANAIT (fost internaţional) : „Sper câ anul 1977 ne va aduce satisfacţia clădirii unei echipe naţionale puternice, alcătuită din jucători tineri şi ambiţioşi, care sâ lupte pînă la ultima picătură de energie în fiecare meci şi sâ obţină calificarea pentru turneul final al C.M. din Argentina. Mai sper ca fosta mea echipă, fiul, să-mi aducă bucuria ocupării unui loc fruntaş în clasament, prin evoluţii de bun nivel". MARIAN RADU II (F. C. Argeş) : „In 1977 aş vrea sa am un an foarte bun cu F. C. Argeş, pentru care mă voi strădui să marchez cît mai multe goluri şi sâ-l ajung din urmă, dacă va fi posibil, pe Dudu Georgescu. Aş vrea, apoi, sâ joc din nou în echipa naţională şi să contribui la viitoarele succese ale „tricolorilor" în preliminariile C.M.“. ROMEO STINCAN (arbitru) : „Am convingerea câ în anul acesta voi avea ocazia sâ asist la un reviriment, pe toate planurile, al fotbalului românesc. Prin comportamentul meu, doresc sâ contribui la consolidarea arbitrajului. Noi, arbitrii, trebuie sâ fim convinşi câ nu există nici o diferenţă între jocurile de acasă şi cele disputate in deplasare, adică să fim cît se poate de obiectivi în partidele care ni se încredinţează. Doresc echipei naţionale un an al succeselor de răsunet, care sâ-i ofere calificarea la C.M. din Argentina", la Început de an nou DORINŢE, «ţii SPRE REZULTATE MĂI BUNE... Luni 3 ianuarie 1977 — SPORTUL — Pagina a 3-a DELEANU ŞI ANTONESCU AU DEPĂŞIT GRANIŢA CELOR 300 DE MECIURI IN DIVIZIA A Recordul de meciuri jucate in Divizia A — 354 — deţinut de clujeanul Adam va rămîne Inatacabil şi în 1977 ! Afirmăm aceasta deoarece Deleanu şi Antonescu, care au ajuns la 309 şi, respectiv, 308 meciuri, nu vor putea, în acest an, să doboare acest record. Dar iată clasamentul la zi al meciurilor jucate în Divizia A: Adam 354, R. Cîmpeanu 328, Lereter 327, I. Jenei 315, Deleanu 309, Antonescu 308, Anca 306, Pescaru 301, Pahontu 298, Sătmăreanu I 296, R. Nunweiller, Dobrin și Pojoni 295, Greavu 294, M. Constantinescu 292, Năsturescu şi Vigu 290, Capaş 287, Axente 286, N. Naghi 285, I. Nunweiller 279, Domide 278, Tr. Georgescu 275, Petschovschi 274, E. Jenei şi M. Dridea 273, Bone şi Oblemenco 272, Ozon şi Cornel Dinu 270 etc. LOTO - PRONOSPORT INFORMEAZĂ CIȘTIGURILE TRAGERII LOTO DIN 34 DECEMBRIE 1976 EXTRAGEREA I : Categoria 1 : 5 variante 10% a 36.227 lei ; cat. 2 : 9,15 a 4.847 lei ; cat. 3 : 14,50 a 3.059 lei ; cat. 4 : 12,90 a 3.438 lei ; cat. 5 : 66,55 a 666 lei ; cat. 6 : 150,55 a 295 lei. EXTRAGEREA a n-a : Categoria B : 5 variante 10% a 7,l3i lei ; cat. C : 6.75 a 5.282 lei ; cat. D : 15,10 a 3.513 lei ; cat. E : 61,70 a 578 lei ;‘eat. F : 140,85 a 243 lei ;' cat. X : 1.724,60 a 100 lei. REPORT CATEGORIA A : 59.427 lei. Cîştigurile de categoria 1 au revenit următorilor participanţi : Roza Nagy din Arad, Dumitru Botea din Săpoca — Buzău , Ion Mărcuş din Timişoara, Gheorghe Tarău din Cluj-NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA EXTRAORDINARA LOTO A REVELIONULUI DIN 1 IANUARIE 1977 : Napoca reşti. şi Elena Niţescu din Bucu-FOND GENERAL DE CÎŞTIGURI ? 6.009.561 lei. Extragerea I : 76 7 42 85 45 92 39 81 51 . Extragerea a II-a : 16 59 41 58 83 69 73 71 64 89 ; Extragerea a I-a : 3 12 2 60 75 27 56 38 67 68 ; Extragerea a TV-a : 42 51 38 62 55 30 73 57 8 69 ; Extragerea a IV-a : 84 2 12 14 5 85 90 68 10 50 ; Extragerea a vl-a : 49 72 41 40, 64 51 16 31 54 89 ; Extragerea a Vil-a : 1 89 36 22 ; Extragerea a VIII-a : 13 11 75 6. S-AU PUS IN VANZARE BILETELE PENTRU MAREA TRAGERE EXTRAORDINARA PRONOEXPRES A ANULUI NOU !