Sportul, iulie 1988 (Anul 44, nr. 11984-12006)

1988-07-05 / nr. 11984

SPORIIVI ROMÂNI ÎN ÎNTRECERI IN­TERNAJIONAlI VICTORIE DETAŞATĂ A LUI AUREL MACARENCU MÜNCHEN 4 (Agerpres). — In ziua a doua a Regatei in­ternaţionale de caiac-canoe de le Duisburg, în mroba de ca­noe simplu, pe distanta de 1 000 m, sportivul român Au­rel Macar­encu a repurtat o victorie detaşată, fiind înre­gistrat cu timpul de 3:52.51, EU a fost urmat de Ivan Klemen­tiev (U.R.S.S.) 3:54.12 și Jörg S­hmidt (R.D.G.) 3:57.34. în proba de canoe dublu echipa­­jn României (Obreja An­­­înivi s-a situat pe locul al 11-lea, cu timpul de 3:30.76, precedat de R.D. Germană Neukrodt. Spelly) 3:29.13. Pe acul al treilea a sosit echipa­ Pil­a R.S.S., în 3:31.30. LUPTĂTORUL IULIAN MAVLEA, UN SUCCES DE PRESTIGIU BERLIN 4 (Agerpres). — Concursul de lupte greco-ro­m­­ane din cadrul competiţiei internaţionale de la Leipzig, a prilejuit afirmarea tinărului sportiv român Iulian Mavlea, clasat pe locul I la categoria 74 kg, după ce l-a întrecut in finală pe campionul suedez Kirnbaak. Ion Grigoraș (categ. super­­grea) s-a situat pe locul al II-lea, iar Vasile Andrei (cat. grea) a ocupat locul al IlI-lea, în concursul de lupte libere. Romică Rasovan s-a clasat pe locul II la cat. 48 kg, victoria revenind lui V. Anger (R.D.G.). TURNEUL DE ŞAH DE LA LENINGRAD LENINGRAD 4 (Agerpres) — Turneul Internaţional femi­nin de şah de la Leningrad a fost cîştigat de marea maestră sovietică Irina Levitina, cu 9,5 puncte din 13 posibile. Ligia Jicman (România) a ocupat locul 12, cu 5 puncte KASPAROV A CIITICAT TURNEUL DE ȘAH PENTRU „CUPA MONDIALĂ" PARIS. 4 (Agerpres). — Turneil international de şah de la Belfort (Franţa). _ con­tind pentru „Cupa Mondială”, s-a încheiat cu victoria marelui maestru sovietic, actualul cam­pion al lumii, Gări Kasparov, care a totalizat 11,5 puncte din 15 posibile. Pe locurile urmă­toare s-au clasat Karpov — 10,5 puncte. Elvest — 9 punc­te. Hubner. Spasski. Sokolov. Riba dte 8 puncte. Short 7,5 puncte etc. în ultima rundă, a 15-a. Kasparov a cîștigat la Sokolov, Karpov l-a învins, cu piesele negre pe Spasski, Short a obtinut victoria in partida cu Iusudov. MISIUNE ÎNCHEIATĂ ^ Fără să fie o competiţie 5, de primă-mînă, tratat mai § degrabă (an de an) ca „pre­­^ fată" a Turului Franţei, Tu­­^ ru­ zielist al Elveţiei rămîne fe to­tuşi 3 dispută redutabilă. § dovadă că, la ediţia recent în încheiată, au luat parte cîţi­­§ va rutieri de renume. intre § 3 e Kelly, Van Wyck. Theu­­g aisse. Rooks. Ruttimann etc. g Spre surprinderea generală,­­ întrecerea a fost cîstigată de § „inonimul* austriac Helmut ^ Wihselberger, pe care irlan­­fe dezul Sean Kelly, unul din­­t .re fruntașii plutonului in­­^ ti­national, l-a elogiat ast­­fe fe: : „Henmut a învins pe fe drept. Noi ceilalţi, am fă­­g.­cut totul pentru a-1 pune în fe dificultate, dar n-am reuşit. „ B vo lui 1“. ^ N-am insista nici asupra fe Iul Wechselberger și nici a­­re supra victoriei iul, cea din­­­ tîi de anvergură, dacă nu ni ^ s-ar părea că întreaga po­­g veste are o „cheie“, o mo­­g rată asupra cărora merită g să zăbovim. Nu doar pentru fe că recentul cîştigător al Tu­fe r lui Elveţiei e un „vete­­g rar“, care a împlinit 35 de îg ani. Ci şi pentru că el a fe trecut la profesionism abia fe de ctteva luat, la o vlrstă g la care cei mal mulţi se re­­g trag. „supărat“ de cele ce i fe s-au tntlmplat cu ocazia § „Mondialelor* de la Villach g (septembrie 1987). Acolo, a­­fe Ier ad ea amator. Wechsel­­­­berger a doblndit. cu echipa § Austriei medalia de bronz g la IM kilometri. Numai că, g la festivitatea de premiere. ^ - a apărut pe podium — fe de neglijență* cum avea fe să declare d­­mbrăcat cu­­ tricoul clubului nu cu cel al federaţiei ! In aceeaşi seară federaţia l-a sancţio­nat cu o amendă usturătoa­re (peste 1 000 de dolari), determinîndu-1 să-şi... rupă legitimaţia şi să opteze pen­­tru gruparea profesionistă „Malvor Bottechia“ ! Cei ca­re pedepsiseră s-au pornit să rîdă, menţionînd că, ru­tier ajuns la capătul puteri­lor, uzat de vîrstă, Helmut se va întoarce, în scurt timp, cu coada între picioa­re. N-a fost aşa. De profesie agent de schimb, abonat (ca o curiozitate) la „The Finan­­cial Times" (pe care îl par­curgea, în Turul Elveţiei, înaintea fiecărui start !), Wechselberger s-a îndreptat către „Malvor“ (după pro­­priile-i afirmaţii) din două motive. Ca să demonstreze, pe de o parte, că cicliştii profesionişti nu sînt, prin comparaţie cu amatorii, ina­bordabili şi, pe de alta, că vîrsta e o prejudecată. A­­cum, cînd ambele demon­straţii au fost făcute, a ve­nit rîndul Iui Wechselberger să rîdă. Dar şi să explice modul cum a urcat plnă tn vîrful Ierarhiei ţ „am mun­cit, în toate aceste luni, ca un ocnaş, cînd munceşti, m-am lămurit, nici un fel, cît de pretenţios, nu e de neatins. Fireşte că mă re­tras : misiunea mea s-a în­cheiat. te las însă alergăto­rilor mai tineri, sportivilor l­a general, acest mesaj : su­doarea e cea dintîi condiţie a succesului". O lecţie care merită să fie ţinută minte. Ovidiu IOANIŢOAIA TURNEUL PREOUMPIC DE BASCHET AMSTERDAM 4 (Agerpres) — în Olanda au continuat în­trecerile turneului de califica­re la baschet masculin pentru Jocurile Olimpice de vară din acest an. Iată rezultatele înregistrate : Suedia — Irlanda 111—76 : Ma­rea Britanie — Olanda 85—65 : Finlanda — Turcia 88 81 ; R.F. Germania — Danemarca 99—87 ; Israel — Norvegia 86—58 ; Iu­goslavia — Grecia 103—37 ; Franţa — Polonia 74 72 ; U.R.S.S. — Elveţia 109—60. C.M. 1994 - FN S U.A. ZÜRICH, 4 (Agerpres). — Luni, la Zürich cu prilejul reuniunii Federaţiei Internaţionale de Fotbal, s-a hotărât ca ediţia din anul 1994 a Campionatului Mondial de fotbal să se desfăşoare în S.U.A. Meciurile vor avea loc la Chicago, Miami, Los Angeles, Philadelphia şi alte oraşe. Pentru organizarea competiţiei au mai candidat Brazilia şi Marocul. Aşa cum se cunoaşte, ediţia a 14-a a Campionatului Mondial de fotbal din 1990 se va disputa în Italia. „CUPA DE VARĂ” IN PLINĂ DESFĂŞURARE In acest an se organizează din nou „Cupa de Vară“, la care participă 44 de formaţii (din di­ferite ţări) împărţite în 11 gru­pe. Iată ultimele rezultate şi cla­samentele : GR. 1 : Hanover 96 — Malmö F.F. 2—0, Den Haag — F. C. Karl Marx Stadt 1—2. In clasa­ment conduo Hannover şi F. C. Karl Marx Stadt cu cîte 4 p, urmate de Malmö şl Den Haag «m 2 p. GR. 2 : I.F.K. Göteborg — FC, Aarau 1—2­­ Slavia Sofia — O­­lomouc 3—1. în clasament toa­te echipele au cite 2 p, din două jocuri : Slavia, Aarau, I.F.K. Gö­teborg și Olomouc. GR. s : Bánik Ostrava — Che­mie Halle 3—0. Pe primele locuri: Oergryte 1 p (2 J), Ostrava 4 p (S J), Brondby 2 p (2 J), Chemie Halle 0 p (S J). GR. 4 : Vienna — Vejle B. K. 4—2, Tatabanya — Cheb 3—2. Pe primul loc, Tatabanya 4 p (SJ), urmată de Cheb 3 p, Vienna 3 p, Vejle 2 p (toate din 3 J). GR. 5 : Young Boys Berna — I.F.K. Norrköping 3—2, Dunajska Streda — Szombathely 3—4 Pe primul loc, Dunajska Streda 4 p (2j). urmată de Szombathely 3p (3 J). Young Boys 2 p (3 j). Norköplng i p (2 J). GR. 6 ; Kaiserslautern — Ad­mira Wacker 1—0. L.K.S. Lodz — Lucerna X—3, Conduce Kaiserslautern cu 4 p (2 j), ur­mată de Admira Wacker 3 p (3 J), Lucerna 2 p (2 j), L.K.S. Lodz 1 p (3 J). GR. 7 : Shemson Tel Aviv — Sturm Graz 1—1, Beitar Ierusa­lim — Ikaast F. S. 0—2. Condu­ce detașat Ikaast F. S. (Dane­marca) cu 6 p (3 j), urmată de Beitar 3 p, Sturm Graz 2 p, Shem­son 1 p (toate echipele au cîte trei jocuri), GR. 8 : F. C. Tirol — Aarhus 3—3, Rad Belgrad — F. C. Carl Zeiss Jena 4—0. în clasament : Rad Belgrad 4 p (2 j), F. C. Ti­rol 3 p (3 j), Aarhus 2 p (3 j), F. C. Carl Zeiss Jena 1 p (2 j). GR. * : Pogon Szczecin — Grasshoppers 0—8, Pecs — Oes­ ters L F. 2—0. Conduce detașat Grasshoppers cu 5 p (3 j), ur­mată de Pecs 2 p (2 j), Pogon 2 P (2 j), Oesters 1 p (2 j). GR. 10 : M.T.K. — Karlsruhe 2—1. Pe primele locuri : Vojvo­dina și Grazer A. K. cu 3 p, ur­mate da M.T.K. 2 p şi Karlsruhe fără nici un punct. Toate echi­pele au cîte 2 jocuri. GR. K­ • Alkmaarr — Odense 1— 5, Uerdingen — Magdeburg 2— 0. Conduc Odense şi Uerdin­gen cu cîte 5 p, urmate de Magdeburg 2 p, Alkmaar 0 p. Toate formaţiile au cîte 3 jocuri. PRIMA EDIŢIE A C.M. FEMININ SE VA ORGANIZA IN R.P. CHINEZĂ ZÜRICH, 4 (Agerpres). — In cadrul lucrărilor celui de-al 43- lea Congres al Federaţiei Inter­naţionale de Fotbal (FIFA) s-a hotărît ca prima ediţie a Cam­pionatului Mondial de fotbal fe­minin să aibă loc, în 1991, în R. P. Chineză. Această alegere a fost făcută datorită popularității deosebite a fotbalului feminin în această tara, la un recent turneu asis­­tnd în total 365 000 spectatori. PE SCURT» PE SCURT» PE SCURT» PE SCURT» PE SCURT ATLETISM • Cunoscuta spor­tivă din E­. D. Germană Heike Dreschler a declarat că la Jocu­­rile Olimpice din acest an nu va participa decit la două probe, una de viteză și la săritura în lungime. Campioană a Europei la 200 m și săritura în lungime, Heike Dreschler a luat startul la ultimele campionate mondiale în patru probe, nereuşind să cîşti­­ge niciuna. BADMINTON • In semifinale­le turneului Internaţional de la Sofia, suedezul Hansen l-a eli­minat cu 15—10. 15—8 pe compa­triotul său Rozengren iar Abra­ham (R.D. Germană) l-a învins cu 15—1. 15—3 pe Larsen (Sue­dia). BASCHET • La cea de-a 12-a ediţie a Campionatului feminin al Asiei, programat în perioada 9—18 octombrie la Hong Kong, şi-au anunţat participarea 12 e­­chipe, între care selecţionatele R. P. Chineze, Japoniei Singa­pore, Malayeziei, Thailandei F1­­îlpînelor, Indiei Indoneziei si Macao. CALA­RIE • Concursul de obstacole, din cadrul competiţiei internaţionale de la Aachen (R. f. Germania) a fost cîştigat de el­veţianul Thomas Fuchs (pe calul „Jogger") — 0 puncte penalizare. CICLISM • In clasamentul al­cătuit de Federaţia Internaţiona­lă de Ciclism Profesionist (FICP), primul loc este ocupat de irlan­dezul Sean Kelly, cu 1057,65 puncte, urmat de olandezul Adri Van Der Poel 704,28 punc­te, francezii Charly Mottet 601,20 puncte şi Laurent Fignon 523,83 puncte. Eric Vanderaerden (Bel­gia) 464,53 puncte. Erik Breukiik (Olanda) 463,76 puncte. Stephen Roche (Irlanda) 435,35 puncte etc . Prima etapă a competiţiei internaţionale „Premiul Joaquim Agostinho*, disputată între Lisa­bona şi Sintra, a fost cîştigată de vest-germanul Peter Hilse, ur­mat la 1:08 de portughezul Toa­­quîm Gomes. La cursă mai par­ticipă sportivi din Spania, URSS şi Polonia. HANDBAL • Intr-un meci in­ternational amical masculin, se­lecţionata de juniori a R. F. Germania a întrecut cu scorul de 20—19 (14—9) formaţia simila­ră a Poloniei. MOTOCICLISM • „Marele Pre­miu* al Belgiei la motocicli­sm, clasa 500 cmc, a fost cîștigat pe circuitul de la Francorchamps, de francezul Christian Sarron (pe ,,Yamana“), în timp ce la 250 cmc primul loc a fost ocupat de Do­minique Sarron (pe „Honda“). TRIATLON • Concursul dispu­tat in R. F. Germania s-a înche­iat cu victoria sportivului­­vest­­german Hermann Kramer, care a înotat 1,5 km, a parcurs cu bicicleta 42 km și a alergat 10 km în timpul total de 2.06:42. La feminin, primul loc a fost ocu­pat de Katja Anton (R.F.G.) în 2.27:33 VOLEI • La Berlin Intr-un meci amical masculin, reprezen­tativa de juniori a R. C. Ger­mane a întrecut cu­­sorul de 3—2 (9—15, 16—18, 15—10, 15—6, 15—12) formația similară a Olandei. La zi M­EDALII ?... Parafrazîndu-l pe Napoleon, care spunea că „Nu este acela un adevărat soldat care să nu se gîndească la victorie !“, vom zice că „Nu este acela un ade­vărat atlet, care să nu se gîn­­dească la o medalie“. Și aceasta chiar dacă medaliile sînt tot­deauna doar trei (aur, argint și bron­h Iar numărul candidaţi­lor e­te foarte mare. In pers­pectiva Jocurilor Olimpice de vi­n din acest an, frunzărind diferitele fişe de rezultate, a­­jungem la concluzia — care nici măcar nu este ceva nou ! — că din multitudinea probelor există unele la care, teoretic, medalia olimpică de aur este ca şi... acontată (Serghei Bubka la săritura cu prăjina, Tatiana Sa­­m­olenko la 1500 m, Said Aouila La 5000 m), altele la care în lupta pentru locurile podiumu­lui sunt angrenaţi cîţiva favoriţi (Iordanka Donkova, Ginka Za­­go­­leva şi Cornelia oschienat la 100 m), Petra Felkce şi Fati­ma Whitbread la suliţă). Cele mai multe dintre probe au fost şi rămîn însă deschise... tuturor posibilităţilor. In afară de fap­tul că, la ora de faţă, plutonul fru­ntaş de performeri al fiecă­rei probe este tot mai numeros, se poate avea, desigur. In vede­re că întrecerea este întrecere şi ca de multe alte ori, se pot întîmpla fel de fel de lucruri minore în aparenţă, dar cu e­­fecte mari. Uite, ne gîndim, spre exemplu, la Stefka Kosta­­dinova, care, de cîtăva vreme, n-are nici un fel de probleme săritura în înălţime şi care, totuşi, săptămîna trecută, la „Narodna Mladej“, la Sofia, a fost întrecută de o adversară, oricum mai puţin valoroasă, cu­baneza Silvia Costa, care a în­­vins-o, este drept, la 2,01 m, dar a învins-o ! Pină la Olimpiadă, şi mai a­­les acolo, se pot întîmpla încă multe în atletismul Internaţional, cu efecte imprevizibile... Daniela Costian, Vali Ionescu, Paul­ Ivan, Mitica Constantin, Sorin Matei şi încă alţii dintre atleţii noştri fruntaşi la ce s-or fi gîndind şi pentru ce se pre­gătesc acum în perspectiva J. O. 7 Romeo VILARA ŞTEFANI EDBERG ÎNVINGĂTOR LA WIMBLEDON LONDRA# 4 (Agerpres). — Proba de simplu bărbaţi din cadrul turneului Internaţional de tenis de la Wimbledon, a fost cîştigată de sportivul sue­dez Stefan Edberg, care l-a în­trecut în finală în patru se­turi, cu 4—6, 7—6, 6—4, 6—2, pe Boris Becker (R.F.G.), după o partidă ce a durat circa 3 ore. GHETE CU... CIFRU? jt :: :: - - fjar^mn fM .vechi\ SHutU lideri ai plutonului, - -* ’ mente 9 1 P^n?leaza tT,udnic‘ dornic sd urce în clasa- - • "■ TXliî*0 serie de mai nou născute — Mitzuno SDeedo Arena " * ‘' careliSte înărmni C“ firme dJ tradi^e tr* felul lor, dar ’ ' ' ’ fam de sus stadionul, pînă și su­ ’ ” m?-TCă engleză „Lobb* anunţîndu-şi de curînd .. intenţia de a produce ghete de fotbal. * #„’!,L°,bbb,../ePrc21n*“' In materie de încălţăminte, o adevărată ’’ M&toorfr Tn 1862, la Londra, un oarecare John Lobb ciştiga medalia de aur a „Marii expoziţii anuale expunîndu-şi , „­­■ mzmele lucrate din cea mal fină piele şl cu migală de bljutl­­.. fr. Peste alţi doi-trei ani, acelaşi iscusit meşter avea sd cit- * - _ noască şl celebritatea mondială, scotind pe plată faimoasele .­­ . „ cijme cu ,toe rabatabil, attt de căutate apoi de... căutătorii de • ~ ., aur americani şi australieni, in tocul lor puţind fi dosite. •­­ .. lesne şi ingenios, pepitele... Astăzi, firma continuă tradiţia. • • ‘ ’ î cmd’ ,se afirmă­ încălţămintea cea mai bună din lume. ' * .. dar in mod cert şi cea mai scumpă , preţul unei perechi de .. pantofi a atins 2 500 de dolari, iar cel al ghetelor 4000 ! Cum * “ «, s-ar spune, un adevărat Rolls-Royce al industriei de incălță­* - minte. * ..Se vede, insă, că pantofii „Lobb" erau cu... scîrț, că aface­ ’ ‘ “" firmei cam începuseră să scîrtiie, din moment ce „Rolls”­­“ ’ !« s-a decis să iasă din garajul său de fildeș și să parcheze ,. "' în faţa vestiarelor sportive, anunţînd, spuneam, că firma va “ “ fabrica ghete de fotbal. Ceea ce ne arată limpede, încă o da- ‚» ,, .. că şi tradiţia şi morga aristocratică trec ne planul secund - - .. atunci cînd business-ul o cere. Deci, pînă aici, să zicem, toate -» ,. bune şi la locul lor. Numai un lucru rămîne neclar, iar fabri- ■ • ,, cantii nu au precizat nimic în acest sens : firma va rămîne. .. Şi un fotbal, fidelă princîplului de a produce cele mai scumpe • • .. ghete din lume ? Dacă da, cine i te va cumpăra ? Fiindcă " ~ .. tradiţionalii ei clienţi (şi aşa din ce in ce mai rari), actori de ' ~ - - renume, demnitari, mari industriaşi, nu prea... joacă fotbal. * ■ Sau poate că (mai știi?!) ghetele vor fi prevăzute cu... eram- ' ’ ■ • poane rabatabile, in care vor putea fi... dosite fente, driblin- ’ ' ’ guri, ca sa nu mai vorbim de goluri ! ] ‘ [ In cazul acesta, bineînțeles, lucrurile s-ar schimba total. CU­­., cnfj s-ar găsi cu duiumul si fără prea multă tocmeală. Ne ,„ ., cum îndoim, insă, de această veselă variantă , crampoanele „ „­­► de azi sint mult mai mici decit tocurile cizmelor de odinioară .» .. tn timp ce golurile au devenit cu mult mai ..mari” (a se citi ■­­ preţioase) decit pepitele... .» f Sorin SATMARI »♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦♦♦♦a" Redacţia şi administraţia: cod­­9776 Bucureşti, str. V. Conta II, oi P I T R I tel centrală n.79.70 şi 11.50.59; coresp io.54 60; Interurban 437; telex io 350 romsp. Telefax: (80) Nr. n.60.33. Pentru străinătate abonamente prin Rom presillatella, sectorul ex­port-im­port presă P.O.B. 11-201 telex 10378 prsfir Bucureşti Calea Griviţei nr. 64-66 10 369 Tiparul I.P. „Informaţia*

Next