Sportul, aprilie 1978 (Anul 34, nr. 8824-8848)

1978-04-01 / nr. 8824

Cupa F. R. Ciclism O NOUĂ VICTORIE ROMÂNEASCĂ DE ETAPĂ CONSTANȚA, 31 (prin tele­fon). Etapa a Vl-a a „Cupei F. R. Ciclism“ a debutat fur­tunos. Plecarea s-a dat la ora 14.30 din dreptul Sălii sportu­rilor, cicliștii urmând să par­curgă ruta Constanţa — Ovi­­diu — Tariverde şi retur. Un total de 90 km. De astă dată, cerul noros, burniţa şi tempe­ratura ceva mai scăzută părea să le fi tăiat cicliştilor pofta de goană. Aceasta a fost im­presia noastră, după primii doi kilometri de rulaj, cînd am vă­zut plutonul înaintind pe şo­sea cu încetinitorul. Sesizînd momentul de „visare“ al ma­jorităţii colegilor de concurs, Dulgheru (Voinţa Ploieşti) a­­pasă pe pedale cu ceva mai multă convingere şi se des­prinde uşor de partenerii de întrecere. Acestei acţiuni sur­priză îi răspund prompt doar alţi patru sportivi : Ionescu, co­leg de club cu Dulgheru, Antal (CIRO Braşov), R. Ion (Steaua) şi Nagy (Ungaria). In pluton se organizează o „morişcă“ la care ii vedem participînd pe cei mai buni sportivi din cara­vană. Şi astfel, după 16 kilo­metri de urmărire, grupul din faţă este prins. După această acţiune, plutonul continuă să ruleze mult mai hotărît, încăl­zirea se făcuse. De aici înainte vom mai înregistra şi alte ten­tative de evadare, printre care cea întreprinsă cu 12 km îna­inte de sosire avea să fie de­cisivă. Acum se desprind de pluton Szuromi (Ungaria), R. Ion, C. Cirjă (Dinamo) şi Ko­­walik (Polonia). O cursă în forţă şi cei patru ajung la li­nia de sosire pe care o va trece primul C. Cifjă cu timpul 2h 15:09 — medie orară 40 km, 2. Kowalik, 3. R. Ion, 4. Szuromi, 5. V. Teo­dor (România) — 2h 15:22, 6. Klub (Polonia), 7. Vasiliev (Bulgaria), 8. Staicov (Bulga­ria), 9. Butaru (Metalul Plo­­peni), toţi In acelaşi timp cu V. Teodor. Simbătă are loc etapa a Vll-a pe ruta Constanţa — Negru Vodă — Mangalia — Constanţa (120 km), iar duminică — ul­tima etapă — o cursă pe cir­cuit in staţiunea Mamaia. Gheorghe ŞTEFANESCU CAMPIOANĂ DE HANOU­M A R.P. CHIMUI­E VOLUEAZĂ ÎN IARA NOASTRĂ Selecţionata masculină de handbal a Armatei populare chineze de eliberare se află de cîteva zile in ţara noastră. E­­chipa este campioană a R. P. Chineze şi va susţine două par­tide amicale în compania cam­pioanei României, Steaua. Cele două meciuri sunt programate la 3 aprilie, ora 18, în sala Vic­toria din Ploiești, și la 5 apri­lie, ora 18,30, în sala Floreasca din Capitală. LOTUL BOXERILOR CUBANEZI PENTRU C. M. HAVANA, 31 (Agerpres).­­ Fugiliştii cubanezi se pregătesc intens în vederea campionate­lor mondiale, programate între 6 şi 20 mai la Belgrad. Din lotul antrenat de Alcides Sa­­garra, fac parte 33 de boxeri, printre care­ cunoscuţii cam­pioni Teofilo Stevenson (grea), Jorge Hernandez (semimuscă), Emilio Correa (semimijlocie), Andres Aldama (ușoară), Sixto Soria (semigrea) și Luis Felipe Martinez (mijlocie mică). ÎNTRECERILE AȘILOR RACHETEI • Turneul internațional de tenis de la Milano a programat primele partide din cadrul probei de du­blu bărbați. Cuplul Hie Năstase — Jaime Fillol a învins cu S—4, 0—6, 6—3 perechea Vitas G­e­rulai­­tis — Sandy Mayer, iar Stan Smith şi Bob Lutz au dispus cu 6—7, 7—5, 6—0 de perechea C. Ba­­razzutti — A. Zugarelli. In sfer­turile de finală perechea Rodes, Smid a învins cu 6—3, 1—1 (aban­don) pe Die Năstase. Jaime Fillo. Rezultate înregistrate în optimile de finală ale probei de simplu : Borg — Franulovici 6—0, 6—0; Pa­­natta — S­tok­ton 6—4, 6—4; Lutz — Zugarelli 6—7, 6—1, 7—5; Gerulaitis — Fillol 7—6, 6—3. o In turneul de la Dayton (Ohio) : Gottfried — Martin 6—4, 6—2 ; Solomon — G. Mayer 6—4, 6—3 ; Ashe — A. Amritraj 6—0, 6—3 ; Dibbs — Yuill 6—3, 6—2; Tim Gullikson — Bengtson 6—3, 3—6, 6—3. G In turneul internaţional fe­minin de la Oakland, partide din grupele preliminare : Mar­tina Navratilova — Betty Stove 6—2, 6—3 ; Wendy Turnbull — Kerry Reid 7—6, 6—1 ; Virginia Wade — Billie Jean King 1—6, 6—2, 6—4. CHESTIUNI D „E o neruşinare !" a stri­gat Giuseppe Saronni, cobo­­rind de pe bicicletă, la San Remot al doilea, după Ro­ger de Vlaeminck care-l bă­tuse uşor la sprint. „E ne­demn !“ a strigat Saronni şi rămase ca prostii. Toată lu­mea li respectă un minut de tăcere durată. La 20 de ani, Saronni e noua stea a ciclis­mului italian, un talent de mare clasă, gata să preia cuţitul pentru împărţirea gă­inii gloriei — cum zice poe­tul Muiakovski — din miini­­le lui Gimondi şi Moser. Toată lumea ţine cu el — tinăr, frumos, orgolios. Toţi zic că el ar fi trebuit să cîş­­tige ultimul Milan — San Remo, cursa clasică a pri­măverii. Chiar şi de Vlae­minck, „hoţulu: „S?TM”"4 r”* s-a părut foarte tare, peste noi toţi. Am căzut peste un campion intra­tabil... A tras fă­ră să se lase ru­gat. Era nervos. Şi eu eram, cel puţin rft el, dacă nu mai mult. La sprintul final mi-a fost chiar frică. Poţi să ştii ce ţi se poate întîmpla cu tip atît de sigur pe sine ?“... Şi atunci ? Şi atunci, vulpe bătrînd, de Vlaeminck a stat „în plasa“ cocoşelului, într-o evadare uoală de 20 de kilometri, lăsindu-l să tragă ca un ne­bun şi la sprint „i-a suflat“ cursa. E al doilea Milan —• San Remo ciştigat de belgi­anul ăsta, comparabil, zic unii, cu Van Looy, pe linia palmaresului de „clasice*. (Asta dacă uităm de Merckx). Dfir­e­a nu ştiu cita oară cmd de Vlaeminck cîştigă astfel, folosind o tactică u­­nită de mulţi, dar o tactică... Ceva in genul lui Herrera, la fotbal, niciodată interzis. Saronni ar trebui să cunoas­că „ideea" din loc pentru Inter.........Comportarea lui de Vlaeminck e inadmisibilă pentru un campion de talia lui... a stigat insă, Saronni, după ce și-a revenit din stu­poare. Sigur că o să mi se spună că am 20 de ani și am fost din nou fraier. Dar ce puteam să fac ?“. Ce putea să facă ? Oamenii bătrîni ai plutoanelor, cei hirşiţi pe şosele, din pisc In vale, erudiţi a căror cultură ciclistă nu începe cu tînărul geniu italian, ştiu ce avea de făcut cocoşelul în faţa vulpii. In primul rind să fi fost prudent şi s-o fi lăsat mai moale cu entuziasmul la tre­nă. De aici decurge : fie să-l fi silit pe adversar să pună şi el osul la muncă şi la tras, fie să-i fi „ars* un de­maraj violent, ameninţindu-l că-l pierde pe drum, fie să nu fi „tras*4 de loc, punînd capăt evadării, lăsîndu-se în­ghiţit de pluton. Numai să nu se fi „sinucis*. Şi să nu se plingă — adaugă cei mai înţelepţi. Să nu se plingă, fiindcă, la urma-urmei el, fraierul, i-a dat cursa lui de Vlaeminck, el i-a pus-o pe tavă. Să nu facă pe ino­centul, pe martirul, să nu şantajeze melodramatic opinia publică manipulîndu-şi ti­nereţea şi ingenuitatea, să m­«r»f«4r\*e» c-a fost fraier şi ga­ta . „Roger de Vlaeminck n-are nici o vină că Sa­ronni a alergat ca un cîine nebun“ — spune un „capm de prestigiul lui Louis Caput. De Vlae­minck a fost şi mai dur cu puş­tiul. „Ii înţeleg supărarea. Nu e vesel să vii­­ al doilea într-un Milan — San­­ Remo. Dar, ce, mie nu­­ mi s-a întîmplat să pierd , curse câştigate ? Şi n-am­­ scîncit şi n-am alarmat­­ lumea. Nu întotdeauna în- 1 vinge cel mai tare. Asta-i­­ viaţa“... „Hoţul* nu pare , deloc prost, fie vorba între­­ noi. Ba unii zic că e un tip­­ deştept, atlet superior, ex-­­ cepţional pregătit, tactician , perfect, bun şi la inimă, i care aşa — spune Merckx l 1 —, mai are şi calitatea esen-­­ ţială „că ştie ce vrea şi nu-i , prea pasă de critici şi elogii, i! avînd astfel mai puţine i| griji“... Dracul de de Vlae- *, minek nu e atlt de ' negru, j i pe cit vrea Saronni. Mai ră- i1 mine ca tînărul geniu spor­­i­­tiv să înţeleagă că nu ştie 'i chiar totul despre roata vie- |i ţii. Căci a împărţi lumea în i1 doar două categorii — în vi- •[ ciu şi virtute, in îngeri en- 11 tuziaşti şi monştri sumbri — [i e un semn sigur că nu ştii ,1 totul despre ciclism şi atitea i' altele. Nici un campion n-a murit dacă a fost o dată ! i fraier. Totu-i să nu fii de două ori pe acest post, că i! aşa începe obişnuinţa. Obis- '! nuinţa in fraiereală e mor- 'i tald. Ji RADU COSAŞU­­! „ÎNĂLŢIMEA" MAREA VEDETĂ ATLETICĂ A ULTIMILOR ANI Exact în urmă cu 10 ani, se­zonul atletic indoor de peste Ocean revela un săritor de înăl­ţime care utiliza un procedeu nemaiintilnit, un fel­­ de salt cu spatele spre ştachetă. Se nu­mea Dick Fosbury şi, cu toate că reuşea constant peste 2,15 m, lumea îl privea ca pe o curio­zitate, fără a crede în viitorul ciudatei sărituri, numită „flop“. A venit insă Olimpiada de la Ciudad de Mexico, unde — in văzul sutelor de milioane de telespectatori — Fosbury a de­venit campion olimpic cu 2,24 m. Puterea de seducţie a campio­nului este uriaşă şi iată că în scurtă vreme „flopul“ a început să concureze serios clasica „ros­togolire ventrală“. Progresele rapide la nivel mediu au deter­minat universalizarea noului procedeu, care avea avantajul de a fi — în unele privinţe — şi mai uşor de Învăţat Exodul spre flop a devenit şi mai ma­­siv după ce o serie de perfor­meri s-au apropiat de rezultate­le maxime reuşite — in urma unei practici de peste trei de­cenii — de rostogolirea ventra­lă. El a ajuns cvasi-total in momentul in care alt american, Dwight Stones, depăşea, la nu­mai 5 ani de la apariţia inven­ţiei, recordul mondial şi, tot­odată, graniţa de 2,30 m. Ca număr de practicanţi, in special — dar şi ca densitate a săritorilor in topul primelor 10 sau 20 de rezultate mondiale — flopul este astăzi majoritar. In­­1 proporţie zdrobitoare. Există destule concursuri fără nici un ventralist, iar lucrul nu miră pe nimeni! In ciuda acestui fenomen, re­cordurile mondiale ale momen­tului sunt deţinute de săritori care folosesc rostogolirea ven­trală. Rosemarie Ackermann a atins în sezonul trecut extraor­dinara barieră de 2 metri, iar juniorul Vladimir Jaşcenko a sărit 2,33 m. Tot el a reuşit in acest indoor şi un spectaculos 2,35 m, deschizind orizontul spre 2,40 m. Este adevărat, cei doi recordmani sunt campioni din categoria celor care se pasc la decenii, dar ei reprezintă, în acelaşi timp, două şcoli naţio­nale care nu au abandonat — cum s-a întîmplat, în unele locuri, fără discernămint — pro­cedeul clasic, chiar dacă au a­­cordat în paralel toată atenţia studierii flopului. De care parte este, aşadar, „ La 10 ani după apari­ţia „flopului“, rostogolirea ventrală probează noi re­surse 9 Lin duel teoretic cu un singur ciştigător: performanţa O laşcenko, Ackermann, sau ventrală­­flop 2­ 0 I wwwwwwwwvo­teresant duci teor­etic (tehnic), unic In ansamblul probelor at­letismului? S-a crezut, In „pe­rioada Brumei“ că ventrala nu mai are secrete, ca­­a dat totuL laşcenko sare insă ci­ totul alt­fel decit fostul sânilor... cosmic, iar Ackermann — şi Seilschmidt — nu sar ca juniorul sovietic. Pe de altă parte, în 10 ani flopul a ajuns la maturitate şi este puţin probabil să sufere­­modifi­cări esenţiale. Faţă de ventrală, flopul are avantajul de sprij130”­rii în condiţii — poziţie — carii* permit o impulsie mai puterni­că. In faza următoare a zboru­lui (şi trecerii corpului peste ştachetă) ventrala va avea da partea ei marele atid biomeca­­nic de a putea beneficia de po­sibilităţile superioare de flexie a coloanei vertebrale in plan anterior. In plus, poziţia cu fa­ţa spre ştachetă uşurează con­trolul mişcărilor diferitelor părţi ale corpului. Avantajul ven­tralei in planul esenţial al să­riturii, trecerea corpului peste ştachetă — speculind, cu ajuto­rul rotaţiilor compensatorii, fie­care poziţie a centrului general de greutate — anulează complet servituţile bătăii. Este dificil — şi periculos pentru performanţă — să mani­festăm o preferinţă exclusivistă pentru un stil sau altul. In orice caz, nu este indicată re­nunţarea la rostogolirea ventra­lă şi probabil că mulţi dintre cei care au ales hotărît odinioa­ră drumul flopului vor cădea pe ginduri după ce l-au văzut recent pe Iaşcenko. Săritura in înălţime, vedeta atletică a ulti­milor ani, va progresa în con­tinuare prin (co)existenţa celor două procedee, prin disputa lor teoretică manifestată în noi căutări şi, poate, în soluţii noi. Deocamdată, referindu-ne strict la etapa actuală, ventrala poate privi... de sus, avînd argumen­tul cifrelor maxime. II va avea mereu pe cel de a privi în jos, spre bara de metal, pentru a o învinge, şi nu pentru a o evita, cum face copul. Chiar dacă ultima ştachetă va cădea întotdeauna, aşa cum spunea cîndva Iolanda Balaş, arbitru imparţial... Vladimir MORARU Tasienko zboară peste ştacheta ridicată la 2,35 m. Fără aripi ! AZI, IA PARIS, FRANJA - BRAZILIA, LA FOTBAL Reprezentativa de fotbal a Braziliei îşi începe azi turneul in Europa, evoluând pe stadio­nul „Parc des Princes“ din Pa­ris in compania selecţionatei ţării gazdă. In continuarea tur­neului său european, formaţia Braziliei va intîlni în ordine e­­chipele R. F. Germania (5 a­­prilie), Internazionale Milano (13 aprilie), Angliei (19 aprilie) și Atletico Madrid (21 aprilie). @ TELEX @ TELEX @ TELEX @ BASCHET • Echipa feminini Geas Sesto San Giovani a cucerit pentru prima oară „Cupa cam­pionilor europeni“. In finală, la Nisa : Geas—Sparta Praga 74—66 (36—37) • La Angoulême : Fran­ța — Polonia (feminin) 94—66 (45—43) • La Ciudad de Mexico: R. P. Chineză — Universitatea Guadalajara 58—39 (32—25). HOCHEI 9 în Canada, la Sorel, o selecţionată locală a cluburilor de amatori a învins R. F. Ger­mania CU 6—4 (2—2, 2—0, 2—2) • Competiţia de juniori, de la Gdansk, a fost clştigata de Ceho­slovacia — 10 p, urmată de Fin­landa — 8 p, R. F. Germania — 6 p, Polonia — 4 p. In ultima zi a turneului s-au înregistrat re­zultatele : Cehoslovacia — R. V. Germania 14—2 (4—1, 3—1, 7—0) ; Finlanda—Polonia 6—4 (3—0, 1—3, 2—1) ; Norvegia — Elveţia 2—1 (0—0, 1—1, 1—0). LUPTE 0 Sâmbătă şi duminică se vor desfăşura în oraşul ame­rican Toledo întrecerile „Cupei Mondiale“ la lupte libere. La tur­neu participă echipele U.R.S.S.C cştigatoarea ediţiei trecute a com­petiţiei, Cubei, Japoniei şi S.U.A. NATAŢIE 9 Proba feminină de trambulină (3 m) din cadrul con­cursului internaţional de sărituri in apă de la Minsk a fost ciştiga­­tă de campioana mondială Irina Kalinina (U.R.S.S.), cu un total de 702,72 p. SCHI . In ultima zi a con­cursului de la Murmansk, cam­pioana mondială Zinaida Amoso­va a ciştigat proba de 5 km In 17:51,96 . Proba masculină de sla­lom uriaş de la Isola (1 676 m lungime, 450 m diferenţă de ni­vel şi 62 de porți) a revenit aus­triacului Gerard Jager, urmat de francezul Luc Morisset. în primul joc din turneul de pregătire al fotbaliştilor noştri Aseară la Rouen, FRANŢA B-ROMÂNIA 1-0 (0-0) ROUEN 31 (prin telefon). E­chipa noastră a început jocul exagerat de defensiv, exagerat de timid, exagerat de prudent. Startul acesta a avut o mare influenţă asupra rezultatului jo­cului cu echipa B a Franţei : 1-0 pentru gazde, prin golul marcat de Tusseau (min. 56). Partida s-a desfăşurat pe un timp rece, închis. In prima re­priză formaţia noastră a fost ca şi inexistentă în atac. Fot­baliştii noştri au pasat greşit, au centrat la infinit sus, in ca­reu, unde Dudu Georgescu nu s-a văzut, necontînd practic în joc, el fiind de altfel cel mai slab om de pe teren. Incercind să impulsioneze ata­cul, Ştefan Covaci i-a introdus, in repriza secundă, pe Rădules­­cu şi apoi pe Fanioi. Abia după ce a primit golul (nn min. 56, aşa cum am menţionat) jucă­torii noştri şi-au revenit . Ră­­dulescu a tras pur şi simplu echipa după el dar dominarea teritorială a selecţionatei noas­tre nu a avut nici un efect pe tabela de marcaj deoarece ata­canţii nu au avut luciditatea necesară, risipind citeva situa­ţii favorabile. Lipsa lui Bălăci s-a resimţit din plin. Este ade­vărat, in echipa B a Franţei au evoluat 7 internaţionali in­cluşi în lotul pentru C.M. dar această situaţie nu este o cir­cumstanţă pentru evoluţia mo­destă a fotbaliştilor noştri. In concluzie, un joc slab al reprezentativei şi un rezultat pe măsura jocului. Arbitrul Marcel Van Lengen (Belgia) a condus bine forma­ţiile : ROMANIA : Răducanu — Cheran, Sătmăreanu, Ştef­a­nescu, Vigu — Romilă, Iordă­­nescu, Bölöni — Dobrin (min. 68, Fanici), D. Georgescu, Haj­nal (min. 46 — Rădulescu). FRANŢA B : Ettori — Bacon­­nier (min. 80 — Vitalis), Specht, Zambelli, Tusseau — Giresse, Moizan, Keruzoré — Soler, Pe­­cout, Gemmrich (min. 80 — Ze­ni­er), Marius POPESCU Redacţia şi administrația : cod 70139 București, str V r.nin ., , „U­n , --------------------.—-------------------------------------—__________—— Pentru străinătate: abonamente prin ILEXIM - departamentul" export-import presa P.O. Box 112-1^7, teljl­­2M? Bu“rMU Vb!’U biîemb^" "V ,elM 10 350 «STMP. Tiparul I.P. „Informația­* * ** R, I» 2* 3, 4# 10363 ]

Next