Sportul, septembrie 1983 (Anul 39, nr. 10488-10513)
1983-09-15 / nr. 10500
VUITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ cu tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, ÎN JUDEŢUL CLUJ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Farmillui Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu au continuat, miercuri, vizita de lucru în judeţul Cluj. Vizita de lucru în municipiul Cluj-Napoca a început la cea mai importantă unitate industrială a judeţului — Combinatul de utilaj greu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au vizitat, apoi, Liceul indusrial nr. 9 din Cluj-Napoca, unitate de învăţămînt în care se pregătesc cei ce, după absolvire, vor munci în atelierele şi secţiile Combinatului de utilaj greu din localitate. Vizita de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o întreprinde, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in judeţul Cluj a inclus şi o puternică bază de cercetare şi producţie — filiala Institutului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru echipamente energetice. În continuare a fost vizitată Facultatea de mecanică a Institutului politehnic din Cluj- Napoca — unitate reprezentativă a învăţămîntului tehnic superior românesc. Vizita de lucru în zona industrială Someş-Nord a municipiului Cluj-Napoca a continuat la secţia specializată în producerea maşinilor pentru filaturi a întreprinderii „Unirea“, cea mai mare unitate producătoare de maşini textile din ţara noastră. De-a lungul traseului străbătut de coloana oficială, de la „Unirea“ şi pînă la întreprinderea de porţelanuri „Iris“, următorul obiectiv vizitat, mii de clujeni fac o entuziastă manifestaţie de dragoste şi stimă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. în cursul după-amiezii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost oaspeţi ai municipiului Dej, localitate ce s-a înscris, în ultimii ani, pe verticala dezvoltării industriale. Amintindu-şi cu profundă recunoştinţă de precedenta vizită la Dej a conducătorului partidului şi statului nostru, in 1970, cînd au fost abordate probleme legate de dezvoltarea şi configuraţia ulterioară a oraşului, cetăţenii acestui municipiu transilvan au aşteptat intîlnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu ca pe o mare sărbătoare. Bucuria de a-l avea din nou în mijlocul lor, exprimată atît la sosire, cit şi pe întregul traseu străbătut pină la platforma industrială, s-a regăsit deplin intrarea : „Ceauşescu, fiu iubit, in Dej bine-ai venit A fost vizitat Combinatul de celuloză şi hîrtie Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu s-au îndreptat, intr-o maşină deschisă, spre Combinatul de prelucrare a lemnului din Gherla, următorul obiectiv vizitat. Cea de a doua zi a vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Cluj a reprezentat o continuare rodnică a dialogului cu oamenii muncii de pe aceste locuri. In unităţile industriale, de cercetare ştiinţifică şi de învăţămînt, care au avut marea cinste de a avea ca oaspeţi pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, au fost abordate, în profunzime, probleme ale activităţii consacrate realizării, în condiţii bune, a sarcinilor pe care le au. Concluziile de mare valoare ce s-au desprins, orientările şi indicaţiile ce au fost date reprezintă direcţii concrete pentru activitatea viitoare. Pe întreg parcursul vizitei, oamenii muncii din unităţile judeţului au exprimat hotărîrea de a face totul pentru realizarea sarcinilor pe care le au în acest an şi pe întregul cincinal. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceaușescu. In județul Cluj continuă. DOUĂ VICTORII ŞI 0ONFRÂNGERE ÎN PRIMA MANŞĂ A CUPELOR EUROPENE INTERCLUBURI DE FOTBAL C.C.E.: KUUSYSI LAHTI - DINAMO BUCUREŞTI 0-1 (0-0) Cupa U.E.F.A.: UNIVERSITATEA CRAIOVA—HAJDUK SPLIT 1-0 (0-0) SPORTUL STUDENȚESC - S. K. STURM GRAZ 1-2 (1-0) „Cursa europeană de toamnă“ a început pentru fotbalul nostru ieri după-amiază. Două victorii şi o înfringere, acesta este bilanţul primei manşe a turului inaugural. Din cele două victorii, cea a dinamoviştilor, obţinută in deplasare, in faţa unui adversar ambiţios, dar fără „firmă“, echivalează, credem, cu calificarea. La rindul ei, victoria craiovenilor, obţinută in final,după asalturi continue, trebuie neapărat dublată de un rezultat bun in returul de la Split Cit despre singurul eşec, cel al Sportului studenţesc, el ne reaminteşte, din păcate, şi alte partide când echipele noastre s-au considerat învingătoare,„ la pauză. Rămine ca la 28 septembrie (ctnd se dispută partidele retur), studenţii să forţeze reabilitarea. INVINGIND PE MERIT LA LAHTI (1-0), DINAMO PRIVEŞTE... SPRE TURUL II LANTI, 11 (prin telefon). Campioana noastră, Dinamo, a cîştigat pe merit acest meci cu un ritm bun şi o replică neaşteptat de puternică din partea gazdelor, rapide şi viguroase. Dinamoviştii au fost mai maturi şi dacă finalizarea ar fi fost tratată cu mai multă concentrare, atunci scorul putea fi mai mare în favoarea formaţiei noastre. Bara lui Andone din min. 17, „capul“ lui Augustin (min. 36) şi cele două situaţii din repriza secundă cînd dinamoviştii au ajuns singuri faţă în faţă cu portarul finlandez ar putea fi primele argumente în susţinerea afirmaţiei de mai sus. Dinamo a dominat întîlnirea, iar victoria obţinută II deschide drumul spre calificarea în turul II al C.C.E. La începutul partidei, iniţiatitiva aparţine echipei gazdă, care în minutul 9 îl obligă pe Moraru la două intervenţii foarte oportune, mai ales cea de la şutul periculos al lui Kaivomurmi, cînd portarul bucurestean deviază balonul in corner. Peste numai două minute, replica dinamoviştilor este destul de tăioasă!, fundaşul Rednic punîndu-l în difi-KUUSYSI 0 DINAMO 1 (0) Stadios Central sparţi» Lahti ; tavon denivelat pe alocuri ; timp ploios ; spectatori - circa 1.000. Şuturi» 14-ta (pe poartă : 7-7). Corner»ti—5 A marcat : DRAONEA (min. 49), KUUSYSI s Korhonen — Kumkulaheas. Kautionen, TORNVALL, PEKONEN — KALK), Remei, Antunen — Makaks (mist. 71 Rítta), Koos sa, Koivomurml. DINAMO MORARU - REDNIC , Marin, ANDONE, Stânescu - MOVILA (min. 40 DRAGNEA), Mutţescu, AUGUSTIN, Costuc — Nemţeanu, Iamandi. A orbitrat foarte blae Ulf Eriksson (Suedia), culcate pe portarul Korhonen. Fotbaliştii finlandezi îşi arată cunoscutele calități atletice. re-Constantin FIRÂNESCU (Continuare in page 3) AVANTAJ MINIM PENTRU UNIVERSITATEA (1-0), ÎSmâr ,'m DAR DRUMUL CALIFICĂRII RĂMINE DESCHIS SSuRa CRAIOVA, 14 (prin telefon). Marea arenă craioveană a cunoscut din nou atmosfera pasionantelor jocuri din sezonul trecut, creînd o ambianță extraordinară unei partide de mare echilibru, de o mare angajare. Universitatea Craiova a realizat o victorie mult mai preţioasă decit această minimă diferenţă de un gol. Pentru că acest succes i-a solicitat un efort maxim, a obligat-o să lupte pînă la epuizare, pînă în ultimele secvenţe ale întâlnirii. Suplinind handicapul absenţei a trei piese de bază (Ştefănescu, Bălăci, Crişan), dar şi pe acela al unei mai tîrzii intrări în potenţialul normal, această formaţie cu adevărat reprezentativă pentru fotbalul românesc a reuşit să găsească pînă la sfîrşit mijloacele spre a învinge, fie şi pentru o singură dată, un dispozitiv perfect pus la punct, numit Hajduk Split. Oaspeţii, organizîndu-se din primul minut cu multă exactitate în apărare şi lansînd contraatacurile în Timp de trei zile, la Deva FESTIVALUL GIMNASTICII FEMININE Echina reprcKsuaUva — la «timo repetiţie generală înaintea „mondialelor“ Timp de trei zile, de vineri pînă duminică, Sala sporturilor din Deva găzduieşte un autentic festival al gimnasticii, cele mai bune sportive ale ţării dispuţindu-şi aici titlurile de campioană absolută, pe echipe şi pe aparate la gimnastică sportivă. Conform programului stabilit de federaţia de specialitate, vineri după-amiază, de la ora 16, se va desfăşura concursul cu exerciţii impuse, sâmbătă după-amiază, de la ora 15,30, exerciţiile liber alese, iar duminică dimineaţă, de la ora 10, finalele pe aparate. Nu vor lipsi din competiţie gimnastele din lotul olimpic, care se pregătesc pentru apropiatele campionate mondiale de la Budapesta, şi reprezintă un punct de interes major evoluţiile Ecaterinei Szabó, Laviniei Agache, Mihaelei Stănuleţ, Cristinei Grigoraş, surorilor Camelia şi Simona Benciu, cu programele pe care ele le-au pregătit pentru campionatele mondiale de peste o lună. Va fi, de asemenea, interesant să urmărim prestaţiile unor tinere gimnaste care s-au evidenţiat In recente întîlniri internaţionale, precum Laura Cutina, Liliana Bălan, Lenuţa Russa. In întrecerea pe echipe vor fi prezente formaţii bine cunoscute pe plan naţional, între care C.S.Ş. Sibiu, actuala campioană a ţării, C.S.Ş. Oneşti, C.S.Ş. nr. 7 Dinamo, C.S.O. Baia Mare, C.S.Ş. Triumf, Petrolul Ploieşti. Anticipăm o luptă echilibrată atît în disputa pe echipe, cât şi la individual compus între componentele lotului si, fireşte, am dori, in perspectiva „mondialelor“, ca nivelul întrecerii să fie cit mai ridicat. CĂLĂREŢUL FLORIN STOICA (Steaua), CAMAPION LA „UŞOARĂ" SIBIU, 14 (prin telefon). Finalele campionatelor naţionale şi ale „Daciadei“ la călărie (dresaj şi obstacole) rezervate seniorilor au continuat cu proba de obstacole, categoria uşoară. La start s-au prezentat 61 de concurenţi, dar, din păcate, aceasta „abundenţă“ a fost doar de suprafaţă, deoarece, după prima manşă, 38 dintre sportivi au abandonat, au fost retraşi de către antrenori ori au fost eliminaţi pe parcurs. Acest lucru dovedeşte o slabă pregătire pentru probă a majorităţii călăreţilor, ceea ce ridică un mare semn de întrebare asupra calităţii muncii desfăşurate la unele cluburi, a formalismului de care au dat dovadă unii antrenori. Şi, dacă acest lucru s-a întîmplat la categoria uşoară, ne întrebăm ce va fi la categoriile mari, unde parcursurile sînt mult mai dificile. La sfîrşitul manşei a doua, pentru desemnarea campionului a fost nevoie de un parcurs de baraj. Evoluînd precis, cu siguranţă, stelistul Horia Stoica cu Baltag a reuşit să-şi devanseze adversarii — Dumitru Velea (Steaua) cu Ion şi Gruia Deac (C.S.M. Sibiu) cu Selim — ,şi să intre in posesia titlului, pentru prima pană la această categorie. REZULTATE : 1. Florin Stoica (Steaua) cu Baltag Op — campion național si al „Daciadei“, 2. Dumitru Velea (Steaua) cu Jan 4 p (46,5 s), 3. Gruia Deac (C.S.M. Sibiu) cu Selim 4 p (50,2 s) — după baraj, 4. Paul Mazilu (C.S.M. Iași) cu Fanion 4 p, 5. Ion Vescan (C.S.M. Sibiu) cu Balans 4 p (05 s), 6. Otto Fabich (Dinamo) cu Lăstun 4 p (92,7 s). întrecerile continuă. Die IONESCU-coresp. tour*« oiM TOATi tmie.wpwm v* I ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ Șl SPORT I ANUL XXXIX - Nr. 10 5004 PAGINI - 50 BANI | Joi 15 septembrie 1933 | Stadion Central ; teren excelent ; GAU (min. 86). UNIVERSITATEA : Lung - NEGRIUL TILIHOI, Donase, Ungureanu — Tidleamui (min. 73 A. Popescu), Bereanu, GEOLGAU, IRIMESCU - Cîrțu, CAMATARU, HAJDUK !SIMOVICI - Cukrov. COP, ROZICI, Milius — Bursac (min. 86 Bogdanovici), SALOV, Zoran Vujovici CELICI — Zlatko Vujovici, Velici. A arbitrat satisfăcător Michel Vattirot (Franța). Cartonaşe galbene : COP, Z. VUJOVIC, NEGRILA. care sunt recunoscuți ca maeștri, au dat o replică demnă de renumele fotbalului iugoslav și Eftimie IONESCU (Continuare în pag 2-3) LA REVEDERE VACANŢĂ, BUN GĂSIT ŞCOALA! A intrat în tradiţia şcolii româneşti ca ziua de 15 septembrie să marcheze startul în noul an de învăţămînt — primar, liceal şi universitar. Este un moment plin de emoţie pentru milioane de copii şi tineri care păşesc în sălile de clasă şi ateliere, in amfiteatre si laboratoare, cu bucuria nestăvilită de a avea asigurare — prin grija partidului şi statului, personal a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, preşedintele Republicii condiţii minunate spre a-şi însuşi cele mai noi cunoştinţe ştiinţifice şi de a fi astfel în pas cu exigenţele vicţii contemporane. In vastul arsenal educaţional al şcolii româneşti, educaţia fizică şi sportul au fost consacrate ca mijloace importante în creşterea unor generaţii capabile să facă faţă cu succes cerinţelor şi exigenţelor actuale şi de perspectiva, ceea ce si explică de ce lecţiile de educaţie fizică fac parte din programa curentă a tuturor instituţiilor de învaţămînt, incepînd cu unităţile preşcolare, iar activităţile sportiv-educative sunt incluse în calendarele compenţionale ale tuturor organizaţiilor de pionieri, tineret, ale conesiliilor asociaţiilor studenţilor comunişti din institute de învăţămînt superior. Ceea ce se doreşte cu fermitate în noul an de învăţămînt este ca ŞI EDUCAŢIA FIZICA SA REALIZEZE O NOUA CALITATE SUPERIOARĂ ! Asa cum s-au angajat la recentele consfătuiri pe specialităţi, profesorii de educaţie fizică pot şi trebuie să-şi (Continuare In paO- 2*3)